9,893 matches
-
Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului La Uniunea Vatra Românească-Fliliala Cluj Scriitorul Al.Florin Țene a ținut conferința “Actualitatea publicisticii lui Caragiale și Arghezi “ În cadrul multiplelor activități culturale desfășurate de Uniunea Vatra Românească, Filiala Cluj a organizat la sediul său de pe Bulevardul Eroilor nr.2, în data de marți, 21 octombrie, ora 11, o întâlnire cu scriitorul Al.Florin Țene, care a ținut conferința “Actualitatea publicisticii lui Caragiale și Arghezi. “ În continuare
LA UNIUNEA VATRA ROMÂNEASCĂ-FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383788_a_385117]
-
11, o întâlnire cu scriitorul Al.Florin Țene, care a ținut conferința “Actualitatea publicisticii lui Caragiale și Arghezi. “ În continuare a mai vorbit pe această temă doamna Vasile Sinestra. Programul coordonat de inginer Traian Balotă, președintele Filialei Cluj a Uniunii Vatra Românească , s-a încheiat cu înmânarea “Diplomei de Onoare “, în prezența academicianului Dumitru Protase, “scriitorului Alexandru Florin Țene, președintele național Ligii Scriitorilor români, membru corespondent al Academiei Americană Română, pentru merite deosebite în activitatea depusă pentru afirmarea și apărarea demnității
LA UNIUNEA VATRA ROMÂNEASCĂ-FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383788_a_385117]
-
Onoare “, în prezența academicianului Dumitru Protase, “scriitorului Alexandru Florin Țene, președintele național Ligii Scriitorilor români, membru corespondent al Academiei Americană Română, pentru merite deosebite în activitatea depusă pentru afirmarea și apărarea demnității naționale“. Prof. Ana Călinescu Referință Bibliografică: La Uniunea Vatra Românească-Filiala Cluj / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1390, Anul IV, 21 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LA UNIUNEA VATRA ROMÂNEASCĂ-FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383788_a_385117]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > BUZA RAMULUI Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1386 din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Am adunat din vetrele toate cărbunii noi sau ei nebunii... Nu-ți fie teamă zi și noapte de vamă de șoapte păcate pe nemâncate... dimineața când Phoebus aprinde candela ochilor sau seara când inima își spune rugăciunea, la lumina palmelor... De-o fi unul
BUZA RAMULUI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383779_a_385108]
-
unui porumbel. Prilej de alte simboluri: porumbelul și apa, Noe, potopul. Totul se înlănțuie, ceva amintește de altceva, ca într-un lanț magic. Lanțul vieții, al amintirilor, al cunoașterii. O incursiune în biologie, în fizică, în toate științele, grâul, pâinea, vatra, coacerea, apa, sarea, chimia. Totul e interpretabil. Până la urmă, elevii înțeleg, la sfârșitul jocului, pilda pe care a vrut profesorul să le-o dea: “E un lucru bun să muncești pentru a mânca o bucată de pâine caldă”. Actul II
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
a poeziei „Scrisoare către domnul Mihail Bulgakov”, poetul Mircea Dinescu (pe care îl cataloghez drept precursor al postmodernismului libidinos - scuze pentru pleonasm) își autocaracterizează, involuntar, poate subconștient, întreaga sa creație poetică: „Trage cortina. Ezechiel. Sfârșit. Război pierdut. Înger lăsat la vatră. Experiența nu a reușit (...)”. FLORIN T. ROMAN, 13-15 august 2016 Referință Bibliografică: Mircea Dinescu în rochie simplă de stambă / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
foarte frumos. Urmează cursurile Școlii elementare din Novaci, Liceul în Târgu Jiu, Școala Tehnică de Comerț din Craiova și Facultatea de Științe Economice a Universității din capitala Olteniei. Viața în mijlocul unui adevărat conservator de datini și muzică tradițională (Gorjul cu vetrele lui de folclor), la care se adaugă talentul nativ, calitățile umane și artistice personale evidențiate de timpuriu la Dumitru Zamfira, îl propulsează încă de la începutul carierei artistice ca solist instrumentist la Orchestra Populară ,,Doina Olteniei" a Filarmonicii de Stat ,,Oltenia
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
să clasifice prețiosul fond de carte, care însumează 10.000 de volume, unele inexistente în bibliotecile din țară. Specialiștii în problemele diasporei române americane ar avea o bază serioasă de studiu, tot astfel cum este și fondul de carte de la „Vatra Românească” din Michigan S.U.A., dar acela cred eu că este mult mai frecventat ca al nostru. Așadar, pe lângă bază de loisir touristic și de manifestări culturale, Câmpul Românesc este deschis cercetării istorice și literare. Un obiectiv imediat este să mărim
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
lăsându-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de săreau scântei în tot atelierul, modelându-și cu iscusință potcovița înroșită în cărbunele din vatra forjei, pentru un nou cerc necesar butucului unei roți de căruță. Moștenise acest atelier de la tatăl său, de la care învățase și meseria de fierar - rotar și potcovar, cum și părintele lui o primise de la tătâne-său, care și-a adus
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
39 autor: Horia Dumitru Oprea Proza scurtă /p. 43 Carmen Voinea-Răducanu, București /p. 43 Viorel Croitoru, Săcele, Brașov /p. 44 Mihai Cotea, Baia Mare /p. 45 Incursiune în poezia română contemporană /p. 47 Maria Ieva, Timișoara / p. 47 Emilia Popescu Rusu, Vatra Dornei /p. 55 Mihaela Oancea /p. 49 Ion Ionescu Bucovu, București /p. 56 Lellu Nicolae Vălăreanu (Sarbu), /p. 50 Armina Flavia Adam /p. 57 Șerban Elenă, București /p. 51 Aurel Chiorean, Turda /p. 58 Andrei A. Radu /p. 51 Ana
DINCOLO DE TĂCERE PE LUNA AUGUST: de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380195_a_381524]
-
vede nins deplin, Iar nori închiși încep a-l acoperi... E cumplit de rece, ger și viscol nesfârșit Ce lovește-n plin pe la colțuri ziduri. Totul în jur pare-nfricoșător, pustiit, Încolțit brusc de sălbatice friguri... Oamenii se strâng lângă vetre cu căldură, La adăpost de iarnă stau ființe, Sârmanele, gerul apăsător indura, Făcându-și culcuș printre locuințe... Un crivat siberian își face loc sumbru, În timp ce drumuri sub omăt se ascund, Iar șuieratul vântului sună funebru, Cănd pătrunde pretutindeni furibund... Liniștea
IARNĂ SIBERIANĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380295_a_381624]
-
religioase fabuloase, creștinii fostului Orient, cel din care venea cândva lumina Occidentului și a lumii întregi, suportă rigorile unui exil interior vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
seria „Teologie Ortodoxă” (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei (București), dar și în publicații laice precum Cotidianul (București), Steaua (Cluj Napoca; unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
bine să recitiți istoria pământului ancestral al Daciei Edenice care este însăși inima românității: Transilvania. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este doar consemnarea „eliberării ultimei brazde de pământ de sub cotropitorii fasciști” ci adevărata recuperare și Re-Întregire a spațiului de socio-etno-geneză a românilor. Este replica Trupului Armat al Națiunii dată ucigașilor de neam și identitate. Este semnătura
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
fost botezată/ M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.// Limba care ne adună/ În a patriei ființă/ De prin lume hăt...departe/Prin iubire și dorință.// Limba noastră cea română/ Crescând lin, prin suferință/ Ne-a adus în vatra țării/ S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
putea spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor suflete sensibile la frumos, la autentic. Un asemenea
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
suplicii Și facem numeroase sacrificii, Ca soarta crudă s-o putem convinge. Din viață nu gustăm numai delicii, Iar lacrima pe față se prelinge, Speranța din priviri când se mai stinge, Nu mai aprindem foc de artificii. Rămâne doar în vatră o scânteie, Este lumina ce trăiește-n noi, La fel și în bărbat și în femeie. Viața e o luptă cruntă, un război, Unde vitejii pier pentru-o idee, Se sacrifică martiri și bravi eroi. MAT Pe-al vieții aprig
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
de la hotelul Continental din localitate. Bucuroasă, ca totdeauna când vizitez orașul Tg.-Mureș, să-mi reamintesc de anii când am predat la Universitatea de Artă Teatrală de aici, perioadă când publicam la ziarul „Cuvântul liber” și am debutat în revista „Vatra Veche”, a cărei colaboratoare continui să fiu și în prezent, de această dată am trăit o nouă revelație, aceea că manifestarea „Punți de lumină” și-a dobândit prestigiul unei tradiții salutare, îmbogățind viața culturală a urbei cu adevărate punți trasate
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
microrecital a susținut și ziarista reghineană Simina Cota, care a selectat pentru evenimentul jubiliar versuri ale Dorinei Stoica. Lazăr Lădariu a valorificat cei 53 ani ai săi de publicistică într-un volum masiv, de aproape 700 pagini, editat la Editura Vatra Veche din Tg.-Mureș sub titlul Veghe. Pe cât de concis, pe atât de expresiv, acest cuvânt este prezent și în alte formulări ale cărților sale de versuri sau publicistice. Așadar, o carte-martor a problematicii tensionate din anii deplinei maturități (4
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
de la Sighișoara, a propus un program de muzică folk pe versurile poetului Nicolae Băciuț, iar reghinenii Smaranda și Enea German au interpretat compoziții pe versuri de autori mureșeni dar și din lirica națională. Cartea Marianei Cristescu, recent apărută la Editura Vatra Veche, intitulată Amor prohibit-Forbidden love, a fost tradusă în engleză de Ileana Sandu. Așa cum observa Valentin Marica în prezentarea lui, autoarea evoluează în versurile volumului spre o nouă tehnică, cea a exprimării codate. Este o decantare a ființei până la jurământul
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
de la hotelul Continental din localitate. Bucuroasă, ca totdeauna când vizitez orașul Tg.-Mureș, să-mi reamintesc de anii când am predat la Universitatea de Artă Teatrală de aici, perioadă când publicam la ziarul „Cuvântul liber” și am debutat în revista „Vatra Veche”, a cărei colaboratoare continui să fiu și în prezent, de această dată am trăit o nouă revelație, aceea că manifestarea „Punți de lumină” și-a dobândit prestigiul unei tradiții salutare, îmbogățind viața culturală a urbei cu adevărate punți trasate
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
microrecital a susținut și ziarista reghineană Simina Cota, care a selectat pentru evenimentul jubiliar versuri ale Dorinei Stoica. Lazăr Lădariu a valorificat cei 53 ani ai săi de publicistică într-un volum masiv, de aproape 700 pagini, editat la Editura Vatra Veche din Tg.-Mureș sub titlul Veghe. Pe cât de concis, pe atât de expresiv, acest cuvânt este prezent și în alte formulări ale cărților sale de versuri sau publicistice. Așadar, o carte-martor a problematicii tensionate din anii deplinei maturități (4
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
de la Sighișoara, a propus un program de muzică folk pe versurile poetului Nicolae Băciuț, iar reghinenii Smaranda și Enea German au interpretat compoziții pe versuri de autori mureșeni dar și din lirica națională. Cartea Marianei Cristescu, recent apărută la Editura Vatra Veche, intitulată Amor prohibit-Forbidden love, a fost tradusă în engleză de Ileana Sandu. Așa cum observa Valentin Marica în prezentarea lui, autoarea evoluează în versurile volumului spre o nouă tehnică, cea a exprimării codate. Este o decantare a ființei până la jurământul
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]