566 matches
-
descriu o sărbătoare cum nu cred c-a mai fost alta în țară. Nu tu discursuri sforăitoare, nu convenții sterpe și plicticoase, ci o mega-odă a bucuriei, printr-un spectacol al Filarmonicii Banatul care ne-a lăsat paf. Deși despre vajnica instituție timișoreană a mai fost vorba în Secretul... (anul trecut, toamna, când orchestra, corul, tunurile, puștile, clopotele ne-au amuțit în fața catedralei cu Uvertura solemnă 1812 de Ceaikovski), nici nu vă puteți imagina ce i-a trecut din nou prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
rarefiat, trandafiriu, mai dulce decât cel pe care îl respiram normal, închizând muzici laice și limpezi, declanșate la cea mai ușoară atingere, în sferele vesele, îmbujorându-ne obrajii cu rotunjimea lor juvenilă. Ne delectam ceasuri întregi rostogolindu-le pe scânduri vajnice de campionat mondial, geluite până la catifelare, evitând cu grație ciocnirile ilicite, scufundându-ne, la sfârșit, aproape leșinați de plăcere, în bazine pline cu șampanii calde și aurii... etc. etc.“ BUCUREȘTI FAR WEST Fenomenul arghezian Daniel CRISTEA-ENACHE Ni se spune adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dominantă - De-a seduce vreo bacantă, Cu alură captivantă, Ce te-atrage-ntr-o locantă Evident, exorbitantă. Poanta mea-i chiar amuzantă, Jovială, elegantă, Poate cam extravagantă, Dar nu-i abracadabrantă Nu e nici prea agasantă, Nu se vrea prea importantă Cum e vajnica bacantă... Insă sper că e picantă!!!
Confiden?? by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84329_a_85654]
-
străduiam să fiu cât mai cuminte și ascultător, intrând în voia mamei, căci tata era plecat în fiecare început de decembrie prin țară îBucurești, Iași, Timișoara, Lugoj), la afaceri cu brazi și molizi. Uneori, se întorcea cu mâna goală, atunci când vajnicii milițieni îi confiscau marfa pentru care avea certificat de producător și autorizație de vânzare, dar nu se elibera în România socialistă, ordinul de transport. Tata nu s-a lecuit niciodată de mirajul brazilor, și n-a înțeles de ce el, ca
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
subsemnatul execută, iară coregionalii săi îi spun P'ea): "Placu-ți, dumitale, dom' prefesăr, la fitness", eu răspund: "Placu-mi, P'ea, întrucât postmodern mă simt, cu lumea în rând voiesc să mă port și multe să știu, la toate vajnic răspuns să am, de prea puține să mă îndoiesc, dragă P'ea". Așa mă spovedesc eu lui P'ea, și tuturor celor care vor să creadă le spun că asta-i lumea în care trăim și eu cu multă și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
astea mi-au venit în minte când o doamnă, beilerbei universitar, mi-a fost susurat la ureche cum că mult ține ea pumnii pentru ca Dabâl-iu să izbândească. La întrebarea mea cum că de ce anume ține la asemenea izbândă, doamna un vajnic caraul al armiei celei purtătoare de biruință electorală a măritului padișah Vadim mi s-a mărturisit că, în acest fel, americanii se vor retrage și vor lăsa loc deplinei independențe a tuturor sangeacurilor și vilaietelor din Balcani care își pot
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ceva, să-i vărui casa cu trafaletul, să tai iarba cu mașina aceea mare cu burduf. O să aștept acolo pe o bancă, în parc, pe urmă ar trebui să mă agit responsabil și atât de eficient că mă apucă un vajnic căscat numai când mă gândesc. Este de ales, dacă o fi să vină marele comandant (acu, sau peste doi, ori patru ani), ce e mai bine pentru mine și pentru odrasle, rămânem sau o ștergem? Am hotărît! Pleacă pruncii, fata
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un baston, așa, de moft. Am făcut lucruri minunate cu bastonul: exerciții rococo de mânuire a armelor, rotiri à la Charlie Chaplin, lovituri de polo date resturilor din rigole. Și tot timpul mâna delicată a Helgăi mele a rămas pe vajnicul meu braț stâng, strecurându-se într-o nesfârșită explorare erotică a zonei sensibile dintre interiorul încheieturii cotului și protuberanța bicepsului meu vânos. Porniserăm să cumpărăm un pat, un pat ca patul nostru din Berlin. Dar toate prăvăliile erau închise. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
perspectivă”, ce se deschide societății românești în plin proces de modernizare, era normal. Dar rămânem muți, ca la no comment, în fața unei realități, pentru mine, terifiante: această idee, transformată în proiect legislativ, s-a născut în mințile luminate ale unor „vajnici apărători” ai școlii românești și ai calității procesului educativ, întru devenirea europeană a tinerelor generații, posesoare de diplome recunoscute în lume. Acești oameni minunați, unii cu experiențe triumfale la catedră și în conducerea destinelor învățământului românesc, s-au transformat ad
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
concurs menționat. Un segment semnificativ al populației se opunea astfel, În fiecare vară (când avea loc admiterea), aparent absurd, politicii oficiale, manifestând interes pentru o limbă „moartă” (pe teritoriul României, desigur). Destinul Îmi 5 era pecetluit. Urma să devin un vajnic dascăl de țară, plin de nostalgii și frustrări, alinat eventual de tescovina producție proprie și porcul personal, crescut cu ardoare undeva În spatele casei. Adică, În termenii limbii Marelui Will, pe care o studiasem cu atâta aplomb, un perfect loser. Malin
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
calea, În așa fel Încât În cetate să intre numai oamenii lui. Gurile rele spun că procedează așa pentru ca jaful să Îmbogățească numai Templul, binevoitorii sugerează că, temându-se de o capcană, voia să-i trimită Înainte, În recunoaștere, pe vajnicii săi oșteni. În orice caz, eu nu i-aș da ăstuia să conducă o școală de război, pentru că patruzeci de templieri străbat orașul cu o sută optzeci la oră, se izbesc de zidul Împrejmuitor din partea opusă, se opresc Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
martie.Matei Stoicoiu, era originar din Scoarța iar în urma absolvirii școlii normale din Craiova., a fost numit în 1897 cu titilu provizoriu la școala de la Vladimir.Acesta a fost denunțat de primarul comunei N.I. Cirbea . Alexandru Stefulescu a fost un vajnic apărător al celor 2 învățători învinuiți, arestați și schinjuiti pentru că au participat la răscoală iar meritul acestuia a fost intervenția pe lângă autoritățile militare și prefectul Gorjului pentru salvarea celor 2 învățători de la moarte.Învățământul, a avut de suferit și datorită
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
pusă în aplicare prin ordonanțe guvernamentale de ordin local sau poate chiar prin înființarea unui inspectorat, ai cărui salariați să fie plătiți din vistieria Departamentului Sănătății. În privința etichetei, deplângea declinul canoanelor oficiale ale politeții tradiționale. În problema limbajului, era un vajnic adversar al degradării sau folosirii improprii a limbajului, al indecenței lingvistice, al slangului și al termenilor profani. În literatură, prefera scriitorii antici celor moderni. La fel și în ilustrații sau în artele plastice. Hrana, în opinia lui, trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
avea sclipiri trandafirii... Inima îi era plină de un simțământ mângâietor. " De acum începe o viață nouă! se gândea mereu cu bucurie. În sfârșit mi-am găsit calea... Au trecut șovăirile și îndoielile! De acuma, înainte"! O poftă de viață vajnică îi clocotea în piept. Când venea, dimineața, de la observator și se întindea pe patul de scânduri, adormea repede și visa numai fericire... Într-o după-amiază târzie se pomeni iar cu Klapka la baterie. Bologa, aducîndu-și aminte de îngrijorarea de deunăzi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zilei", îi veni iar în minte același gând, stăruitor, ca o muscă pe care în zadar vrei s-o alungi. Încetul cu încetul ploaia conteni și se porni un vânt aspru, cu șuierături sinistre, mai desțelenind puțin întunericul și cotrobăind vajnic prin observatorul lui Bologa care, în curând, simți în spinare o pată udă și rece. Se ghemui mai bine, ferindu-și spatele. Vântul însă îi pătrundea prin haine, prin piele și-i zgâlțâia inima. ― Și reflectorul nu mai apare! murmură
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
scrie: Sf. Mironosiță întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. Pentru multe femei, inclusiv pentru mine, Maria, Maica Domnului este etalon al feminității. Dar acestui etalon matern exemplar, mântuitor, de un curaj suprem (cu ce plăcere ar fi ucis-o cu pietre vajnicii patriarhi din Galileea dacă nu o ascundea binecredinciosul Iosif!) se împlinește împreună cu alte etaloane de femei minunate care, alături de bărbați, l-au urmat liber pe Iisus în deplin curaj al credinței. Și prin lucrarea lor a intrat în lume cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
remarc cum nu suntem surprinși nici de faptul că în zona sportivă marile noastre bucurii și onoarea „reperată” ne vin de la femei, mai ales de la gimnaste și că ele câștigă în medie de 20 de ori mai puțin decât media vajnicilor noștri fotbaliști, derutați de prea multe blaturi și de prea mulți nababi dispuși să îi cumpere. Nu ne-am revoltat încă public pentru toate acestea. Sau ne-am revoltat doar în scris, sperând la puțin bun-simț. Mare și costisitoare naivitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
În plus, au o calitate foarte rar întâlnită: discreția. Drept e că și experții noștri sunt la fel de discreți: nu-i vezi cu lunile. Iar când vor să-și publice rezultatele cercetărilor, aruncă în față niște indivizi îmbrăcați în „halate“ negre, vajnici bărbați anonimi dotați cu măști pe față și cu pușcoaice impresionante. Trebuie să fim, cumva, mândri că noi, românii, am omologat o nouă metodă de cercetare: specialiștii noștri publică mai întâi rezultatele și abia apoi se apucă de investigat. Știința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
se corectă doamna Potoțki. Faceți cunoștință. Zbignew și Malgorzata se apropiară, se înclinară adânc în fața moldovenilor. — Cred că sunt în asentimentul tuturor - spuse Zbignew - dacă îmi îngădui să îmi exprim bucuria de a-i cunoaște pe doi din fiii acestui vajnic neam cu care, pare-se, tatăl meu a avut atâtea probleme. Bucuria ta, cuviincios exprimată, va fi și mai mare când vei afla că dânșii se află în casa noastră ca soli ai jupânului Macek, tatăl nespus de gingașei tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
el în stufărișul ăsta? - zise Vulture. Episodul 135 îN ADÂNCUL GHIOLURILOR îNCHISE Urcară tot calabalâcul în barcă, o așezară pe Cosette în față pe vârful de înaintare, Broanteș și Barzovie-Vodă se puseră cam pe la mijloc, spătarul Vulture în spate, iar vajnicul Covaliov împinse barca de la mal și, sprinten ca un bizam, sări înăuntru, așezându-se la rame. Ieșiră în largul ghiolului. Priveliștea era într-adevăr minunată. Sub pânza moale, argintie a apei, mii de viețuitoare, într-un deplin consens cu legile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bine zis în fața izbei lui. O droaie de copii frumoși, blonzi și flămânzi, ieșiră pe mal înaintea lor, manifestându-și deplina satisfacție. Episodul 136 JUDECATĂ îNȚELEAPTĂ Dintotdeauna, imaginea unor copii de pescar dând năvală spre barca plină de pește a vajnicului lor tată a fost o vedere plăcută ochiului omenesc. Căci ce poate fi mai desfătător, oricât nu ți-ar place la pipăit, gust și mai ales la miros lighioanele din apă, decât să vezi o fetiță de-o șchioapă luptându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Călugării răsuflară ușurați și se apucară să-și desfacă bocceluțele. Deodată, se auzi o bătaie scurtă în ușă. Cine e? - întrebă Metodiu. — Eu, Laura - răspunse o voce de femeie. Sunt vecina de alături. — Și cam ce dorești, femeie? - zise prevenitor vajnicul Metodiu. — Mi-am uitat piaptănul în odaie. Până ieri am stat eu aici - zise femeia. Călugării se uitară unul la altul. — Deschide tu! șopti Metodiu către Iovănuț. Dintr-un salt tânărul călugăr fu lângă ușă și răsuci cheia. Dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
căpitane, s-a mai văzut. Iar dacă dumneata n-ai văzut până acum, o să vezi de-acum înainte. Adă-ți aminte că tot așa ai reacționat și cu varza. Și-apoi nu-mi dau seama ce ai împotriva lobodei. Această vajnică plantă era foarte pe gustul vechilor egipteni, care aveau obiceiul să se uite la ea cu multă venerație. Asirobabilonienii i-au închinat un templu, pe ale cărui ruine crește și astăzi. Grecii suferinzi de stomac o mâncau la cuptor, înăbușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
era că se vestea o zi primăvăratecă; soarele ardea vesel, apa se scurgea în rigole, de pe-acoperișuri cădeau sunând cristalin... — Vai, nu-mi mai aduce aminte! - izbucni deodată Fibbia. — Dar ce s-a întâmplat? - zise căpitanul Tresoro. — Cunoști dumneata, vajnice căpitan - se-ntoarse Amada spre el - senzația tâmpită când tu, cetățean onest, simplu, care toată viața n-ai vrut să faci rău nimănui, care nu ești nici sărac, nici bogat, care n-ai cârtit un cuvânt împotriva societății bune, vrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
s-a întâmplat, nu s-ar fi răsturnat cu poștalion cu tot într-o prăpastie pe care altfel o cunoștea și cu ochii închiși, lăsându-se astfel o modestă pensie viageră, cine știe cum am fi stat astăzi de vorbă cu tine, vajnice căpitan - zise Amada, uitându-se languros pe sub gene. Episodul 160 CONVERSAȚIA Privirea încărcată de subînțelesuri pe care Amada i-o aruncă vajnicului căpitan Tresoro îi făcu pe cei prezenți, cu excepția bătrânelului, să plece jenați capetele. Chemarea străbună și întrucâtva lipsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]