508 matches
-
ale venelor Venele sunt structuri tubulare cu 3 tunici: adventice (țesut conjunctiv, cu un conținut de fibre elastice mai mic decât în artere), medie (țesut muscular neted, absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nervoase centrale. Chiar și segmentele izolate de arteră pulmonară se contractă dacă mediul în care se găsesc este hipoxic, deci explicația poate fi acțiunea locală a hipoxiei asupra arterei însăși. Se pare că celulele din țesuturile perivasculare eliberează unele substanțe vasoconstrictoare ca răspuns la hipoxie. Interesant este că pO2 din aerul alveolar și nu din sângele arterial pulmonar, este determinantul principal al acestui răspuns, în condițiile în care spațiul de difuzie este restrâns, arterele pulmonare mici fiind foarte aproape de alveole. Curba
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
găsesc în sânge. O fracțiune substanțială din toate celulele endoteliale vasculare este localizată în plămân. Singurul exemplu cunoscut al activării biologice ca urmare a trecerii prin circulația pulmonară este conversia angiotensinei I (un polipeptid relativ inactiv) în angiotensină II (un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la nivelul caveolelor celulelor endoteliale capilare. Multe substanțe vasoactive sunt complet sau parțial inactivate în cursul trecerii lor prin plămân. Bradikinina este puternic inactivată (peste 80%), iar enzima responsabilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
modularea tonusului vascular, bronhoconstricție, inflamație, patogenia astmului bronșic. Acidul arahidonic, format prin acțiunea fosfolipazei A2 asupra fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la nivelul celulelor sistemului juxtaglomerular și crește reabsorbția de Na+ prin efect direct asupra celulelor tubular. Stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
simpatică face parte din reacția de stres și reduce eliminările de apă și Na+ pentru a păstra un volum circulant optim. Controlul hormonal și prin autacoizi al circulației renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
concentrației de sodiu și clor. Cel de-al treilea mecanism care poate modifica secreția de renină este inervația simpatică directă a celulelor juxtaglomerulare. Sistemul renină angiotensină are trei modalități de modificare a presiunii arteriale: 1. Creșterea presiunii sistemice prin intermediul angiotensinelor vasoconstrictoare; 2. Creșterea răspunsului la mediatorii sistemului vegetativ simpatic; 3. Creșterea secreției de aldosteron. Factorul (peptidul) natriuretic atrial (ANF, ANP) ANF este un hormon peptidic ce este sintetizat și secretat de către celulele miocardului atrial. Este un peptid cu 28 de aminoacizi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tubilor renali pentru inhibiția reabsorbției de sodiu (fig. 111). Există mai mulți declanșatori ai secreției de ANP, dintre care mai importanți sunt distensia atrială și tensionarea vaselor mari, la care se adaugă: stimularea β−adrenoceptorilor, hipernatremia, angiotensina II, endotelinele (puternici vasoconstrictori de origine endotelială). Există trei tipuri de receptori membranari care au fost identificați până la ora actuală, desemnați ANPA, ANPB și ANPC. Receptorii ANPA și ANPB sunt cuplați cu guanilat-ciclaza și își mediază efectele biologice prin intermediul GMPc. Receptorul ANPC este mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
determină creșterea debitului cardiac și stimularea activității adrenergice, mecanism care, în timp, conduce la creșterea valorilor TA. La rândul ei, insulinorezistența se manifestă, printre altele, prin creșterea nivelului de acizi grași liberi (AGL) circulanți ceea ce promovează activitatea 1-adrenergică cu efect vasoconstrictor și de creștere a rezistenței vasculare periferice. În plus se reduce fluxul sangvin muscular scheletal agravând creșterea rezistenței vasculare periferice. Medicația antihipertensivă ar putea agrava în anumite circumstanțe insulinorezistența, așa cum a arătat un studiu în care s-a făcut o
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
în caz de dietă bogată în sare, cât și în timpul efortului fizic, indiferent de dietă. Aceasta coincide și se datorează creșterii debitului cardiac. S-au încercat următoarele explicații: creșterea volumului circulant prin retenție hidrosalină; creșterea tonusului venelor mari sub acțiunea vasoconstrictoare a AGII (care se exprimă și la acest nivel); reducerea complianței pereților patului vascular venos cu reducerea capacității de rezervor de sânge pe care acesta îl are. S-a demonstrat că diferența de concentrație a factorului natriuretic atrial între normotensivii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
scăzută a venelor mari. Aceste constatări ar putea explica atât creșterea concentrației factorului natriuretic, cât și creșterea debitului cardiac. în aceste condiții a apărut o nouă întrebare: capacitatea redusă de a păstra sângele în teritoriul venos se datorează numai efectului vasoconstrictor al AGII sau este datorat și unui defect tisular de complianță a peretelui vascular venos? Răspunsul nu este cunoscut încă, dar se pare că unii autori (14) înclină să creadă că există un defect structural al peretelui venos care ar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rolul endotelinei și rolul dopaminei. S-a considerat necesar acest lucru datorită faptului că substanțele mai sus menționate au rol deja demonstrat în patogenia HTA atât esențială, cât și secundară unora dintre suferințele parenchimatoase renale. Endotelina este cel mai puternic vasoconstrictor autacoid care influențează local tonusul vascular. Există în cantitate mare și la nivel renal, influențând, se pare, rata de filtrare glomerulară, metabolismul apei, manevrarea sodiului la nivel tubular. în HTA secundară bolilor renale s-a decelat o importantă creștere a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și plachete. Efectele induse de serotonină în microcirculație sunt similare cu cele ale histaminei dar de durată mai mică. Ea determina vasoconstricție venulară care conduce la creșterea presiunii în sistemul capilar. Catecolaminele sunt antagoniste ale histaminei și serotoninei, cu rol vasoconstrictor, eliberate la nivelul terminațiilor nervoase adrenergice în primele 20-30 min după agresiune. Compușii adenilici rezultați din metabolizarea compușilor nucleici stimulează eliberarea histaminei. Enzimele lizozomale determina creștera permeabilității vasculare, leziuni tisulare și chemotaxie. Majoritatea enzimelor lizozomale devin active la pH acid
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
a durerii în inflamație. Pe tegumenele arse, la 24 de ore de la accident cantitatea de prostaglandine este de 20-40 de ori mai mare decât în pielea nelezată. Prostaciclina și tromboxanul controlează tonusul vaselor sangvine și agregarea plachetară. În timp ce tromboxanul este vasoconstrictor și favorizează agregarea plachetară și formarea trombusului, prostaciclina este vasodilatatoare, împiedică agregarea plachetară și are efect antitrombotic. Leucotrienele rezultă din peroxidarea ĂĂ, care dau 5hidro-peroxieicosatetraenoat care este instabil și trece în 5-hidroxi-eicosatetraeonat (5-HEȚE) .cu effect chemotactic pentru neutrofile. 5-HEȚE se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
agregarea plachetară și are efect antitrombotic. Leucotrienele rezultă din peroxidarea ĂĂ, care dau 5hidro-peroxieicosatetraenoat care este instabil și trece în 5-hidroxi-eicosatetraeonat (5-HEȚE) .cu effect chemotactic pentru neutrofile. 5-HEȚE se transformă în leucotriene dintre care C4, D4 și E4 au efect vasoconstrictor venular cu creștera permeabilității capilare. LTB4 are rol chemotactic dar și în astmul bronșic determinând cantracția fibrelor musculare netede din bronșii și parenchimul pulmonar. În plus LTB4 contribuie la aderarea leucocitelor la endoteliul vascular contribuind prin această acțiune lezantă la
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
și cresc permeabilitatea vasculară prin eliberarea histaminei din mastocite, cresc contractilitatea musculaturii netede. C3a inhibă proliferarea limfocitelor ducând la scăderea imunității celulare în perioada postoperatorie cu creșterea susceptibilității la infecție. C5a activează lipooxigenaza, ducând la formarea de leucotriene, cu efecte vasoconstrictoare și de creștere a permeabilității vasculare, în special la nivelul venulelor, are efect chemotactic puternic pentru leucocite, crește aderarea acestora la endoteliu, prin creșterea conexiunii lor cu integrine, induce degranularea leucocitelor și producția de radicali liberi de O2 [5,8
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
modificări complexe sunt responsabile de modificările patologice ale organelor, observate după utilizarea circulației extracorporeale. Pierderea tonusului vascular, creșterea permeabilității vasculare și extravazarea leucocitară duc la disfuncții de organe. La unii pacienți se observă o vasodilatație extremă, necesitând doze mari de vasoconstrictoare, în timp ce alții prezintă sindrom de debit cardiac scăzut sau dezvoltă insuficiență respiratorie acută, disfuncție renală. Cel mai mult însă pare să fie afectată circulația microvasculară [5]. Există o variabilitate individiuală în ceea ce privește amplitudinea și locul de manifestare a sindromului inflamator sistemic
Tratat de chirurgie vol. VII by JUDIT KOVACS () [Corola-publishinghouse/Science/92069_a_92564]
-
se pot trata în același mod. Dezavantajul principal constă în faptul că în caz de insucces intervenția chirurgicală ar găsi un perete edemațiat care se comportă prost în caz de sutură. Alte tehnici endoscopice - aplicarea de clipsuri, adezivi, spray cu vasoconstrictori. Problema cu aceste metode este manipularea dificilă, în special pentru clipsuri. Stenoza pilorică este cea de-a doua complicație majoră a ulcerului care beneficiază de tratament endoscopic. Metoda constă în dilatarea pneumatică cu balonaș (fig. 10). Colecția Institutului de Gastroenterologie
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
forfecare oscilant și la un stress de forfecare oscilant asociat unei întinderi circumferențiale s-a constatat că un Tau stabil generează cea mai mare producție de agenți vasodilatatori (PGI2 și NO) în timp ce stressul de forfecare oscilant stimulează producerea de substanțe vasoconstrictoare (ET-1). Adăugând întinderea circumferențială la stressul oscilant se produce amplificarea producțieie de substanțe vasodilatatoare și inhibarea producerii de substanțe cu efect vasoconstrictor, efect modulat de “unghiul de fază” dintre Tau și întinderea circumferențială. Stressul de forfecare influențează la nivelul suprafeței
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai mare producție de agenți vasodilatatori (PGI2 și NO) în timp ce stressul de forfecare oscilant stimulează producerea de substanțe vasoconstrictoare (ET-1). Adăugând întinderea circumferențială la stressul oscilant se produce amplificarea producțieie de substanțe vasodilatatoare și inhibarea producerii de substanțe cu efect vasoconstrictor, efect modulat de “unghiul de fază” dintre Tau și întinderea circumferențială. Stressul de forfecare influențează la nivelul suprafeței endoteliale atât tonusul musculaturii netede parietale (efect acut) cât și structura peretelui vascular (efect cronic). S-a dovedit faptul că un stress
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]