1,700 matches
-
Ziua Cărții, marchează în 1934 debutul editorial al lui S., care face elogiul unei profesii, pledând pentru rolul librarului ca sprijinitor al literaturii și culturii. Volumul Diverse (1934) strânge câteva cronici și eseuri literare. Dintre acestea din urmă, Un paradox valorizează portretele de țărani realizate de Duiliu Zamfirescu în „ciclul Comăneștilor”, în pofida convingerii declarate a prozatorului că țăranul nu poate fi subiect de literatură. În eseul Romancierul, după ce semnalează faptul că în anii 1933-1934 romanul s-a detașat ca specia literară
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește în Ipostază: „Mai pot să
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
este bazat pe modalitățile concrete în care oamenii își trăiesc viața. Spre deosebire de economiști și juriști, Verdery insistă că proprietatea poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
importante”, în timp ce dintre țările vestice doar Spania (39%), Italia (36%) și Portugalia (30%) se situează sub pragul respectiv. Dintre români, doar 26% consideră prietenii drept foarte importanți, la fel ca polonezii, rușii, bielorușii, cehii și balticii (exceptând letonii, care își valorizează mai puțin rețeaua de prieteni). Ungurii, slovacii, ucrainenii, croații și bulgarii sunt mai aproape de modelul Italiei, Spaniei și Portugaliei. În schimb, majoritatea europenilor consideră familia drept „foarte importantă”. Excelează țările de la marginea continentului: Turcia și Malta (97, respectiv 95%), dar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
p. 194). Habitusul se formează și se transmite în socializarea primară în cadrul familiei și mai puțin în socializarea secundară în cadrul școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor de jos. Valorizarea exclusivă a culturii claselor dominante are ca rezultat faptul că elevii proveniți din clasele de jos sunt puși de către școală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de muncă, probabilitatea romilor de a intra pe piața formală a muncii prin intermediul rețelelor informale este, practic, inexistentă. Nu în ultimul rând, segregarea în educație privează copiii romi de o comunicare socială normală, în care există posibilitatea de a fi valorizați nu doar de propriul grup de referință, ci de a avea semnale ale unei astfel de valorizări și în afara acestuia. Segregarea în educație contribuie, de asemenea, la conturarea unei identități stigmatizante pentru copiii romi, ceea ce îi împiedică să aibă o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale (vezi capitolul Dezvoltare socială „neconvențională”: despre capitalul social). Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993), ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
versuri prin care se rezumă un conținut de idei, se pretează în special ca metodă de evaluare. Activitatea se poate desfășura individual, în perechi, în echipă. Prin cvintet elevii își exprimă capacitatea de înțelegere, de generalizare și sintetizare a subiectului valorizându-se creativitatea, simțul umorului. Folosirea acestor metode active, pentru dezvoltarea gândirii critice, nu are doar avantaje, ci implică și dificultăți: cooperarea nu se produce spontan, fiind necesar un timp de ordinul lunilor pentru formarea deprinderilor de lucru; în timpul învățării prin
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
la copii de aceeași vârstă, dar în medii diferite este cea a copiilor de la oraș, ale căror activități de bază sunt studiul și activitățile recreative. Mediul familial face ca între copii să apară diferențe în ceea ce privește nișa de dezvoltare: unele familii valorizează interesele copiilor, evoluția pozitivă acestora spre o carieră de succes; alte familii valorizează interesele adulților, creșterea bugetului familial și prin contribuția copiilor la muncă efectivă de la vârste fragede, în detrimentul copilului care este o persoană în formare; familii care sunt dezinteresate
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de la oraș, ale căror activități de bază sunt studiul și activitățile recreative. Mediul familial face ca între copii să apară diferențe în ceea ce privește nișa de dezvoltare: unele familii valorizează interesele copiilor, evoluția pozitivă acestora spre o carieră de succes; alte familii valorizează interesele adulților, creșterea bugetului familial și prin contribuția copiilor la muncă efectivă de la vârste fragede, în detrimentul copilului care este o persoană în formare; familii care sunt dezinteresate total de copii (cazul alcoolicilor); Dezvoltarea are loc prin interacțiunea “biologicului” cu “socialul
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ca să-l vadă întorcându-se de la lucru, iar întoarcerea lui este un eveniment, ba chiar o sărbătoare: va trebui să i se arate tot, să i se povestească tot. El este oarecum ” omul de duminică”. Pe tatăl său, copilul îl valorizează mult, mai ales când acesta prestează diferite munci plătite și la întoarcerea acasă, aduce copilului ceva bun. Copilul mic știe că tatăl său este la lucru și că atunci când va fi mare va face și el la fel. Tatăl pentru
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
decât bunicii-tutori. Pentru ancheta pe baza interviului ghidat: Ipoteza generală: Substituirea tutorilor produce efecte nedorite pentru ambii parteneri ai relației: bunici-nepoți. Ipoteze de cercetare : (H1): Înlocuirea tutorilor-părinți cu tutorii-bunici conduce la apariția de efecte nedorite în rândul copiilor. (H2): Bunicii valorizează mai mult bunăstarea materială, decât performanța școlară a nepoților. 3. METODOLOGIA UTILIZATĂ Pentru tratarea temei de cercetare, am utilizat următoarele metode de cercetare a). Pentru colectarea informației: chestionar de atitudini privind eficiența educațională a adultului; Designul este unul non-experimental, de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
nepoților față de bunici; Ipoteză de cercetare (H1): Înlocuirea tutorilor-părinți cu tutorii-bunici conduce la apariția de efecte nedorite în rândul copiilor. Ipoteză de nul (Ho): Înlocuirea tutorilor-părinți cu tutorii-bunici nu are efecte nedorite în rândul copiilor. Ipoteză de cercetare (H2): Bunicii valorizează mai mult bunăstarea materială, decât performanța școlară a nepoților. Ipoteză de nul (Ho): Bunicii valorizează mai mult performanța școlară a nepoților, decât bunăstarea materială. În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe bunici, reies următoarele
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
efecte nedorite în rândul copiilor. Ipoteză de nul (Ho): Înlocuirea tutorilor-părinți cu tutorii-bunici nu are efecte nedorite în rândul copiilor. Ipoteză de cercetare (H2): Bunicii valorizează mai mult bunăstarea materială, decât performanța școlară a nepoților. Ipoteză de nul (Ho): Bunicii valorizează mai mult performanța școlară a nepoților, decât bunăstarea materială. În urma totalizării frecvențelor, din analiza tematic categorială a ghidului de interviu aplicat pe bunici, reies următoarele: 1. Se acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
să fie alături de părinți, indiferent de consecințe, ca de exemplu nivel de trai mai scăzut sau plecarea lor după părinți, chiar cu riscul de a continua școala în străinătate. La această situație s-a ajuns datorită faptului că: unele familii valorizează interesele copiilor, evoluția pozitivă acestora spre o carieră de succes; alte familii valorizează interesele adulților, creșterea bugetului familial și prin contribuția copiilor la muncă efectivă de la vârste fragede, în detrimentul copilului care este o persoană în formare; Principalele contribuții ale lucrării
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
mai scăzut sau plecarea lor după părinți, chiar cu riscul de a continua școala în străinătate. La această situație s-a ajuns datorită faptului că: unele familii valorizează interesele copiilor, evoluția pozitivă acestora spre o carieră de succes; alte familii valorizează interesele adulților, creșterea bugetului familial și prin contribuția copiilor la muncă efectivă de la vârste fragede, în detrimentul copilului care este o persoană în formare; Principalele contribuții ale lucrării: • Pune în evidență aspecte importante ale relației tutore - copil; • Conduce la apariția unor
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
autorii europeni din prima jumătate a secolului trecut înțeleg prin curriculum pur și simplu informații care trebuie memorate de către elevi. Alții 3 lărgesc parțial definiția: curriculum înseamnă informațiile și capacitățile intelectuale (priceperi, deprinderi, abilități cognitive) de a utiliza și/sau valoriza aceste informații. Asemenea definiții vom găsi la cercetători precum G. Mialaret, E. Planchard, H. Piéron și în mai multe dicționare, manuale și tratate românești 4. Folosirea modernă a conceptului de curriculum, în sens restrictiv, nu poate fi considerată greșită. Ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al „Celui Suspus”, atunci intrăm într-o transă care poate ține uneori secole, chiar milenii. Opoziția verbală rezultată din „jocurile de cuvinte” era singura hrană spirituală a intelectualilor, constituind și o formă de protest. și, nu la urma urmei, era valorizat curajul asumării riscului de a-ți pierde libertatea sau viața, o atitudine morală care obliga la solidarizare. L.A.: Este „frica” explicația pentru absența manifestării unei opoziții vizibile la noi? De ce ea a fost numai la noi resimțită așa de profund
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Moș Pasăre este prezent în versurile lui V. și în anii renașterii basarabene, ironizându-i pe toți cei cărora le erau străine idealurile naționale, adevărul și limba, „casa ființei noastre”. În lirica începuturilor poetul apare ca „un pom al Sudului”, valorizând culoarea locală și simbolurile acestuia: amiaza, câmpia, rădăcinile, soarele. El recurge la spiritus loci spre a glorifica fermitatea, cumpătarea, dârzenia. În același timp este un poet structural nonconformist: blamează, scutură de convenții, asanează, dezgheață, ascute simțurile și rațiunea, îndeamnă; exprimă
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
turul galeriei, fiecare grup răspunde la întrebările celorlalți și clarifică unele aspecte solicitate de colegi, apoi își reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte. În acest mod, prin feedbackul oferit de colegi, au loc învățarea și consolidarea unor cunoștințe, se valorizează produsul activității în grup și se descoperă soluții alternative la aceeași problemă sau la același tip de sarcină. 9. Unul stă, trei circulă (3‑5 elevi) - în grup (grupul‑„casă”), elevii lucrează la o problemă sau o sarcină care se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
iar pentru a evalua activitatea din grup educatorul alege un creion și solicită elevului respectiv să prezinte contribuția sa la discuția respectivă. În acest fel elevii pot învăța să asculte și să respecte colegii, învață să fie toleranți și să valorizeze opinia celorlalți. În această prezentare am încercat să sugerăm câteva modalități prin care se poate aplica în clasă învățarea prin cooperare. Evident că aceste exemplificări nu trebuie preluate ca un set de „rețete”, ci se pot selecta și adapta în funcție de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia Simionescu. Paginile de memorialistică propriu-zisă au farmecul reconstituirii aerului de epocă, iar cele de publicistică valorizează sarcasmul unui om al cetății indignat sau doar mâhnit de derapajele, fără număr parcă, ale timpului contemporan. SCRIERI: Indiile galante, Timișoara, 1993; Celălalt tărâm, Timișoara, 1994; Glasuri lângă leagănul meu, Timișoara, 1996; Nicăieri, Timișoara, 1998; Imperiul de praf, Timișoara, 2000
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
De la noi (ediția a treia, din 1920, a fost distinsă cu Premiul „V. Adamachi” al Academiei Române). M. s-a apropiat de basmul popular așa cum procedase anterior Ion Creangă, cu conștiința și cu abilitățile scriitorului experimentat, îndepărtând elementele inestetice, recompunând și valorizând anumite laturi, cu precădere umorismul. Poveștile sunt „crengiene” fără să dea impresia de pastișă, dar în același timp sunt populare, specifice Bucovinei, întocmai cu poeziile și cimiliturile tipărite mai târziu. Același farmec se întâlnește pe alocuri și în textele din
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
sus, nici jos, arată doar o mai bună stăpânire a uneltelor, nu și o sincronizare cu spiritul vremii. Conștient de propriile limite, după 1930 M. se va întoarce la singurele sale surse lirice mai profunde, pe care încearcă să le valorizeze prin forma fixă a sonetului și printr-o anume arhitectonică a cărții Simfonia vieții. Astfel, primelor trei cicluri le vor corespunde vârstele eului, particular și totodată generic: copilăria fericită în orizont rural, tinerețea cu flacăra erosului și cu entuziasmul trăit
MUNTEANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288290_a_289619]
-
încetățenit) rezultată din tensiunea ontic-antropologic (absolutul ființei - finitudinea conștiinței umane) și rațiune - afect, tensiune rezolvată de „dorul nemărginit” ce leagă, în chip reprezentativ românesc, umanitatea de univers. Opera este percepută în structuri, „sensibilul”, „inteligibilul” și „imaginarul” fuzionând în logos. Este valorizată gândirea mitică a poetului, prin apelul la logica dinamică a contradictoriului (Ștefan Lupașcu). Imaginarul subordonează sensibilul și inteligibilul, integrând și polii antinomici ontic (principiul) - antropologic („formele”). Sub semnul lui Aristarc anticipează Istoria... printr-o serie de studii cum ar fi
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]