756 matches
-
Sub raport strict histopatologic, leziunile interesează, în grade diferite, toate segmentele sistemului venos, fiind mai accentuate la nivelul sistemului cav inferior, cu precădere la venele membrelor pelvine. Leziunile cele mai avansate sunt întâlnite în peretele sistemului venos superficial, la nivelul varicelor, care interesează frecvent vena safena internă, mai rar safena externă și extrem de rar ambele. În peretele venos, primele modificări morfologice microscopice au ca localizare fie partea internă, fie partea externă a mediei. Ulterior, ele se extind în interior, înspre lumenul
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
amoniacală 0,2% până la o tentă albăstruie; spălare cu apă de robinet 10 minute; trecere în alcool 96%; trecere în două băi de alcool absolut; trecere în două băi de xilen; montare. 6.3. REZULTATE • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice simple stadiul CEAP 2-3 Pentru crosa safenei, vena safenă internă și pachetul varicos, examenul histopatologic în colorația standard HE a relevat îngroșarea segmentară a intimei și mediei, fie cu distribuție uniformă pe întregul fragment de venă examinat, fie în alternanță
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei, ca o reacție la presiunea venoasă crescută. În paralel, au existat și fibre elastice rupte, fragmentate, cu dispoziție izolată printre celulele musculare netede sau fascicolele de colagen. • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice complicate stadiul CEAP 4-6 Modificările histologice anterior descrise la nivelul mediei au fost amplificate prin prezența colagenului în cantități mari, cu rezultat în dezorganizarea modelului celular muscular normal prin fragmentarea fascicolelor musculare și separarea lor în insule, sau înlocuirea acestora
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
displaziile congenitale ale sistemului venos al membrelor inferioare, în copilărie sau adolescență, cu evoluție variabilă, de cele mai multe ori nefavorabilă, cu lipsă de răspuns la tratamentul efectuat și recidive frecvente). În lotul studiat, toate cele 13 cazuri au fost diagnosticate ca varice primare, 8 de tip simplu (stadiul CEAP 2-3) și 5 de tip complicat (stadiul CEAP 4-6). Mecanismul patogenic al bolii varicoase trebuie privit unitar, în toată complexitatea lui, ca rezultat al intricării a numeroase verigi patogenice, substratul morfologic lezional determinând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de Piulachs și Vidal-Baraquer, în 1953, a accentuat disfuncția anastomozelor (șunturilor) arterio venoase, dezvoltate în situații speciale, ca sarcina de exemplu. Fluxul sanguin masiv care pătrunde prin șunt în sistemul venos îl dilată și determină deteriorarea sistemului valvular, condiționând apariția varicelor (Piulachs, VidalBaraquer, 1953). Teoria parietală, formulată de Puglionisi și Ruberti în 1960; a susținut, ca factor primordial, rezistența redusă moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite circumstanțe (Caggiati, Allegra, 2007). În copilărie, alterarea pereților venoși este compensată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
venelor, specifică acestei vârste. Mai târziu, factorii etiologici supraadăugați - printre care sporirea presiunii venoase cu ocazia eforturilor fizice, intervenția factorului endocrin, a factorului metabolic - duc la decompensarea venelor, la dilatarea lor și, secundar, la insuficiența valvulară, cu apariția consecutivă a varicelor. Deși numeroase studii clinice și experimentale indică drept cauză a bolii varicoase un defect al peretelui venos, teoriei parietale i-au fost aduse însă obiecții, cea mai importantă fiind aceea că primordialitatea alterărilor peretelui venos nu a putut fi demonstrată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
studiul nostru, în ambele subloturi, venele varicoase au prezentat o creștere a lumenului cu hipertrofia (elongarea și invaginarea) intimei, prin creșterea importantă a matricei extracelulare fibrilare prezente la acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice complicate, leziunile au inclus degenerarea marcată a celulelor endoteliale și descuamarea stratului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acest nivel. În paralel, alte leziuni evidențiate pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice simple au fost reprezentate de activarea celulelor endoteliale, tradusă prin creșterea dimensiunilor și profilul proeminent intraluminal, asociat cu prezența de vacuole intracitoplasmatice. Pentru sublotul corespunzător cazurilor cu varice complicate, leziunile au inclus degenerarea marcată a celulelor endoteliale și descuamarea stratului endotelial. Mecanismul exact al îngroșării intimei în boala varicoasă constituie o temă de polemică cu multiple controverse și teorii avansate de diferiți cercetători (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
numai de tensiunea și presiunea transmurală generată în perete (Kim et al., 2005), dar și de creșterea în aria peretelui, dată de hipertrofia/hiperplazia elementelor constituive, ca țesutul muscular, care contracarează forța de distensie. Creșterea ariei lumenului sugerează că, în varice, echilibrul dintre componente este distrus. Grosimea intimei, mediei și a întregului perete nu înregistrează diferențe semnificative între venele varicoase și venele control. Totuși, variabilitatea crescută a grosimii peretelui venelor varicoase a fost observată, aceasta reflectând, posibil, diferite stadii ale procesului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pot fi frecvent compensate de arii de îngroșare/hipertrofie, în timp ce alte regiuni sunt normale și neafectate de fibroză. Aceste variații dimensionale explică de ce nu sunt întotdeauna înregistrate diferențe în grosimea medie a peretelui. Zonele de dilatație considerate stadiul final al varicelor sunt constituite din colagen tapetat doar de țesut endotelial și subendotelial, celulele musculare fiind complet absente. Rezultatele raportate indică faptul că venele control nu au prezentat variații regionale, în schimb venele varicoase au relevat arii semnificativ crescute ale tunicii medii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
control (Khan et al., 2000). • Modificările matricei extracelulare fibrilare: colagen, elastină În studiul nostru, în ambele subloturi venele varicoase au prezentat o dezvoltare marcată a matricei extracelulare fibrilare atât la nivelul intimei, cât și la nivelul mediei. Pentru sublotul 1 - varice simple, dacă la nivel intimal fibrele de colagen au fost dispuse compact, în tunica medie aranjamentul lor a fost fascicular, printre celulele musculare netede, uneori invadând și rupând stratul muscular al mediei. Asociat, a fost identificat un număr mare de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost predominant neuniform distribuite, și în unele secțiuni au implicat numai o parte din peretele venei. Chiar cînd peretele venos a fost predominant varicos, au fost prezente unele arii normale, cu menținerea formării de fascicole musculare normale. Pentru sublotul 2 varice complicate, colagenul produs a determinat îngroșarea evidentă a intimei, pe fondul hiperplaziei colagenice, instalându-se transformarea hialină. În paralel, a fost prezentă și hiperplazia fibrelor elastice. Mai mult, în tunica medie, hiperplazia fibrelor de colagen a condus la disocierea fascicolelor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
aspecte vor fi detaliate ulterior, în Capitolul 8. • Sinopsis al modificărilor morfologice Evaluarea elementelor morfologice identificate în studiul nostru a relevat prezența constantă a acelorași leziuni la nivelul segmentelor recoltate din teritorii venoase diferite, iar comparația între cele două stadii - varice simple (sublotul 1), varice complicate (sublotul 2) a confirmat evoluția graduală a leziunilor, dinamica lor fiind în corespondență directă cu tabloul clinic. În boala varicoasă, leziunile endoteliale, caracterizate prin activare, degenerare și descuamare, expun componentele peretelui și accelerează evoluția modificărilor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
ulterior, în Capitolul 8. • Sinopsis al modificărilor morfologice Evaluarea elementelor morfologice identificate în studiul nostru a relevat prezența constantă a acelorași leziuni la nivelul segmentelor recoltate din teritorii venoase diferite, iar comparația între cele două stadii - varice simple (sublotul 1), varice complicate (sublotul 2) a confirmat evoluția graduală a leziunilor, dinamica lor fiind în corespondență directă cu tabloul clinic. În boala varicoasă, leziunile endoteliale, caracterizate prin activare, degenerare și descuamare, expun componentele peretelui și accelerează evoluția modificărilor morfologice ale celorlalte componente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
elastină (Travers et al., 1996). Pierderea acestui tonus poate fi cauzată de modificări în componentele tisulare ale peretelui, comparativ cu statusul de normalitate. Consecutiv, dovezile histopatologice identificate susțin teoria deficienței primare a rezistenței peretelui, ca și cauză de apariție a varicelor (Elsharawy et al, 2007). Literatura de specialitate include rezultate contradictorii asupra concentrației de țesut conjunctiv în venele varicoase, în comparație cu venele normale. Astfel, există date care susțin reducerea cantității/proporției colagenului (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Psaila, Melhuish
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoase, comparativ cu normalul. Această creștere este mult mai evidentă în medie, determinând separarea celulelor musculare netede. Contradicțiile din literatură asupra cantității de colagen pot fi explicate prin ipoteza conform căreia colagenizarea nu este factorul unic pentru dezvoltarea bolii varicoase, varicele putând fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său contribuind la înțelegerea modificărilor structurale care pot fundamenta patogenia apariției și progresiei varicelor. 7.3.2. PARTICULARITĂȚI ALE METODEI Pentru evaluarea expresiei colagenului I, II, III, IV și a lamininei am utilizat un scor semicantitativ bazat pe intensitatea reacției imunhistochimice, adaptat după un scor utilizat recent într-o cercetare axată pe studiul componentei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pentru intensitate moderată, +++ pentru intensitate crescută. Cazurile pentru care reacția imunohistochimică a fost absentă (în condițiile existenței unui control pozitiv) au fost considerate negative. 7.3.3. REZULTATE 7.3.3.1. EXPRESIA COLAGENULUI ȘI A LAMININEI ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE SIMPLE - STADIUL CEAP 2-3 Pentru toate cele 8 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate, reacțiile pentru colagenul tip I au fost pozitive, de intensitate medie, iar cele pentru colagen tip III - pozitive, de intensitate scăzută (tabelul 44). Distribuția componentei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în 6 cazuri (tabelul 45). Sub raportul distribuției, colagenul tip IV a fost identificat la nivelul membranei bazale endoteliale, dar și în tunica medie, în jurul celulelor musculare netede. 7.3.3.2. EXPRESIA COLAGENULUI ȘI A LAMININEI ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE COMPLICATE - STADIUL CEAP 4-6 Pentru toate cele 5 cazuri investigate, la nivelul tuturor segmentelor recoltate, reacțiile imunohistochimice pentru colagenul tip I au fost pozitive, de intensitate crescută, iar cele pentru colagen tip III - pozitive, de intensitate scăzută (tabel 47). Distribuția
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cantități semnificativ crescute de colagen în întregul perete, în tunica medie și în tunica intimă, deopotrivă proximal și distal. Deoarece nu au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în întregul perete, în tunica medie și în tunica intimă, deopotrivă proximal și distal. Deoarece nu au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
lamininei a fost realizată comparativ în stadii CEAP diferite, evaluarea semicantitativă relevând diferențe semnificative. Astfel, laminina a fost identificată predominant la nivelul intimei, la nivelul membranei bazale endoteliale, în cantitatite redusă, cu o intensitate de reacție slabă, pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferite, evaluarea semicantitativă relevând diferențe semnificative. Astfel, laminina a fost identificată predominant la nivelul intimei, la nivelul membranei bazale endoteliale, în cantitatite redusă, cu o intensitate de reacție slabă, pentru sublotul 1 (varice simple, stadiul CEAP 2-3). Pentru sublotul 2 (varice complicate, stadiul CEAP 4-6), laminina a fost prezentă deopotrivă la nivelul intimei și mediei, cu o foarte bună reprezentare cantitativă și intensitate moderată/crescută. Aceste rezultate susțin implicarea matricei extracelulare amorfe, prin modificările la nivelul componentelor sale structurale (inclusiv glicoproteinele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Hollingsworth et al., 2001, Howlader et al., 2004), și nu prin studii imunohistochimice. Pornind de la numărul limitat de cercetări asupra microvascularizației peretelui venos în boala varicoasă, am urmărit studiul vasa vasorum la nivelul venei safenei interne corespondente cazurilor diagnosticate ca varice simple (stadiul CEAP II-III) și, respectiv, complicate (stadiul CEAP IV-VI), pentru a stabili un profil morfologic și dacă există o asociere cu severitatea, respectiv progresia leziunilor specifice bolii varicoase, inclusiv prin implicarea VEGF și NOS. 7.4.2. PARTICULARITĂȚI
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la anticorpii antiCD 34, anti VEGF și anti-NOS, urmărind distribuția și intensitatea reacțiilor pozitive, fără însă a aplica un scor de cuantificare. 7.4.3. REZULTATE 7.4.3.1. EXPRESIA ELEMENTELOR MICROVASCULARE, A VEGF ȘI NOS ÎN BOALA VARICOASĂ - VARICE SIMPLE- STADIUL CEAP 2-3 Examenul calitativ a evidențiat existența unei rețele vasa vasorum reduse la nivelul adventicei, cu extindere modestă în treimea externă a tunicii medii, iar la nivelul intimei s-a observat o marcare intensă a endoteliului vascular. VEGF
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]