6,856 matches
-
ironiei involuntare, care străpunge simultan două victime. Una este beneficiarul omagiului. Cealaltă - autorul lui. „Lasă-l să se facă de rîs.“ În vreme ce fanfarele cultului ceaușist răsunau din ce în ce mai strident, în sînul nucleului conducător apăreau timid primii germeni ai îndoielii și primele vagi năzuințe alternative. Omul care îl propusese pe Ceaușescu pentru ocuparea funcției supreme deschide, tot el, seria tatonărilor subversive : „am luat contact - declară I. Gh. Maurer - cu o serie de oameni din conducere, încercînd să stau de vorbă despre politica nenorocită
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
pe buze. Dar adevărul acesta, al rănii tăbăcite, este un adevăr al muncii mai ales, al ființării prin muncă, singurul privilegiu al ființei, asigurat de tradiție, singurul privilegiu cu ajutorul căruia ființa respiră. O respirație sufocantă. Este interesant însă cum această vagă caricatură a aridității este învinsă de o caracteristică negativă mult mai puternică și mai semnificativă. Bogătanii n-o plăteau pe femeie la timp sau n-o plăteau deloc. Îi rămîneau datori cu bani. Îi rămîneau datori cu înțelegerea. „De uitat
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
În Italia - comenta el -, chiar și în Franța, ar fi fost nevoie de cinci ani. Deși afacerea fusese întru totul cinstită și, ca toate afacerile cu adevărat bune, avantajoasă pentru ambele părți, cînd a ieșit din clădirea Amiralității, încerca un vag sentiment de vinovăție. Dar, în același timp, parcă îi crescuseră aripi la picioare. Era un om adorabil, bătrînul Schmitz! După elogiile, mai ales cele tipărite, aduse romanelor lui, nimic nu-i plăcea mai mult decît să relateze amicilor amintiri din
Umberto Saba - Italo Svevo la Amiralitatea britanică by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2701_a_4026]
-
elegantă și agresivă (de altfel, Mircea Damian și Borges sunt contemporani absoluți, născuți în același an, iar G.M.Zamfirescu îi devansează cu un an; mahalalele lor sunt și ele contemporane, produs al exploziei industrializării și al urbanizării anarhice, de unde aerul vag și asemănător al decorului). Unde se plasează însă mahalaua de care vorbim? A lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La București (...) în unele locuri, mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
și din Grecia, Irlanda, Pakistan, Ghana, Arabia Saudita și Kuweit. Cazurile cele mai recente sunt Nepal, Bangladesh, Georgia și Lituania. Ați citit cu atenție prospectul acestui medicament? Compania producătoare avertizează prin prospect asupra reacțiilor adverse importante, chiar dacă formularea este un pic vagă și se folosește un limbaj medical specializat: „Atenție! Acest medicament poate provoca fenomene alergice de tip anafilactic, mergând până la agranulocitoza sau șoc. Deoarece agranulocitoza apare în mod neașteptat și este independentă de doză și de durată tratamentului, în cazul apariției
Algocalminul, numai cu reţetă. Află aici cum poate provoca moartea medicamentul preferat al românilor () [Corola-journal/Journalistic/27180_a_28505]
-
În viziunea lui, existența umană este profund tragică, eroii nuvelelor și romanelor sale constituie o pinacotecă de învinși ai vieții. Ideea formulată mai târziu de Cioran, că toate viețile sunt ratate, își află ilustrarea cu decenii înainte în această operă. Vagul și cenușiul existenței, stresul, angoasa, disperarea mustesc în paginile scurtelor povestiri sau ale masivelor romane din cele cinci cicluri epice...“ Nu-l prea putem urma pe Vlaicu Bârna, într-adevăr, în inițiativa sa recuperatoare privindu-l pe Cezar Petrescu, văzut
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
galerie, cât la curiozitatea cu care suntem întrebați în cercurile de cunoscuți: care vine rândul viitor... - Rândul viitor va fi Gogu Constantinescu... - ! ? ! - Da, Gogu Constantinescu, inginerul de la Londra. - N-am auzit - era cel mai adesea răspunsul; sau cel mult o vagă afirmație: „unul” cu sonica sau nu știu cum îi zice. Nu? Și totuși, despre acest om revistele științifice străine închinate lui, ne spun, o să vedeți în celelalte pagini, nu numai că e unul dintre cei mai mari inventatori ai veacului, ci, curios
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
sunete, care va fi întreruptă abia în final de sintagma “Cut”, da, în mod paradoxal, mai mult relief portretelor, constrânge pe actorii, lipsiți de cuvinte, să-și transfigureze trăirile. Numai din când în când transpare, prin muzică sau zgomot, ecoul vag al unui hohot de râs sau al unui geamăt îndepărtat. În felul acesta, inadaptabilitatea personajului central la exigențele sonorului devine cu atât mai percutantă. Pentru mine, apariția unui manifest cinematografic atât de fierbinte ca “Artistul”, care renunța la culoare, în
CANNES 2011 - „Artistul“, tăceri şi nostalgii de film mut în zarva croazetei... () [Corola-journal/Journalistic/26441_a_27766]
-
lor, cine se apropie din umbră, cine vrea să ne ia în stăpânire: „În mine a început să se strecoare senzația stranie că nu sînt singur. Simțeam că în întuneric ceva însuflețit, viu începe să palpite, să ia naștere. Senzație vagă, dar reală... combinată cu sentimentul tot mai puternic că trecutul se întoarce”. Aproape te sufoci când „vasta cameră a regelui s-a umplut de ființe nevăzute, spirite ce păzeau venerabilul monument. Te așteptai ca dintr-o clipă în alta o
O noapte în Marea Piramidă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2567_a_3892]
-
aceste Însemnări... nu sunt de mare ajutor pentru a decripta cedările și, mai apoi, frustrările de ordin politic ale poetei. Paginile de jurnal încep la umbra unei adolescente „în floare”, de paisprezece ani, preocupată excesiv de propriul outfit și de ideea (vagă) de a scrie, și sfârșesc târziu, în 1999, când autoarea e la ora bilanțurilor. Între cele două borne, multe convulsii interioare, dar prea puțin document. Din acest punct de vedere, distanța față de Însemnările... lui Maiorescu e insurmontabilă. Un singur exemplu
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
în plus, au fost prezentate, pe micul ecran, niște zvârcoliri suspecte, un soi de furtuni de umbre și lumini, absolut informe, sub indicația grijulie: "imagini nerecomandate pentru minori, ale prinderii și uciderii dictatorului Gaddafi"... Într adevăr, cât de uimitor de vagi erau așa-zisele "imagini", ele puteau să reprezinte, foarte bine, și...UN ACT SEXUAL, PETRECUT SUB PLAPUMĂ! Deci... bulină roșie: "COMPLET nerecomandat pentru minori"! Câtă ipocrizie! Câtă ticăloșie mediatică! Ți-e și scârbă să mai deschizi televizorul...dar ți-e
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
de stupoare. Ministrul n-a priceput secunde bune de ce se râde. Când și-a dat seama de gafă, s-a ridicat în picioare și i-a întins mâna gazdei. "Editați, editați!..." a mai reușit să spună ministrul, adresându-i o vagă rugăminte cuiva din regia de emisie. În aceste condiții, ne punem întrebarea dacă onorabilul domn ministru la Educației (care nu are încă studiile echivalate în România) ar fi fost nevoit să dea examenul de evaluare națională ar fi fost capabil
Încă o gafă marca Funeriu, la Radu Moraru, încercând să explice prostia cu "colegul neutru": "Deci domnu' Turcescu..." () [Corola-journal/Journalistic/25937_a_27262]
-
contrage, nu-l poți nici populariza, accesibiliza ori trivializa. Cele câteva (deloc puține) antologii care-au apărut totuși în ultimele decenii sunt de o tristă ineficiență. Un semn al inflației. Cu ele cu tot, Ivănescu rămâne și astăzi un nume vag în conștiința cititorilor ocazionali de poezie. Devorate de „fanii” poetului și doar răsfoite inerțial de „civili”, acestea glosează, în fapt, pe marginea propriei neputințe. Excepții există, bineînțeles, dar sunt neglijabile cantitativ. O descriere interesantă a fenomenului oferă tot Al. Cistelecan
M. Ivănescu în atmosfera lăuntrică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2595_a_3920]
-
găsi o legătură directă, de tip cauză și efect, între cele două situații. Ca să nu mai vorbesc de faptul că întâlnim legiuni de abstinenți care, în ciuda limpezimii permanente a minții, n-au produs niciun rând care să merite cea mai vagă atenție. Neajunsul demersurilor teoretizante e că se bazează prea mult pe două surse de informație, una mai subiectivă decât alta: mărturia contemporanilor sau propria mărturisire (în memorii, jurnale, corespondențe) a celor implicați. Or, atunci când intervine elementul subiectiv judecățile de valoare
Clondirul și călimara by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2783_a_4108]
-
Aurel Pantea Gînduri fade. Dispersie lentă. Viața interioară: inexistentă. Salut cunoscuți vagi. Fără memorie, fără gînduri, fără dorință de acțiune. Întins. Ca o piele. Nimic interior. Doar decoruri. Transpir în umbra clădirilor voievodale. *** În parcul de sus al orașului, nimic suspect, bătrîni și adolescente. Piele încrețită, ochi lăcrimoși, gambe înnebunitoare, priviri și
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
proză principele preferat este Alexandru cel Bun (scriitorul afirmă își poate dovedi până la acest domn ascendența!), în lirica eminesciană, deopotrivă în cea de sorginte populară și în cea de factură cultă, Ștefan cel Mare este de departe monarhul dominant. De la vagi rememorări sau pomeniri doar de nume până la adevărate portrete, voievodul tutelar se bucură de o atenție constantă. „Când Ștefan se suie călare pe cal/ Răspunde Suceava din urmă...” („Ștefan cel Mare. Schițe de imn”)[30], încât marele luptător în numele Țării
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
dominatului. Așa stând lucrurile, numele de domn putea fi, fără nicio îndoială, sinonim cu acelea de rege ori de împărat. În mințile unora dintre domnii noștri (numiți țari sau împărați) era însă chiar mai mult decât atât, anume exista o vagă conștiință a „Bizanțului după Bizanț”, a moștenirii imperiale bizantine din epoca de decădere a marii împărății și, mai ales, de după ocupația otomană. În această viziune, domnii lui Eminescu sunt țărani, dar sunt niște țărani solemni și maiestuoși, cuprinși de demnitatea
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
o potențială lege a presei. -În condițiile date, cum ne putem însănătoși noi, ca breaslă? -Spre rușinea noastră, această breaslă a rămas singura care nu are niciun fel de umbrelă profesională deasupra ei. Are doar protecția asta foarte frumoasă, dar vagă, a libertății de exprimare. Care nu ajunge. Nu există protecție socială pentru jurnaliști - ziariștii nu sunt protejați nici ca magistrații, de exemplu, care au privilegii stabilite, nici ca medicii, care au deasupra lor o entitate care îi judecă, dar care
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
temă care nu e presantă. Sau să merg la un film. La alergat. În club, joi la 2 noaptea. Aceste decizii se traduc în stres ulterior, panică (oai de capu' meu cât mai am de lucru!), dar și într-un vag sentiment de „pot să fac ce vreau când vreau”. A doua zi, la 11, mahmură și cu o durere de cap oribilă, realizez că nu-s chiar omnipotentă. Și atunci decid să amân tot și să mai dorm.
Decizii. [Corola-blog/BlogPost/98728_a_100020]
-
remarcat de Nolan, care îl distribuie în mega-apreciatul Inception. Chris Pine, un alt frumușel căruia îi prezic o lungă viață la Hollywood, îl completează perfect pe Hardy. Și-a început cariera în 2003, jucând în numeroase seriale. Îl țin minte vag din The Princess Diaries 2: Royal Engagement și Smokin' Aces, dar Star Trek îi dă șansa de a fi remarcat. Singura care pobabil nu mai are nevoie de nicio prezentare este domnișoara (cred totuși că de puțină vreme a redevenit
Să fie totul permis în dragoste și în război? [Corola-blog/BlogPost/99650_a_100942]
-
avem de ce să ne supărăm. La orice album nou e la fel. - Aveți un public fidel încă de la debut. Care e relația voastră cu fanii? Cum de reușiți să vă mențineți publicul atît de aproape? - Nu am nici cea mai vagă idee, mai ales că nu suntem genul de trupă care să își lingușească publicul ori ceva asemănător (sunt destule exemple pe piață, nu vreau să intru în detalii). - Ai un album OCS la care ții mai mult? Ce album de-
Interviu cu Dan AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/99783_a_101075]
-
L-am reclamat la RATB, cum era și normal. Am primit azi (la două luni după eveniment și la o lună jumate după “rezolvarea cazului”) și un răspuns: Oare chiar l-or fi cercetat și sancționat? Eu am așa, o vagă înclinație în a crede că nu i-au făcut nimic. Voi ce ziceți?
Mi-a rezolvat RATB reclamaţia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20305_a_21630]
-
să mă privească Înmărmuriți de-același gând. # Miresele stafii alături Mergeau ținându-se de mână Când tu îmbrățișai în friguri Un palid claroscur de lună. # Îngenuncheat între petale Căzute-n ancestrale timpuri, Tot poetizam despre iubire Tu tot plângeai în vagi răstimpuri. # Transformasem totul în petale, Când sufletul cu totu-n gând Se petaliza în triste osanale; Un înger răstignând un sfânt... # Târziu de secole, eu tot plăngeam, Tu toot mai clipoceai îngrea lumină Și tot ca o lumină te simțeam
ODISEEA METAFIZICĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384164_a_385493]
-
un capăt. La noi, în România, zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își fac uneori case, demolând cețăți (T.S. Eliot) ș.m.d.” Pe lângă aceste modalități aproape clasice și paralel cu ele, există zeci de râuri, pâraie care vin de pe
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
am murit și am renăscut după un timp oarecare. Am devenit un alt om, cu idealuri, cunoștințe și experiență nouă.” ************************************ Chiar așa, câți dintre noi nu am trăit - de-a lungul vieții noastre tulburi - măcar o cumpănă distins denumită ... O VAGĂ TRAGEDIE ? ( va urma ) Referință Bibliografică: FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate
FRÂNTURI DIN IUBIRILE PE CARE LE LUĂM CU NOI DINCOLO (PARTEA A NOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384228_a_385557]