558 matches
-
mai repede, căci, dacă Didier îi întîmpina cuviincios, un bărbat pleșuv și umil ce se apropia de cincizeci de ani, celălalt nu se sfia însă să li se-arate gol cu desăvârșire, ras și pudrat cu talc pe tot trupul, văruit cu un alb marmorean până și pe părul ce-i înfășură craniul, așa încît doar marii lui ochi căprui mai erau vii pe o față pietrificată. Foarte puține lucruri se știu despre ultimii lor ani. După 1644 nu mai există
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că altcineva privește prin ochii ei, cu alți ochi dilatați, oroarea fără margini a camerei în care tocmai pătrundeau. Oroare care la-nceput părea o minune. Un singur perete, cel opus intrării, absorbea toată culoarea din cameră. Ceilalți trei erau văruiți în alb ca și când nici n-ar fi existat. În fața uluitorului perete era instalat, chiar în mijlocul sălii, montat solid în podea, un scaun dentar, aidoma celor din zona întunecată. Bătrânul o conduse, deși nici nu mai era nevoie, pe Coca spre
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de busuioc, aghiasmă. Interiorul unor case mai vechi este o adevărată expoziție de ștergare, altădată din borangic, iar acum din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu var lavabil de culori diferite. Casele noi cu două nivele au balcoane lipsindu-le ceardacurile din lemn, frumos ornamentate de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din bumbac, decorate cu motive geometrice, zoomorfe, antropomorfe sau vegetale, covoare, țoale-macaturi și obiecte de îmbrăcăminte. În exterior, casele vechi sunt văruite cu var cu chindros (albastrul cerului), iar casele noi, cu patru-cinci camere, majoritatea cu parter și mansardă, sunt văruite cu var lavabil de culori diferite. Casele noi cu două nivele au balcoane lipsindu-le ceardacurile din lemn, frumos ornamentate de altădată. Casele și acareturile au fost construite, în marea lor majoritate, de meșteri locali, unii dintre ei adevărați artiști
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Am Întrebat-o dacă mai fusese cineva pe acolo ca s-o caute, dar femeia mi-a răspuns că nu. S-a făcut 7:30 până am ajuns În cartierul Siemens. Erau vreo sută de case, toate construite din cărămidă văruită În alb, care oferea adăpost familiilor angajaților de la Siemens Electrical Company. Nu-mi puteam Închipui nimic mai puțin potrivit naturii umane decât locuitul Într-o casă care avea toate caracteristicile unei bucăți de zahăr cubic, dar știam că În al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
întinse în pat. Candela fixată de tavan cu trei lanțuri fără cusur lucrate din argint era ca o dantelă din același metal ciocănit. În interiorul ei untdelemnul, într-un pahar transparent, lăsa să se filtreze raze aurii care aruncau, pe pereții văruiți în alb fără nici un fel de decorații, umbrele lucrăturii candelei. Urmărea arabescurile de flori, frunze și cârcei de viță în alb-negru, așa cum se proiectau pe pereți, și își surprinse un sentiment de mare fericire, inundându-i sufletul. Evident, sufăr că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în văzduhul aproape înghețat. De peste lac, din parcul domnesc, alt tril îi răspunse la început grav, apoi urcând spre cele mai înalte acute și rămânând suspendat, susținut, până când altă și altă privighetoare îl reluă. Selin privea vrăjit spre reședința domnească, văruită în alb, cu foișorul grațios, luminat de lună dintr-o parte. În cuhnie el și Ștefan n-au fost admiși decât atât cât să se încălzească, apoi au rămas femeile cu beiul Constantin. Prințul a plecat la grajduri să pregătească
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dădea în cerdac. Scara care urca acolo cu trepte de piatră abrupte pornea din cerdac și se învârtea ca un melc, într-un fel de turn care a fost lipit de clădire atunci când casa a fost supraetajată. Casele Brâncovenilor se văruiau în fiecare an de Paște și acum, după o lună, zidurile, turnul, cerdacul, totul era alb strălucitor. Selin, mirat de atâta curățenie atunci când sosise la București, a întrebat un slujitor de ce este totul atât de alb. Omul s-a făcut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-l omoare pe vodă care era prunc pe atunci. Dar i-au potolit pe ticăloși, dându-le pruncul unei țigănci roabe, una Zamfira. Blestemații au ucis copilul țigăncii, lovindul de peretele cerdacului. De atunci se spune că, dacă n-ar vărui zidurile de fiecare Paște, ar apărea pata sângelui nevinovat vărsat. Selin acum urca două câte două trepte deodată în albul turnului potopit de lumina ce intra prin ferestrele lungi, fără geamuri, și ajuns în foișorul deschis, trase adânc aer în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu el întrebarea în visarea în care pășise, detașându-se total de grijile sale. Trecuseră așa prin Hârtiești ca trei năluci din altă lume, fără zgomot, fără să stârnească lătratul câinilor, azvârlind lungi umbrele lor și ale cailor pe garduri văruite în așteptarea Floriilor. Înțeleptul Leu a ajuns la răscrucea de drumuri de la ieșirea din sat, s-a oprit și și-a alungit gâtul înainte întinzând căpăstrul din mâna ieromonahului; acesta a ridicat capul, l-a văzut pe prinț drept, cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn feciorului că vrea să urce până sus. Cum se vedea bisericuța văruită în soarele aflat spre apus, cu pridvorul adăugat de curând - slomn, cum îi spunea vlădica Thedosie, Dumnezeu să-l pomenească -, răsărind ca o mireasă albă din verdeața crângului ce o înconjura, i se părea o minune. Or, cu minunile nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
primiți? Atunci când tovarășul locotenentul major Bedniakov va avea nevoie de dumneavoastră, răspunde ea, cu o voce la fel de tăioasă ca și privirea ochilor negri din spatele ochelarilor. Cu mișcări țepene, milităroase, invită pe locotenentul Răducu într-o încăpere înaltă, spațioasă, cu pereți văruiți în alb, plini cu portretele membrilor biroului politic al PCUS. Latura din dreapta a camerei este acoperită cu fișete metalice. Unul dintre ele are ușa deschisă și înăuntru se văd o mulțime de dosare. În partea stângă a ușii se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Prin gura întredeschisă se insinuează vârful limbii. Când termină, se întinde cu o evidentă grimasă după un dispozitiv aflat în capătul pupitrului, pe care îl apucă și îl fixează pe căpățâna rasă. Imediat, un beculeț începe să clipească. * Ultima oară văruiseră și acum trebuiau să vopsească. Mobilele fuseseră împinse în mijlocul camerelor și acoperite cu bucăți de hârtie. Încă nu măturaseră fragmentele sfărâmicioase, căzute din tavan odată cu răzuirea, și Margareta, râzând, se străduia să le identifice drept țări, insule și contururi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un ogheal murdar. într-un cui atârna surtucul. în alt cui, lampa cu țilindrul afumat în care, prizonieră, bâzâia o muscă. într-un geam, o cutie cu chibrituri, în altul, o sticlă de rachiu goală. Tavanul pătat nu mai fusese văruit de cine știe când. Plină ciucur, într-un cârlig, atârna o hârtie Zeppelin. Toate babele din sat știau că vor avea mort. Se strânseseră la Vârlan, prisăcarul, și, împreună cu nevasta acestuia, făceau toiag și lumânări din ceară curată. De două
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe străzile aglomerate, Îi zâmbeau pe pista de alergare din jurul lacului, o salutau prietenos când trecea pe Brooklyn Bridge. Mâine avea să despacheteze cutiile, să scape de Înghesuială. Olga avea să fie ultima ei colegă de apartament. Avea să-și văruiască apartamentul, să nu mai doarmă pe canapeaua din camera de zi, ci În patul din dormitor, avea să-și cumpere niște cearșafuri frumoase de satin, să Înfrumusețeze tot ce putea cu puținii ei bani, să-și ia telefon mobil, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
capătul firului se află o femeie, și mai știa Încă ceva : femeile Înseamnă probleme.” Sau ăsta : “Cu puțin timp Înainte de a fi tăiat În bucăți de soldații sadici ai lui Gamel, colonelul Benchley a văzut În minte imaginea căsuței lui văruite din Shropshire, cu doamna Benchley și copiii În prag. “ Sau ăsta : “Paris, Londra, Dijbouti, toate i se păreau ireale, acum că stătea printre ruinele unei alte cine de Ziua Recunoștinței, cu mama și tatăl lui și idiotul ăla de Charles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mea, acolo am crescut de la analist simplu la gradul ÎI și nu pot admite că am fost condus de un dobitoc, presedintele Nicolae Ceaușescu. Prefer să îl cred criminal, sub papucul nevestei, dar fiu-su a spus bine: „NU O SA VĂRUIȚI VOI CE A CONSTRUIT TATA”. Ce vreau eu e să am garanția că nu mai pot fi arestat, dus în lagăr că sunt capitalist, burghezo-moșier, băsist, homo, gay atâta timp cât nu încalc codul penal, codul fiscal și am parte de prezumția
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
între blocul nostru și clădirea unui institut, aproape lipite între ele. Nu avuseserăm până atunci, în cele aproape două luni de and ne mutaserăm, curiozitatea să explorăm acel culoar lugubru. Urmîndu-l pe Mendebil, am străbătut în șir indian, zgîriindu-ne și văruindu-ne de pereți, cei vreo douăzeci de metri ai gangului, până am ieșit într-o semi-curte interioară înconjurată pe trei laturi de bloc și institut, pe a patra aflîndu-se gardul de beton al morii, prin ochiurile căruia ieșeau crenguțe și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la gândul că trebuie să mă hărnicesc în ceva care nu-mi vine la îndemână. Stau și-mi fac toate socotelile cu putință, cumnatul trăiește de peste două decenii în vestul nemțesc, o să merg la dumnealui să fac ceva, să-i vărui casa cu trafaletul, să tai iarba cu mașina aceea mare cu burduf. O să aștept acolo pe o bancă, în parc, pe urmă ar trebui să mă agit responsabil și atât de eficient că mă apucă un vajnic căscat numai când
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
trebuie să recunosc că bunăvoinței d-lui Ionescu i-au succes să populeze școala mai mult decum era înainte. Daca instrucția va ținea pas cu popularea, atuncea poate va merge bine. Reparațiile trebuitoare școalei din Stînca: Repararea pareților, lipit și văruit Acoperirea cu stuh, căci e numai cu rogoz și trece ploaia Ogradă Ogeagurile ruinate Firma Ornic (oprit 16 fr. și n-au reparat) Harta Europei de legat Traian de încadrat A se da 2 stânjeni lemne în regulă [PROCES-VERBAL DE
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dacă i-au plăcut femeile?”, l-a întrebat o fetișoară pe logofătul Ion Ungureanu de la Chișinău. “Păi, ce-ai fi vrut, drăguță, să-i placă bărbații?” Și iarăși mă-ntorn și zîc - bine ai făcut că i-ai luat muierea, că văru’ Radu se înțelegea mai bine cu Mahomed al II-lea. Dar atunci, Mărite Domn, ai luat din Valahia și vreo 17000 de țigani, de-și zîc rromi acum, că s-au prăsit din cetatea Sucevii până la Roman și Covurlui. De-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
vindem la Râm sau la Inglitera, pentru rărunchi și pentru maiuri, că pe-acolo au mare trebuință, iar ei or recunoaște că avem viță evropinească. Așa că șezi binișor acolo și hodinește fără pace, Măria Ta! Mai bine ar veni înapoi văru’ Vlad, al lui Drăculea, că am ajuns cum au glăsuit voinicii tăi de la Podu Înalt, când ai vrut să ridici un monument după luptă și le-ai strigat “Obelisc, oștenii mei, obelisc!”... - Aferim! Boii lui Ciorbea Într-un grajd de peste
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Cristina, s-o ajute la patinaj. În rîsetul general al copiilor căzuți de-a valma la capătul micii pîrtii de lîngă bloc, a uitat de toate. La cină, Ana a adus iar vorba de bucătărie și hol: vrea să le văruiască. Zicea că, din cauza mîncării preparate la sărbători, pereții s-au murdărit, că totul e murdar, că numai la ea nu-i ca lumea! De altfel, colegele ei și-au zugrăvit, chiar și Sanda, căreia bărbat-su i-a făcut totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
dreptate. Măcar în ce privește văruitul bucătăriei. Și-a dezbrăcat cojocul și, ridicînd mîneca puloverului, a arătat cîteva pete de var pe braț. Dar m-am lăsat convins abia duminică, a adăugat el. Asta după ce Ana mi-a spus că dumneavoastră ați văruit deja de două săptămîni... De-atunci mă bate Sanda la cap! a explodat profesorul. Culmea-i că noi am văruit înainte de Crăciun... La revedere, c-am pierdut deja două ore de meditații... face el un gest de salut și pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
braț. Dar m-am lăsat convins abia duminică, a adăugat el. Asta după ce Ana mi-a spus că dumneavoastră ați văruit deja de două săptămîni... De-atunci mă bate Sanda la cap! a explodat profesorul. Culmea-i că noi am văruit înainte de Crăciun... La revedere, c-am pierdut deja două ore de meditații... face el un gest de salut și pleacă în grabă, sfîrșind întrevederea la fel de abrupt, cum de altfel o începuse. Mihai a ajuns acasă rîzînd. Cînd i-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]