459 matches
-
entropiile inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare "C" (molară), sau "c" (masică), cu care: unde "n" este numărul de moli de substanță, respectiv unde "m" este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală În fiecare celulă apar, de sus în jos: Deoarece apa obișnuită de obicei nu este pură, ci conține săruri și gaze dizolvate, apar unele fenomene secundare. Fierberea este folosită:
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
faza lichidă în faza gazoasa. a se poate produce în două moduri: evaporare sau fierbere. "Temperatura de saturație" este acea temperatura la care presiunea vaporilor este egală cu presiunea la care este supus lichidul. În vorbirea curentă, uneori termenul de "vaporizare" (vaporizator) este folosit în sens de pulverizare. Confuzia este favorizată de faptul că prin pulverizare se mărește mult suprafață lichidului, reducându-se astfel timpul necesar evaporării lui. În vorbirea curentă, uneori termenul de vaporizare (vaporizator) este folosit în sens de
Vaporizare () [Corola-website/Science/309694_a_311023]
-
În vorbirea curentă, uneori termenul de "vaporizare" (vaporizator) este folosit în sens de pulverizare. Confuzia este favorizată de faptul că prin pulverizare se mărește mult suprafață lichidului, reducându-se astfel timpul necesar evaporării lui. În vorbirea curentă, uneori termenul de vaporizare (vaporizator) este folosit în sens de pulverizare. Confuzia este favorizată de faptul că prin pulverizare se mărește mult suprafață lichidului, reducându-se astfel timpul necesar evaporării lui. În timpul vaporizării temperatura rămâne constantă. Presiune de vapori
Vaporizare () [Corola-website/Science/309694_a_311023]
-
astfel timpul necesar evaporării lui. În vorbirea curentă, uneori termenul de vaporizare (vaporizator) este folosit în sens de pulverizare. Confuzia este favorizată de faptul că prin pulverizare se mărește mult suprafață lichidului, reducându-se astfel timpul necesar evaporării lui. În timpul vaporizării temperatura rămâne constantă. Presiune de vapori
Vaporizare () [Corola-website/Science/309694_a_311023]
-
stare" ai sistemului, ca urmare este o "funcție de stare". În fizică și chimie se consideră media energiei interne într-un timp suficient de lung pentru a permite definirea unei stări statistice. Energia latentă este partea de energie internă datorită topirii, vaporizării sau sublimării substanțelor. Energia termică este partea de energie internă datorită energiei cinetice de translație, rotație și vibrație a moleculelor, de translație a electronilor și de spin a electronilor și a nucleelor. Energia termică include energia latentă. Energie chimică este
Energie internă () [Corola-website/Science/309049_a_310378]
-
consumat de obicei împreună cu tutun. Deși există studii care arată un potențial anticancerigen al plantei de cannabis, el este diminuat sau anulat de inhalarea produșilor toxici dezvoltați prin ardere și de asocierea cu tutunul; o alternativă mai sănătoasă o reprezintă vaporizarea sau ingerarea directă a plantei ori a extractelor din aceasta. Studiile au arătat că persoanele care consumă canabis se expun unui risc mai mare de a face boli mintale, cum ar fi schizofrenia. Canabisul este corelat cu o creștere dependentă
Cânepă indiană () [Corola-website/Science/310796_a_312125]
-
la doar 0,27 ci. Scăderea abruptă a radioactivității rodiului se datorează faptului că izotopul Rh este prezent doar într-o cantitate foarte mică, iar restul materialului absoarbe energia eliberată. Datorită durității sale foarte ridicate, este aplicat prin galvanizare sau vaporizare ca strat de acoperire a unor instrumente optice, sau pe bijuterii din aur alb sau platină pentru a le conferi acestora un aspect alb, lucios. Datorită rezistenței electrice scăzute și a rezistenței ridicate la coroziune, este folosit ca material pentru
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
ligand sunt coordonați de un atom central; ea este indicată de litera greacă "eta", η. Compușii de ytriu sunt primele exemple de compuși la care liganzii de carboranyl sunt legați de un centru metalic d-metal printr-o hapticitate η. Vaporizarea compușilor intercalați de grafit grafit-Y sau grafit- duce la formarea de fulerene endohedrale cum ar fi Y@C. Studiile cu rezonanțe electronice de spin au indicat formarea de perechi de ioni de Y și (C). Carbizii YC, YC, și YC
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
este un lichid cu miros pătrunzător, eterat și este toxic. Punctul de fierbere este de 65 °C, iar cel de solidificare este de -97 °C, formând cristale incolore. Densitatea în stare lichidă este de 791 kg/m, iar căldura de vaporizare este de 35278 kJ/kmol. La 25 °C, presiune de vapori are valoarea de 126 mm Hg, căldura de combustie de 19,930 kj/kg și coeficientul de difuzie a lichidului de 1.65 x 10 m/sec. La 30
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
Parlamentului European și al Consiliului nr. 1774/2002/ CE , cu amendamentele ulterioare; ... r) grăsimi animale ecarisate - grăsimea obținută prin procesarea subproduselor de origine animală Categoria I, Categoria a II - a și Categoria a III - a; ... s) combustia grăsimilor animale ecarisate - vaporizarea grăsimilor animale ecarisate într-un cazan de producere a vaporilor și arse la o temperatură de cel puțin 1.100°C, timp de minimum 0,2 secunde. ... Capitolul II Înregistrarea sanitar - veterinară a unităților care desfășoară activități supuse controlului sanitar
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
de procesare în care a fost obținută această grăsime ..................................................................................... (ii) producerea energiei destinate unei unități de procesare, alta decât cea în care a fost obținută această grăsime ...................................................................................... (iii) producerea energiei destinate altor categorii de unități ............................... 3. Instalația de combustie asigură vaporizarea grăsimilor într-un cazan de producere de vapori și arderea acestora la o temperatură de cel puțin 1100°C timp de minimum 0,2 secunde ................ 4. Sunt asigurate evidențele privind recepția grăsimii animale ecarisate, precum și cantitatea zilnică utilizată ................................................................... II. INFORMAȚII
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
producere de vapori și arderea acestora la o temperatură de cel puțin 1100°C timp de minimum 0,2 secunde ................ 4. Sunt asigurate evidențele privind recepția grăsimii animale ecarisate, precum și cantitatea zilnică utilizată ................................................................... II. INFORMAȚII SUPLIMENTARE 5. Numărul cazanelor de vaporizare și ardere a grăsimii .......................... 6. Capacitatea maximă a fiecărui cazan de vaporizare și ardere a grăsimilor (kg/zi) ........... 7. Autorizații de funcționare emise de alte organe abilitate: .................................... III. PROPUNERI: a) CORESPUNDE pentru autorizarea sanitar- veterinară pentru unitatea/unitățile .............., în care
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
1100°C timp de minimum 0,2 secunde ................ 4. Sunt asigurate evidențele privind recepția grăsimii animale ecarisate, precum și cantitatea zilnică utilizată ................................................................... II. INFORMAȚII SUPLIMENTARE 5. Numărul cazanelor de vaporizare și ardere a grăsimii .......................... 6. Capacitatea maximă a fiecărui cazan de vaporizare și ardere a grăsimilor (kg/zi) ........... 7. Autorizații de funcționare emise de alte organe abilitate: .................................... III. PROPUNERI: a) CORESPUNDE pentru autorizarea sanitar- veterinară pentru unitatea/unitățile .............., în care se desfășoară activitățile ............, specificate în cererea de autorizare sanitar-veterinară ..................; ... b) NU ÎNDEPLINEȘTE
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
direcția opusă, prin scăderea presiunii punctul de fierbere scade până se atinge punctul triplu al substanței respective. Procesul de fierbere implică o căldură pe care lichidul trebuie s-o primescă pentru a se transforma în gaz, numită căldura latentă de vaporizare, astfel că pe perioada cât lichidul fierbe și se transformă treptat în gaz, căldura transferată acestuia nu se manifestă printr-o creștere a temperaturii, de unde și calificativul de "latent". La nivel molecular, punctul de fierbere corespunde situației în care moleculele
Punct de fierbere () [Corola-website/Science/297153_a_298482]
-
se manifestă printr-o creștere a temperaturii, de unde și calificativul de "latent". La nivel molecular, punctul de fierbere corespunde situației în care moleculele de lichid au suficientă energie pentru a rupe forțelor intermoleculare de coeziune a lichidului. Căldura latentă de vaporizare reprezintă o măsură a mărimii acestor forțe. Punctul de fierbere al apei la presiunea de o atmosferă fizică (101325 Pa) este foarte aproape de 100. Presiunea atmosferică scade cu altitudinea și astfel și temperatura la care fierbe apa scade. De exemplu
Punct de fierbere () [Corola-website/Science/297153_a_298482]
-
este o substanță folosită ca agent de lucru în instalații frigorifice sau pompe de căldură, ce suferă reversibil schimbări de fază de la gaz la lichid, transportând astfel căldura de la un mediu la altul. Transferul de căldură se face prin încălzire, vaporizare (trecerea din stare lichidă în stare gazoasă preluând căldură) și apoi prin răcire și condensare (trecerea din stare gazoasă în stare lichidă cedând căldură) la temperaturi scăzute sau ale mediului ambiant. Proprietățile termodinamice dorite la un agent frigorific sunt: punct
Agent frigorific () [Corola-website/Science/317568_a_318897]
-
preluând căldură) și apoi prin răcire și condensare (trecerea din stare gazoasă în stare lichidă cedând căldură) la temperaturi scăzute sau ale mediului ambiant. Proprietățile termodinamice dorite la un agent frigorific sunt: punct de fierbere sub temperatură țintă, presiune de vaporizare cât mai apropiată de presiunea atmosferică, presiunea de condensare cât mai redusă pentru a realiza consumuri energetice mici, căldura latentă de vaporizare să fie cât mai mare pentru a asigura debite masice reduse, căldura masică în stare lichidă să fie
Agent frigorific () [Corola-website/Science/317568_a_318897]
-
mediului ambiant. Proprietățile termodinamice dorite la un agent frigorific sunt: punct de fierbere sub temperatură țintă, presiune de vaporizare cât mai apropiată de presiunea atmosferică, presiunea de condensare cât mai redusă pentru a realiza consumuri energetice mici, căldura latentă de vaporizare să fie cât mai mare pentru a asigura debite masice reduse, căldura masică în stare lichidă să fie cât mai mică pentru a nu apare pierderi mari prin procesul de laminare adiabatică. Alte proprietăți ce trebuie să le prezinte un
Agent frigorific () [Corola-website/Science/317568_a_318897]
-
6 kg de apă sub formă de vapori, iar prin arderea unui kg de combustibil lichid cca. 1,1 kg. Evacuarea la coș a acestor vapori de apă sub formă gazoasă implică aruncarea în atmosferă a căldurii lor latente de vaporizare, care este cca. 12 % din puterea calorifică superioară a gazului metan, respectiv de cca. 6 % puterea calorifică superioară a combustibilului lichid. În practică, cantitățile de condensat obținute sunt ceva mai mici, de cca. 1 kg la 1 m de gaz
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
gazele de ardere evacuat în atmosferă până sub temperatura punctului de rouă, care pentru gaze provenite din arderea gazului natural este de 57, condensând cât mai mult din vaporii de apă din aceste gaze și recuperând căldura lor latentă de vaporizare. În acest scop centralele din prima generație au după schimbătorul de căldură principal, care răcește gazele de ardere de la cca. 1200 la cca. 150 un schimbător de căldură suplimentar, care răcește gazele de ardere sub temperatura punctului de rouă, valoarea
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]
-
a fi consecința unui lanț de evenimente nefericite. Rezervoarele criogenice, cum ar fi cele pentru oxigenul lichid și hidrogenul lichid trebuie să fie ori refulate, ori bine izolate, ori ambele. Aceasta pentru a evita acumularea excesivă de presiune provenită din vaporizare. Rezervoarele de oxigen ale modulului de serviciu erau atât de bine izolate încât puteau stoca fără probleme hidrogen și oxigen supercritic timp de ani de zile. Fiecare rezervor de oxigen avea o capacitate de ordinul sutelor de kilograme, pentru respirație
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
cu diverse substanțe, de obicei se folosește apă, datorită mai multor proprietăți favorabile: nu este toxică și nici prea reactivă chimic, se găsește din abundență și la preț de cost scăzut, iar capacitatea termică masică și capacitatea termică latentă de vaporizare sunt potrivite. Agentul de lucru este folosit în circuit închis. Apa, în starea 1 este comprimată în pompă până în starea 2, la presiunea înaltă a ciclului. Apoi, preluând căldura introdusă în ciclu, ea este preîncălzită și vaporizată la presiune constantă
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip "regenerativ". Transferul de căldură are loc întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel mai rece. Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese de încălzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare, condensare, răcire și solidificare. Ele își găsesc o largă aplicabilitate în instalațiile de încălzire, refrigerare, climatizare, distilare (în industria chimică și petrochimică), în centralele termice, termoficare și ca anexe ale mașinilor termice. Un exemplu foarte cunoscut este radiatorul autovehiculelor, unde
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
căldură mai eficient. Deși sunt destinate domeniului nuclear, calculul termic al acestor generatoare de abur se face în mod identic cu al oricărui alt recuperator. Un alt caz în care se folosesc vaporizatoarele este când un lichid este răcit prin vaporizarea unei părți din el. Vaporii preiau o cantitate de căldură în funcție de căldura latentă de vaporizare a substanței. Un exemplu este la instalațiile frigorifice, unde este răcit freonul folosit ca agent frigorific. Vaporizatoarele de acest tip sunt formate din țevi orizontale
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
se face în mod identic cu al oricărui alt recuperator. Un alt caz în care se folosesc vaporizatoarele este când un lichid este răcit prin vaporizarea unei părți din el. Vaporii preiau o cantitate de căldură în funcție de căldura latentă de vaporizare a substanței. Un exemplu este la instalațiile frigorifice, unde este răcit freonul folosit ca agent frigorific. Vaporizatoarele de acest tip sunt formate din țevi orizontale sau verticale. Cele cu țevi orizontale sunt mai simple, iar cele cu țevi verticale mai
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]