436 matches
-
Liviu Rebreanu lasă să se vadă oarecare dezorientare. Jar, romanul-poem al fetei seduse, Gorila, studiu al vieții politice, Amândoi, istoria polițistă a unei servitoare criminale, sunt de un interes artistic minim. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU După o producție de pagini de jurnal vaporoase, interesante pentru psihologia și mai ales fiziologia femeii, Hortensia Papadat-Bengescu s-a dedicat unei serii de romane "proustiene". Oricât s-ar zice că nu femeia e cea mai indicată pentru observația obiectivă, Hortensia Papa-dat-Bengescu aduce incontestabil un material mai bogat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În golurile dezamăgirii: „CÎnd tot ce e-nalt cade și cînd mărirea piere, Mărirea, Înălțarea, la ce le mai doriți?” Poemul erotic nu schimbă nici peisajul, nici ritmul discursului liric. Erosul nu intimidează prea mult pe moralist. Poezia cea mai vaporoasă are o judecată morală În interiorul ei. Față În față cu imaginea lilială a iubirii, spiritul cîrtitor al poetului Își amintește de părinții pierduți, de copilăria săracă, de relele timpului. Deși Alexandrescu spune Într-un loc că „n-am cuvinte”, cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plaiul nemurirei”, „ocean de ninsoare”..., „raiul nălucirii” etc.) sînt din seria metaforelor numite de tropologi În praesentia sau din categoria metaforelor tocite, stereotipe*. Imposibil de determinat o predilecție pentru un spațiu semantic. Imaginile sînt florale, astrale, ornitologice, explicite mai totdeauna, vaporoase, convenționale. Epitetul este apreciativ, personificator, ornant, coloristic, așa cum Îl aflăm și la ceilalți poeți pașoptiști, cu o mai mare, poate, frecvență la Alecsandri a valorilor plastice. Călinescu găsea, totuși, prea simplificat elementul vizual În poezie: cerul e „albastru”, cîmpul este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
uri, țesături fine În culori strălucitoare, create În funcție de specificul fiecărei regiuni. În capitală se organizează anual o fascinantă și pitorească competiție Festivalul Reorg Ponarongo de dans tradițional și teatru unde măiestria și grația interpreților se Îmbină armonios cu frumusețea costumelor vaporoase, În culori vivante. 404 indiană Ramayana, obiecte artizanale, săli de tezaur cu splendide obiecte din aur și pietre prețioase strânse de suveranii locului În secole, instrumente muzicale, arme, bijuterii, măști, mobilier, vestimentație, mijloace de transport, Împletituri din bambus (rogojini, pălării
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dintre cele mai mari din sud-estul Asiei, un simbol al victoriei misionarismului creștin și al dominației. În momentul vizitei noastre, În catedrală se desfășura ceremonia acordării primei Împărtășanii pentru copii, eveniment deosebit În viața Întregii familii. Fetițe cu rochițele albe vaporoase și coronițe de flori Împletite pe cap, ca niște mirese În miniatură, se Învârt de pe un picior pe altul, pline de nerăbdarea așteptării. Nici băiețeii, la fel de Împopoțonați, nu se lasă mai prejos, și scot pieptul În afară, Înclinând din cap
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
comerciale (Merlin P., Choay F., Dictionnaire de l'urbanisme et de l'aménagement, PUF, Paris, 1988). Orașul se extinde înspre sat, modul de viață urban se difuzează înspre mediul rural. Spațiul periurban este interfața orașului și satului, frontierele devenind mai vaporoase, incerte, reajustate continuu. În acest spațiu se poate observa cel mai bine polarizarea. Cunoașterea acestui spațiu și a problemelor emergente nu se poate realiza doar citind cărți, fiindcă nici nu există prea multe cărți pe această temă. Ar trebui studii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fără ornamentație excesivă, ele se înfiripă și în structuri muzicale, polifonice, într-o gradație când suitoare, când coborâtoare, între care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă a cuvântului, exprimând o întreagă gamă de stări sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-o încețoșare fără speranță, stările fluide, închipuirile vaporoase îi smulg, nu chiar „vorbe de argint”, dar, orișicât, exprimări ceva mai norocoase. Cu un fir epic încâlcit, romanul Statuia care arde (1934) plutește în aceeași nebuloasă cu pretenții moral-filosofice. Codrea, un „răzvrătit” pe care nu îl sperie hărțuielile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
admiratorii de pe continent film noir. Pretextul era o dramă socială sau o poveste polițistă, dar atmosfera - și textura cinematografică - erau mult mai sumbre decât În producțiile americane din deceniile precedente. Filmele escapiste erau făcute acum de europeni: nemții făceau povești vaporoase de iubire În decorul de basm din Pădurea Neagră sau Alpii bavarezi, iar englezii, comedioare ca Piccadilly Incident (1946), Spring in Park Lane (1948) sau Maytime in Mayfair (1949), toate În regia lui Herbert Wilcox și plasate În West End
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea Demetriad ilustrează un elan dionisiac, un lanț de trupuri goale, Menade și Koribanți intoxicați erotic, însuflețiți de zeița Astarte, care se desfășoară într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mușcătura vitriolantă a acvaforte-urilor eroticii ropsiene. El nu depășește niciodată o anumită frontieră, cea care desparte mondenitatea frivolităților ușoare de creaturile damnate ale limburilor mondenității ropsiene. În La oglindă (pastel, 45,5 x 38 cm, 1911) avem un nud vaporos, așezat vertical și reflectat într-o oglindă care face posibilă și vederea din spate a personajului feminin. Aici totul devine vizibil, însă pictorul atrage atenția nu asupra imaginii integrale a corpului nud, cât asupra procedeului, a jocului specular care oferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]