783 matches
-
degete. Era o liniște suspectă în toată casa. Bucătăreasa, grasa aia care îl gonea mereu din bucătărie cu mătura, plecase după fel de fel de cumpărături. Julien dispăruse și el, trimis de doamna consul după fondante. Iar Toinette, după ce se văitase o jumătate de zi din cauza unei migrene îngrozitoare, se închisese în dormitor... Proaste obiceiuri mai avea parfumata lui stăpână în ultimele săptămâni! Și mereu lăsa în urma ei o undă de umori răscolite care îi aminteau de cățelușa veselă și dichisită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ca porcu’ și-acuma mă asasinezi... N-am dormit nici acasă. Mi-a fost rău, mi-e rău, îmi zvâcnește căpățâna, nu mai pot... — Hai sictir! Ți-e rău! Ditamai omu’ de optzeci de kile, bun să spargă piatră, te vaiți mai rău ca o femeie. Și tot de focu’ femeilor, nu pot să cred, oh, ori ești prost, ori ai înnebunit de-a binelea. Nu-mi dau seama ce-i cu tine. Stai barem dracului liniștit. Io când n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
veșnic luminoasă, fără nimeni să te dușmănească și să te înșele, Milică-tată, de unde atâta disperare? L-a înșelat, îl doare tocmai pentru că de o vreme încoace nu mai doarme somnul ăla al morții din care-și trage vlaga, Milică-tată, te vaiți de zic că dă cu biciu-n tine, curge din tine cântecul jelaniei iubirii, Milică-tată, te fericesc, ai iubit-o, atâta că n-ar trebui s-o spui atât de des și cui se nimerește, la care Milică sare ca ars
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
peste, cât să te țină atârnat, să nu te spulberi, vine dintr-o ispită rea. Îmbuibarea cu somn, cu mâncare, cu băutură, femei... Îmbuibarea și obsesia, uite-l pe fraieru’ ăsta de Milică cum oftează. Toată lumea oftează, se îmbuibă, se vaită, disperă; păi, cum să fie ușor, Milică-tată, să vii aicea să păzești niște copii care dorm și să dormi și tu pe lângă ei și să mai fii și plătit pentru asta? De ce nu te-ai mutat în tura de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vezi cu ochii, pădure de blocuri, să aibă lumea unde să stea, și nu era, ca acum, o problemă să-ți plătești datoriile la stat, chiria și întreținerea, impozite și rate, și-ți rămânea și ca să mănânci, Mirelo, degeaba se văita lumea-n draci că moare de foame, și pe de altă parte, toți se descurcau prin prieteni sau neamuri de la țară sau din ce furau de unde munceau ca să-și umple frigiderele, așa că, să nu-i spună ei oricine că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
șorturi multicolore și bermude și fuste până-n gaura curului și chiloți cu ața-n cur, preumblându-se și defilând prin lumina vitrinelor încărcate cu tot ce ți-ar pofti sufletul... Bani să ai, păi, cum naiba, are lumea bani. Degeaba se vaită lumea, că uite, dă pe-afară... Împărăția nemuririi e departe; pentru ei, da, că el e asigurat de viața veșnică și n-ar mai avea la ce să-l frământe soarta lor. În definitiv, fiecare se salvează singur, deși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se aprinde Rafael iritat, simțindu-se privit ca un animal ciudat. Nu durează însă mai mult de două secunde ca să-și dea seama că are cine să-l înțeleagă și-i un moment cât de poate de prielnic să se vaite. Oricui, deh, și tocăturii de paie și până și dudului ăstuia i s-ar putea confesa, și deja îi e bine spunându-i lui Mărgărit că se cam zbate ca peștele pe uscat, prietene, o duc destul de greu, iar Mărgărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ai mai fi avut până să mori. Ți-a dat Velicu sărbători fericite și pule belite, Mirelo, uită-te la tine, c-ai ajuns ca o scoabă. Pune mâna să mănânci, că nu-i de glumă, și nu te mai văita ca idioata - nu mai pune la inimă toate răhățișurile, că cine m-a pus și fi-mi-ar soarta... Așa am să fac, nășico, da’ dac-ai putea să-mi mai dai niște bani ca să dau drumul la lumină... Tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pragul ușii. Căzuse ca din pod, pe burtă sau pe spate, iar la greutatea și la gabaritul lui, n-ar fi de mirare să-și fi rupt ceva. Trebuie că s-au zdruncinat măruntaiele în el de Doamne ferește după cum se vaită, de ți se rupe inima. L-a pedepsit... I-a administrat o corecție aspră doamna Sabina. Îl educă și se și distrează totodată. Ce distracție idioată. Să întărâți ditamai animalul în spațiul ăsta strâmt, bucătăria de unu jumate pe doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
conversat să-și treacă timpul, ce vârstă are Petrișor, ce mănâncă, dacă l-a înțărcat, și pe urmă, tot în treacăt, din ce trăiește, ce surse de venit are, că soț a înțeles că nu are. Poate unde prea se văitase în vremea din urmă în stânga și-n dreapta, cui se nimerise, Mirela avea o reținere să-i povestească cât de greu se descurcă. Credeam că v-a spus Geta. — Doamna Timuc Georgeta, să-nțeleg că la ea te referi? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și simplu să te omor. Da’ nu se poate și n-am ce face. Pur și simplu, n-avem ce face. Mereu, în permanență, trebuie să plângem. Ca asta micu’, uite, nici lui nu-i convine ceva. Trebuie să ne văităm și să plângem non-stop, să ne lipsească ceva sau să pierdem ceva, să ne pară rău, să ne doară... Niciodată nu le ai pe toate câte le-ai vrea. Și copilul ăsta, ce să-ți spun, în definitiv, nu ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
taică-său, neîndurându-se să-i arate în vreun fel că se bucură, așa încât Rafael se simte dator să-i mulțumească, taicule, foarte frumos din partea matale că vrei să ne ajuți... În momentul următor, își amintește că s-a cam văitat în seara aia în fața fratelui și a verilor. L-a luat valul văicărelilor încrâncenate, deh, cum e vorba aia că la baliga moale puțină apă-i trebuie, adică după ce că nesănătoși la cap, și stricați la mațe de foame, el, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
a existenței tablă de șah ne-mpinge fără-a ne cunoaște, Apoi, ne dă brânci, unul câte unul, În coșciugul Neantului, strâmt. Omar KHAYYAM XXXVI În amurgul de culoarea nisipului, Într-o grădină Înconjurată de ziduri, o mulțime care se vaită. Cum să-l recunosc pe Baskerville? Toate chipurile sunt atât de oacheșe! Mă reazem de un copac să aștept. Și să observ. În pragul unei barăci luminate, un teatru improvizat. Roze-khwan-ul, povestitor și bocitor, stârnește lacrimile credincioșilor, și urletele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
plâns că are probleme acasă, că nu-și iubește părinții și părinții n-o iubesc, că tatăl ei are o amantă și dă rareori pe acasă, iar mama ei înnebunește din pricina asta și își descarcă nervii pe ea. S-a văitat că mama ei o bate zilnic și nici nu-i vine să mai meargă acasă. A început să hohotească în toată regula. Cred că și zeul ei protector ar fi izbucnit în plâns dacă ar fi văzut-o în halul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ăsta și de aceea mă simt atât de bine cu tine. Ai idee cam câți sunt cei care profită și cei pe seama cărora se profită? O mulțime! Și apoi îi auzi lăudându-se că au păcălit pe nu știu cine, sau se vaită că au fost păcăliți. Nu pot să sufăr asemenea chestii, dar n-am încotro. Sunt lucruri pe care trebuie să le fac și le iau ca atare. — Cum profiți de alții [i cum profit\ ei de tine? Midori își b
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
din bandă ritma ritualul. Numărau În dialect. Apoi au hotărât să mă Închidă Într-o cușcă de iepuri preț de o jumătate de oră, În timp ce ei se Întrețineau În părăseasca aceea guturală. M-au lăsat să ies când m-am văitat de furnicături În picioare. Eram mândru, pentru că fusesem În stare să mă conformez liturghiei sălbatice a unui grup sălbatic cu demnitate. Eram ca un om numit În funcția de cal. În vremea aceea, În târgul*** erau cavalerii teutoni, nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
autor, dar dacă merge cartea, o retipărim, iar de-acolo aveți doisprezece la sută”. Văzusem după aceea contractul-tip pe care De Gubernatis, de-acum aflat În plin trip poetic, Îl semnase fără a-l citi măcar, În timp ce administratorul se văitase că domnul Garamond evaluase cheltuielile la o cifră prea mică. Zece pagini de clauze cu corp de literă opt, traduceri În străinătate, drepturi subsidiare, adaptări pentru teatru, scenarii pentru radio și film, ediții În Braille pentru orbi, concesiunea rezumatului pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Șoferul a pus o casetă cu Irina Loghin și a pornit hârbul care tremura din toate încheieturile. Praful și căldura ne moleșiseră rău. La curbe ne lua cu amețeală și riscam să ne prăbușim peste iepuri și pui. Toată lumea se văita, numai Maiko păstra o față impasibilă. Nu-ți dădeai seama dacă suferă sau nu, dacă îi e sete ori foame, dacă trăiește sau a murit cu ochii deschiși. În pofida caniculei, doi pasageri porniră o discuție absolut necesară. Unul susținea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care trăznesc demențial a camfor, a eucalipt, a mosc și dracu' mai știe a ce. Domnișoara are peste șaptezeci de ani și nu depune nici un fel de efort vizibil, ca să-i ascundă. Ține cură moderată de slăbire și nu se vaită de nimic, poate doar de picioarele monstruos de umflate, otova de la genunchi la glezne, deformate și mâncate încet, inexorabil, de ulcerații varicoase deschise, care supurează discret, dar continuu, puroiul rezultat închegându-se, ici și colo, în insule neregulate, cu cruste
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
numai cu câțiva ani mai mare ca Iuga, era foarte voinic, avea o bărbuță cafenie tunsă energic și un început de chelie pe care o ascundea cu fire de împrumut. Ochii albaștri-verzui îi sticleau inteligent și șiret. Mânca mult, se văita că băutura îl balonează și nu se putea reține oricât medicii îl preveniseră că e predispus la obezitate. Îl pasiona politica. Fusese deputat când i-a fost partidul la putere, devenind șef de organizație la Ialomița, unde avea, dobândită mai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu-i place jocul și primi în schimb să-i mai aducă o măsură. Asigurîndu-se astfel din partea jandarmului, Busuioc trecu iar la masa oamenilor: ― Văd că bateți apa-n piuă și n-ajungeți la nici o ispravă, iar Marin colea se vaită și nu-i dă prin mintea lui cea de pasăre că omul harnic nu se bocește ca muierea, ci se apucă de muncă și... Marin Stan îl întrerupse mînios: ― Apoi tălică-ți vine ușor să dojenești pe alții, că pământ ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fiindcă n-au pământ, cum să nu ceară țăranul pământ și cum să mai respecte învoielile? Aici e buba. ― Coane Miroane, vorbiși din inima mea! strigă colonelul, țăranul șade la cârciumă, își bea acolo toată munca și pe urmă se vaită că nu se ajunge... Învățătorul nu se putu opri să nu zică: ― Adevărat, sunt mulți bețivi, dar nu... Pensionarul nu-i dădu voie să sfârșească și continuă: ― Toți sunt îndărătnici și lacomi, domnule! De aceea trebuie o mână de fier
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
măi oameni? Stăm așa cu brațele încrucișate și ne uităm cum o ia grecul?... Cucoana ne prostește cu vorba, ba ne și ocărăște când o luăm mai de scurt. Apoi dacă stăm și nu ne mișcăm, să nu se mai vaite nimeni de sărăcie, că sărăcia are să ne mănânce capul! Petre socoti trebuincios să comunice o lămurire care complica lucrurile, anume că cuconița se desparte de cuconul Grigoriță. I-a spus Marioara Irinii, nepoata bucătăresei de la curte. Așa că cine știe când
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Acuma veniți grămadă, iar la învoieli vă codiți! ― Nu mai putem, cucoane, cu învoielile vechi! țipă Toader Strîmbu. Îmi pier copilașii de foame, măcar că am muncit de... ― Nu mai puteți? făcu Miron Iuga. Foarte bine! Stați acasă, și leneviți, și văitați-vă!... Cine-i harnic și cumpănit poate să trăiască din munca cinstită... ― D-apoi că nimeni nu șade, cucoane, că muncim toți destul, dar și dumneavoastră trebuie să ne mai ajutați! zise Serafim Mogoș domol și hotărât. ― Eu la tocmeală
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vă jucați frumos și să nu mă mai amărăști și tu, că sunt eu destul de amărâtă, fire-ar a dracului! Costică nu luă în seamă cicăleala ei și, după ce se învîrti puțin prin casă și se hărțui cu câinii, se văită că i-e foame. ― Te trimite și nemâncat, să te hrănesc eu, că nu v-am hrănit destul! bufni baba Ioana. Vezi că-i mămăligă pe masă, învelită în prosop, și oala cu lapte pe vatră! Du-te și crapă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]