2,062 matches
-
și rezistența la schimbare. Dar experiența anterioară se constituie și într-o resursă pentru învățare, promovând o creștere și dezvoltare continuă, stimulând persoana pentru viitoarele oportunități de formare. Pentru a putea înțelege de ce sunt motivați sau de ce eșuează adulții în valorizarea oportunităților de formare-dezvoltare, trebuie să înțelegem atitudinea lor față de sine și față de educație. Interpretând atitudinea ca fiind o combinație între percepția persoanei asupra unei situații și judecata consecutivă acesteia, încărcătura afectivă ce rezultă va avea repercusiuni asupra comportamentului dezvoltat (Ellis
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
schimbărilor manageriale, ci interpretările informale ale teoriei manageriale sunt la fel de valoroase. 2003 Facilitarea schimbării Costa Maria Joăo Elementele cheie în managerierea schimbării organizaționale semnificative și continue, sunt reprezentate de o sumă de competențe: centrarea pe client, munca în echipă, implicarea, valorizarea schimbării, motivarea angajaților. 2003 Procesul schimbării: managementul rezistenței la schimbare Litner Bluma Succesul schimbării organizaționale este mult mai probabil atunci când managerii, încă din fazele inițiale ale procesului de planificare strategică, identifică eventualele surse de rezistență și utilizează modele de intervenție
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
proporția foarte redusă a subiecților care răspund în fața operatorului de chestionar că nu cred în Dumnezeu, în condițiile în care un procent considerabil dintre cei intervievați (aproximativ 40%) declară că au prieteni care afirmă că nu cred în Dumnezeu. Această valorizare socială negativă a scepticismului religios are consecințe vizibile mai ales în discursul politic. Putem avansa ipoteza că religiozitatea declarată este importantă mai ales în autoprezentarea în relații dominate de incertitudine - cum ar fi relația dintre electorat și oamenii politici, dar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
schimbări importante, nu merită niciodată să riști ca să pornești o afacere, e mai bine să ai mai puțini bani, decât să riști să îi pierzi într-o afacere (metoda componentelor principale; KMO = 0,72; factorul rezultat explică 44% din varianță). Valorizarea statutului de patron scor sumativ din afirmațiile: doar cei care pornesc o afacere se simt cu adevărat împliniți, e important să ai o carieră dar mai bine e să fii propriul tău patron. Stat maximalist acord pe o scală de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
invitației organizatorilor conferinței de a participa la acest eveniment științific. Lucrarea realizată de prof. dr. Tinca Crețu, „Creativitatea ca valoare, aspirație și realizare”, a ridicat problema necesarelor clarificări conceptual-teoretice în abordarea creativității. Lucrarea conf. dr. Valeria Negovan, „Aspecte diferențiale în valorizarea creativității în raport cu domeniul de profesionalizare la studenți”, a ridicat problema relației dintre managementul și automanagementul potențialului creativ-productiv al personalității umane și locul pe care aceasta îl ocupă în sistemul axiologic al individului. Lucrarea prezentată de as. drd. Eugen Avram, „Valorizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
valorizarea creativității în raport cu domeniul de profesionalizare la studenți”, a ridicat problema relației dintre managementul și automanagementul potențialului creativ-productiv al personalității umane și locul pe care aceasta îl ocupă în sistemul axiologic al individului. Lucrarea prezentată de as. drd. Eugen Avram, „Valorizarea creativității și încrederea în reușita profesională”, a subliniat rolul pe care îl are importanța acordată creativității în susținerea optimismului cu privire la realizarea în și prin profesie. Cele trei lucrări au afirmat creativitatea ca fiind una dintre resursele importante ale împlinirii/dezvoltării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cerc de creație într-un prezent de dincolo de oră de curs obișnuită, venind fiecare cu încărcătură lui afectiva și temporală. Timpul rezervat activității extracurriculare, la cercul de creație plastico-literară este cu atât mai prețios cu cat constituie un prilej de valorizare a individualității fiecărui elev în parte, vorbim despre elevi din clase diferite (preponderent clasa a IV-a și a III-a dar și a II-a sau clasa I) ce se reunesc după orele de curs într-o atmosferă degajata
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
pentru stadiul relațiilor dintre două țări; În același timp, ele nu au nici o Însemnătate dacă nu se bazează pe munca „de bucătărie”, concretă, a celor din eșaloanele inferioare. Într-o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
știe să facă trimiteri la cultura europeană, îndeosebi la cea franceză, și să așeze astfel într-o lumină favorabilă și evoluția culturii românești. Ca și maeștrii săi, A.I. Odobescu și B.P. Hasdeu, prețuiește literatura populară, susține campania pentru culegerea și valorizarea ei, apreciază virtuțile modelului folcloric pentru literatura cultă. În calitate de cronicar dramatic, se arată deopotrivă preocupat de repertoriu, de interpretarea actoricească sau de gustul spectatorului, dar, folosind drept criteriu realismul, verosimilitatea, găsește o acoperire insuficientă pentru glosele lui, adesea mult prea
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Deși numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri. În plus, o modestie ieșită din comun, o discreție rar întâlnită în breasla scriitoricească au făcut să se vorbească puțin (uneori chiar deloc) despre unele dintre cărțile sale. De altfel, poeta însăși își recunoaște „vina
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
-se într-un veritabil „caz” de ignorare, marginalizare și inadecvare a receptării critice. Primul volum, Cuvânt în cuvânt, este primit de Ștefan Aug. Doinaș ca „o mare revelație lirică”, iar Cornel Regman nu ezită să-i confirme și el valoarea. Valorizări similare fac Alexandru Paleologu și Gheorghe Grigurcu. Cu aceste excepții (la care se adaugă aprecierile de același palier valoric ale unor interpreți tineri, precum Lucia Cifor), despre cărțile următoare scriu rar cronicari de autoritate. I. este un poet al sacrului
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
chip expresionist de mari elanuri și țeluri justițiare și mântuitoare întrucât privește poporul său, Vlad este un iluminat, un misionar al Cerului. Mutatis mutandis, el încorporează fervoarea ascensională a eului liric din poeme și este un insuflat de verbul divin. Valorizarea și totodată transcenderea fabulei istorice se regăsesc, pe o treaptă încă mai înaltă de febrilitate a trăirilor spirituale, în tragedia Jeanne d’Arc (1992). Accentul în interpretarea dată de I. cade, dintru început și mergând progresiv, pe forța de iradiație
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
I. - Tratat asupra vițeilor la poarta nouă. Lumea într-o luni (1993), Primăvara, când înmuguresc câinii (1998) - se situează la jumătatea drumului între satiră, farsă, fabulă umoristică și proză de observație morală. Modelul I.L. Caragiale se simte pretutindeni printre rânduri. Valorizarea absurdului din mica lume provincială trimite la literatura lui Teodor Mazilu și Ion Băieșu, în fine, intuiția fantasticului, a terifiantului și spectaculosului în situațiile banale ale vieții arată bune lecturi, asumate, din Eugen Ionescu, Marin Sorescu și alți scriitori din
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
la Vama, în județul Suceava (1953-1954), și la Câmpulung Moldovenesc (din 1954 până la pensionare). Debutează în cotidianul „Zori noi” din Suceava (1957), ulterior colaborând la „Cronica”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista muzeelor”, „Zori noi”, „Steaua” ș. a. Preocupat de valorizarea patrimoniului cultural local, J. culege și tipărește folclor poetic din zona Suceava, mai importantă fiind colecția De sub muntele Rarău (1971), care vădește „o experiență acumulată și utilizată critic” (George Muntean). Alte culegeri, Bucurie, mândră floare (1962), Traiul ni s-a
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
se poate spune că imaginația este funcția psihică creatoare de imagini. Platon deja distingea Între idei și imagini, Înțelegând prin cele dintâi niște reflectări corecte și apropriate ale esențelor, iar prin ultimele niște cópii, adesea deformatoare, ale acestora. Din această valorizare a luat naștere o atitudine disprețuitoare și condescendentă față de imaginație, considerată adeseori, În raport cu rațiunea și cu intelectul, ca fiind un fel de „nebună a casei”, o sursă de erori și falsuri. E adevărat, au existat În istorie curente și filosofii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate de mai multe distincții, de niște nuanțe care să introducă niște etaje de valorizare. V-aș supune atenției În acest sens niște concepte (pe care le-am propus În altă parte) capabile să distingă ierarhic Între ideile de rezistență, supraviețuire și așa mai departe. Distincția pe care o făcea Dumitru Țepeneag Între rezistent, opozant
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Îngădui să spun că cei care joacă pe scena aceasta sunt mai buni, iar cei care joacă pe scena cealaltă sunt mai puțin buni. Corin Braga: Nu e o judecată asupra individului. Problema se ridică dacă dorești să faci o valorizare a atitudinilor, care să servească eventual drept model. Tu pe cine oferi ca exemplu de rezistență la un regim totalitar? Pe scriitorul care scrie că Ceaușescu e un tiran, se defulează prin asta, Își face necesara terapeutică mentală și morală
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
textul Sandei ca pe o reconstituire cu valențe artistice, Înconjurat de un fel de aură, și mai puțin prin prisma conceptelor pe care le vehiculează. Cornel Vâlcu: Cred că ar trebui făcută o clarificare. Să spui: nu mă interesează o valorizare pe scara eroismului, așa cum vă vine dumneavoastră să citiți acest text. Fiți foarte atenți! Ruxandra Cesereanu: Poate că are dreptate. Cornel Vâlcu: Să explicitezi de ce nu... Marius Jucan: Este aici o undă de eroism care acum s-a decantat mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Între aceste două limite, proprietatea individuală la români nu a fost nicicând descrisă ca fiind tipică unei „clase de mijloc”, ceea ce comportă cel puțin două consecințe: prima asupra polarizării sociale, a doua asupra comportamentului individual și conceptual de muncă, adică valorizarea simbolică a muncii. Imaginarul românesc modern este bogat În dovezi că nu evaluează munca drept mijloc de promovare socială și nici de acumulare legală. După cum vom vedea, o anume Încredere În fatalism, șansă ori noroc și negociere (târguială) determină individualismul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
evaluează munca drept mijloc de promovare socială și nici de acumulare legală. După cum vom vedea, o anume Încredere În fatalism, șansă ori noroc și negociere (târguială) determină individualismul comportamentului cultural autohton. Cred că este important să subliniez că, neexistând o valorizare pozitivă a muncii, nici imaginea (fie simbolică, fie reală) a proprietății nu este evaluată ca formă de modelare superioară. Revenind la proprietatea individuală În România În ultimul secol, fără a Încerca să trasez un contur general, observ fracturarea acesteia În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Lucian Blaga, resurecția vieții literare din Transilvania. Ca „direcții de lucru”, criticul a avut în vedere „degajarea trăsăturilor esențiale furnizate de poezia lui Mihai Beniuc și încercarea de a integra această creație în istoria poeziei românești”. Prin urmare, o valorizare sub două aspecte, „istoriografic și estetic”, a unei opere controversate. Studiată astfel, poezia lui Beniuc își evidențiază fondul constant de imagini și „fluctuațiile de expresivitate”, „viața lirică a motivelor” și momentele de „recul poetic” de-a lungul a patru decenii
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
în Vest, cât și în Est (prin transfer) era că „natura umană” este esențial capitalistă. Măcar în cadrul culturilor de tip european - iar România se mândrea, alături de celelalte țări foste comuniste din Europa de Est, că aparține acestei culturi întemeiate pe creștinism, raționalitate, valorizarea omului ca individ etc. și care era unanim considerată a reprezenta diferența specifică dintre civilizația de tip european-capitalist și oricare altă civilizație. Consecința logică (dar nu și reală) a acestei ideologii cotidiene era că, în mod „natural”, orice român era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să intre În declin, la Începutul anilor ’80, o nouă distanță a aparut Între elită cu diplomă și paturile mijlocii și inferioare. «Nivelării» sociale inițiale i s-a substituit o nouă ruptură. Meritocrația socialistă, identificată prin «studiile sale adevărate» și valorizarea «culturii generale», disprețuia «falsele elite» ieșite În principal din școli de partid sau școli de ingineri. Ea se simțea amenințată de specializările precoce și Înguste cărora regimul le acordă prioritate. Creșterea producției de carte a urmat aproape aceeași curbă precum
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de altfel inevitabila revizuire a tabloului de valori literare a fost uneori supralicitată și invocată abuziv, pentru „excluderi” și „retrogradări” din rațiuni extraestetice. Mobilizându-se pentru a combate astfel de excese ale revizuirilor, susținând necesitatea unei continuități în materie de valorizare a literaturii și convinsă de inoportunitatea politizării abuzive a comentariului critic, echipa de la L. a adoptat la rându-i o tactică ofensivă, sacrificând uneori nuanțarea în favoarea clarității mesajului. Într-un articol intitulat Revizuirea revizorilor, Răzvan Voncu opinează tranșant: „Ca atare
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
mai rafinat. De pildă, metodele directe postulează în general că oamenii operează cu același înțeles al cuvintelor, în timp ce unele dintre procedeele indirecte se bazează tocmai pe variațiile interpersonale în înțelegerea cuvintelor. Prin utilizarea tehnicilor indirecte se reduce de asemenea efectul valorizării, al dezirabilității sociale, întrucât subiectul colorează, saturează în mod spontan probele experimentale sau conduita cu valorile și atitudinile personale. Însă, deoarece manifestările subiectului sunt rezultate ale unei configurații de factori, printre care și unii de natură extraevaluativă, marea dificultate legată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]