578 matches
-
meniuri, necesare Restaurantului nr.1 Moldova din BÎrlad”. Negăsind pe cerere nicio rezoluție, nu putem spera decât că Împuterniciții Își vor fi dat avizul, că o masă „moca” la un stabiliment de lux nu era de colea. d.k. „Steluțe vasluiene” și teatru amator bârlădean Odată cu noua reformă administrativ - teritorială ce a permis reînființarea județelor (dar nu fără a stârni numeroase proteste mocnite), Ceaușescu și acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
adresei, cenzorul Ion Andrei a dat aviz favorabil petiției, fapt confirmat și de semnătura sa pe ștampila unității, pusă În partea dreaptă a documentului. Tot de „bun de tipar” s-a bucurat și „Culegerea de creații originale și folclor <<Steluțe Vasluiene>> a pionierilor și școlarilor din județul nostru”. Totuși, lucrarea nu a fost tipărită „omnino” (În Întregime) datorită obiecțiunilor altor tartori, de data asta de la Organizația pionierilor din Republica Socialistă România din București, al cărei președinte, Elena Poparad, și-a prezentat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Dima Marilena, slabe ca reprezentare artistică, precum și a <<Cuvîntului Înainte>> și a unui număr de patru ilustrații nereușite”. Probabil, tot cu țigări aprinse, oase de morți și schelete stilizate, credem noi. Trebuie amintit faptul că Organizația județeană a pionierilor vasluieni era condusă la acel moment de profesorul Mihai Ciobanu, alt posibil coautor al lucrării apărute În anul 2000, „Cronica Vasluiului”, incompletă datorită lipsei unui important și sensibil segment: ISTORIA CONTEMPORANĂ ce fusese atât de grav siluită de slugile ceaușescului și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de prestația jurnaliștilor de la „Vremea nouă”: „Ceea ce nu a fost tratat În suficientă măsură au constituit-o problemele reflectării activității politice și cultural-educative de masă, care se desfășoară În satele și orașele județului”. Cel mai probabil opinăm noi, sărmanii ziariști vasluieni nu prea au avut ce relata de vreme ce aceste activități erau doar pe hârtie și nicidecum În practică. Mofluzul Andrei se mai căinase astfel: „Coloanele ziarului n-au cuprins nici un articol privind rolul, sarcinile și eficiența activităților desfășurate În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ale oamenilor muncii din principalele Întreprinderi economice privind realizarea producției suplimentare, folosirea judicioasă a spațiului de producție, valorificarea la maxim a rezervelor existente, dar nu s-a mai urmărit pe parcurs modul cum acestea au fost Îndeplinite (subl.ns.)”. Cenzorii vasluieni ai presei având și rolul de propagandiști, funcție pentru care absolviseră cu certitudine și cursuri speciale de partid, erau adeseori nemulțumiți de prestația slabă a jurnaliștilor de la „Vremea nouă” pe care Îi criticau pentru „...lipsă de combativitate”. Astfel, În „Nota
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
greșelile „...se strecurau, de obicei, În materialele oficiale și neînlăturarea lor ar fi dus la apariția unor nonsensuri, la denaturarea unor afirmații, adevăruri, etc., de multe ori puse În gura unor conducători de partide și state”. Prin citirea gafelor jurnaliștilor vasluieni, ne-am dat seama că, Într-adevăr, nivelul lor de pregătire politică lăsa de dorit de vreme ce unul dintre ei scrisese În șpaltul „Vremii noi” că Ceaușescu ar fi spus următoarea bâlbuță: „SÎnt socialiste și partidele comuniste sau muncitorești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Păcat că nu s-a și Întâmplat, riscăm noi să fim acuzați În anul 2013 de prea mult patriotism... d.t. Tovarăși profesori, nu vă dați mari, că nu se cade! Pe 28 decembrie 1972, șeful inimosului și bravului colectiv vasluian de „radieriști” ideologici, trimitea Centralei bucureștene „Nota de sinteză la revistele școlare” pe anul evocat. Documentul „secret de serviciu” purta numărul S/17 și sprințaru-i text Începuse cu următoarele cuvințele: „Cele nouă reviste școlare care apar În județul nostru s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cuza Vodă>> și <Năzuințe> - Liceul <<Mihail Kogălniceanu>>. CÎte una În orașul Vaslui (<Vlăstarul> - Liceul nr.1) și Negrești (<Axa> - Liceul de cultură generală)”. d.x. Progresiști? Nu prea! Revoluționari? Idem! Cuvintele cu caracter strict propagandistic reveneau obsesiv În analizele cenzorilor vasluieni, aruncând În derizoriu munca școlarilor și a cadrelor didactice care ar fi vrut ca literatura beletristică să fie disociată de cea politică, neagreată de marea masă a cititorilor dar aromitoare ca o tămâie pentru nasurile ștabilor de partid. Mai departe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a cititorilor dar aromitoare ca o tămâie pentru nasurile ștabilor de partid. Mai departe, una caldă - altele reci: „În ceea ce privește aportul la educarea În spirit socialist și comunist (subl.ns.) al elevilor, putem spune că, În general, revistele școlare vasluiene, atunci cînd au fost folosite eficient, au constituit realmente un mijloc Însemnat În direcția formării și dezvoltării sentimentului de dragoste față de patrie și popor, al stimei și dragostei față de tradițiile revoluționare progresiste ale națiunii noastre, față de tradițiile școlii românești”. Din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1972, parte din aceste reviste nu cuprindeau nici un material referitor la evenimentele deosebit de importante din viața politică a țării: Conferința Națională a Partidului, Congresul U.T.C.”. Indignat peste măsura hainelor sale la două rânduri și cu două șlițuri, tartorul cenzorilor vasluieni a mai specificat și soluția la care recursese: „Semnalînd acest aspect organului de Îndrumare, acesta a indicat revistelor citate să includă În sumar materiale cu această tematică”, lucru ce s-a și Întâmplat, firește, că altfel...! Cu maximă ipocrizie politicească
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
viață”. e.a. Citați din documentele de partid, tovilor, că acela ne dă pâinea, nu ceapiștii! Cenzorul s-a arătat mai mult decât satisfăcut de calitatea și numărul foarte mare de materiale publicate În acest interval temporal În, de-acum, săptămânalul vasluian, scriind: „Aproape n-a existat număr care să nu cuprindă pagini Întregi sau mai multe materiale. Au fost folosite formele cele mai diverse și speciile publicistice cele mai variate: pagini speciale săptămânale, cu titlul <<Noi și faptele noastre din perspectiva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu fi văzut oameni nemaiîntâlniți În mod obișnuit și să nu fi auzit vorbindu-se limbi străine prin curtea fabricilor și uzinelor. Interesantele noutăți le-am aflat dintr-un „documentar” trimis de la „centrală” colectivului de cenzori ai presei și tipăriturilor vasluiene. e.g. Jos capitalismul da’ nu chiar tot! În mod cert, numai nevoia de tehnologie avansată din Vest l-a determinat pe Ceaușescu să ia taurul SA-urilor și al SRL-urilor de coarne și să accepte prezența capitalului străin În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mariana Sofianu, soția regretatului preot) patimile acestui om care a Învățat carte cât alți o sută la un loc dar care a tras ponoase cât o mie. În luna iulie a anului 2003 m-am Întâlnit cu părintele În fața barului vasluian ce-i zice și acum „Luțoaia” după numele proprietarei de atunci, doamna Profira Luță (Dumnezeu S-o odihnească-n Pace!). Avea o mapă sub braț, un zâmbet șugubăț pe față și un oarecare disponibil financiar În buzunar, numai bun de-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
baza informărilor primite de la „surse”, scrisese că „La 12 martie 1971, Sofianu s-a Întîlnit cu preotul (nume șters, n.n.) fost legionar și condamnat, Întreținînd discuții la restaurantul din Vaslui (subl.ns.)”. Cum În anul 1971 cel mai bun restaurant vasluian nu putea fi decât „Parcul trandafirilor”, atunci aici vor fi pus la cale dărâmarea Republicii Socialiste România cei doi convivi. Din păcate, numele șterse Înseamnă inconveniente În plus pentru relatarea cât mai fidelă a acestui material retrospectiv, dar cum regulile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Penitenciarul Iași „...În luna noiembrie a.c. (1973, n.n.)” acesta precizase că și În celulă a fost urmărit pas cu pas, chiar și la baia săptămânală, de către informatori, Întocmindu-i-se DUI cu numărul 100 care sosise, deja, pe adresa securității vasluiene. Ce remarcaseră gardienii ieșeni? Aceeași veche poveste: „...a fost semnalat cu manifestări dușmănoase precum și cu intenții de evaziune (evadare, greu de crezut, n.n.)”. Considerându-l, cel mai veridic, un mare dușman al societății (de fapt, al regimului totalitar comunist!) Ioan
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
faptele de natură penală imputate au fost reale. Răspunsul a fost categoric negativ și l-am crezut deoarece și subsemnatul a pățit la fel la sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut, când (pe atunci) locotenentul CONSTANTIN IONESCU de la Securitatea vasluiană (acum un prosper colonel pensionar la nici 55 de ani vârstă, stabilit În satul Ștefan cel Mare) „m-a lucrat” aproximativ la fel, punând milițienii să mă amendeze la nesfârșit pentru vini ce nu se regăseau În nicio lege. „În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-i mulțumească, nu să-l blameze cu orice ocazie), partidul comunist român a Început să-și inventeze dușmani iar cei mai la-ndemână iau fost legionarii de care se temeau, măcar declarativ. Pe 17 decembrie 1973, un cadru al Securității vasluiene scrisese olograf pe o coală obișnuită A4 cu mențiunea „strict secret” câteva aspecte ale unei Întâlniri și ale unor contacte pe care le-a avut Sofianu, amintinduse și de protopopul de Vaslui În funcție la acea oră care, remarcase ofițerul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în noiembrie 1946, pentru ea a fost returnat în lagărul din care plecase și nu s a mai știut nimic despre el (p. 64 din carte). Subliniez și altceva peste care nu a trecut profesorul: personalitatea autorului. Viță de român vasluian, acesta a fost, ca și alți participanți la război, un mare erou al confruntărilor. Fără de el, este posibil ca ieșirea Marii Unități de artilerie grea din încercuirea de la Don-Stalingrad din februarie 1943 să nu fi fost posibilă. Suficient, ca ajuns
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să descoperim alte și alte repere, care definesc într-un fel structura oamenilor născuți în acest colț al țării, comorile extraordinare pe care le poartă sufletul omului, mai ales al omului pornit de la sat, pentru că vorbim despre un alt sat vasluian astăzi, despre localitatea Pungești - o localitate încărcată de istorie”, ar spune interlocutorul meu din următoarele minute, domnul Ștefan Boboc-Pungeșteanu, care și-a luat și acest nume, probabil și-ntr-un fel de respect față de locul în care își găsește rădăcinile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
urmează și alte demonstrații de soiul acesta. Și de aceea, într-o bună dimineață mi-am luat bruma de bagaj și am plecat din Cursești.” În Pungești, la 1 august 1883, s-a născut Constantin I. Dediu. În Valori spirituale vasluiene, Vaslui 1973, p.290, Traian Nicula îl prezintă ca pe un autodidact, dar cu o cultură aleasă, prezent cu povestiri și articole, pe variate teme, în publicistica vremii. două sunt lucrările sale de bază: drama în trei acte intitulată „Moartea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1927, apoi ca profesor titular, la aceeași catedră până în 1947. în anii 1936 - 1938 a condus secția de igenă a Institutului de cercetări zootehnice. Făcând trimitere la bibliografia de referință despre Mihai A. Fălcoianu, Traian Nicula în volumul „Valori spirituale vasluiene”, vol.I p. 295, ne călăuzește către volumul „Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii. Dicționar”, București, editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 148-149, unde se află un medalion al acestui om de știință. -Stimate domnule Constantin Hușanu, cred că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1933 în manuscris depus la Editura « Eminescu », etc. George Călinescu consideră poezia lui George Talaz drept meditativă, corectă, solemnă și fără culoare, cognitivă în aparență și simbolică, încadrând creația sa la capitolul « Literatura eclectică » din Istoria Literaturii. În “Dicționarul personalităților vasluiene » se menționează :« Membru al Uniunii Scriitorilor George Talaz a împletit poezia cu pictura, dar cu amândouă a dat puține volume de poezie și a expus tot atât de puțin. Ca poet este un om sincer, ca pictor stă sub semnul seninătății, face
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cu două corpuri de armată, cuprinzând 51 de batalioane, 40 de escadroane de cavalerie, 29 de baterii și 5 companii de geniu și pontonieri, cu un efectiv de circa 50.000 de oameni. b. Participarea Regimentului 12 Dorobanți Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus-o dorobanții din Regimentul 12, în rândurile cărora se aflau 240 combatanți hușeni. Cum era organizată infanteria ? Într-un raport din 26 noiembrie 1876, redactat la București și adresat domnitorului Carol, colonelul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spune chiar vital, trebuie musai să-l aflăm. Vă rog, stimați cetățeni și mai ales cetățene din Călărași, deconspirați numele celor două personaje, pentru binele și prosperitatea acestui popor. Vă mulțumesc! Amintiri din „epoca de aur” Nici un mânuitor de condei vasluian, din cei pârguiți bine, nu ar putea să uite vreodată pe doi dintre „vechii” Vasluiului în persoana Cătălinei Flondor și a lui Mihai Dumitriu (conu’ Mișa cum îi spuneam noi, poate în semn de respect fiindcă era mai în vârstă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de grație 1996-2000, când liftele țărăniste pline de ură pe acest popor blând, au ras pur și simplu cu bestialitate din peisajul economic al țării tot ce se făcuse bun pe timpul împușcatului de la Târgoviște. Dacă luăm la puricat decesul întreprinderilor vasluiene, vedem că aproape toate și-au dat obștescul sfârșit în acea perioadă de cea mai tristă amintire, dar care tocmai de aceea aș dori să rămână în memoria colectivă pentru ca eventualii viitori candidați la împușcare să poată să-și primească
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]