6,807 matches
-
ta, nu vreau să plângi, Nici plânsul Mamei nu știu ce-i, Mă uit în ochii tăi adânci- Mi-a fost atât de dor de ei! E Ziua ta și-așa să fie Și toți copiii să înțeleagă De-acum și până-n veșnicie De ce îmi ești atât de dragă! Te strâng în brațe, știi că pot? Cuvântul încă nu-l îngân, Mă uit în ochii tăi de tot Și-așa uitată să rămân... Referință Bibliografică: Mă uit în ochii tăi... / Nicolae Nicoară Horia
MĂ UIT ÎN OCHII TĂI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377262_a_378591]
-
cele care au fost Sau vor mai fi cândva. De voi simți și atunci durerea E pentru toate câte s-au pierdut; Dar doruri vii neîntrerupte În răsuflare n-am să mai pun... [și nici în pas] Ca să întrerup o veșnicie Din grămăjoara ce-a rămas... Plec,plec și de voi gândi că simt iubire, Voi pune totul la trecut... Adio ...vis... ...durere... ...și iubire... ADIO LUT...! Referință Bibliografica: Adio / Alexandru Maier : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1512, Anul V
ADIO de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377282_a_378611]
-
tăișul de gând) Poetă romantică, Aura Popa își cântă iubirea în versuri pline de sensibilitate, în care plutește un văl de mister și teamă, uneori de neîmplinire. Însetată și dornică de gustul sublim al iubirii, aceasta își scaldă sufletul în veșnicia sentimentului care o domină. “Cu siguranță, tema predilectă a gândurilor mele este iubirea, în toate ipostazele ei, cu trăirile interioare specifice, dar am abordat și alte teme cum ar fi natura, cunoașterea, inexorabila trecere a timpului”. Poemul său intitulat “Iubire
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
contura profunzimea acesteia, poeta deschide “fereastra dinspre poezie”. În acest mod poate privi și sorbi iubirea, care îi este poezie a sufletului și “iarbă de lumină” în care pășește cu candoare spre seninătate: „Îmi pare că te știu de-o veșnicie/ Și tot de-o veșnicie te-ndrăgesc/ Deschid fereastra dinspre poezie/ Și-n iarba de lumină tot vâslesc.// Ninsorile de cântec, fără geruri,/ Fără îngheț și fără viscoliri./ Îmi pare că te știu în mii de feluri/ Dar nu așa cum
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
fereastra dinspre poezie”. În acest mod poate privi și sorbi iubirea, care îi este poezie a sufletului și “iarbă de lumină” în care pășește cu candoare spre seninătate: „Îmi pare că te știu de-o veșnicie/ Și tot de-o veșnicie te-ndrăgesc/ Deschid fereastra dinspre poezie/ Și-n iarba de lumină tot vâslesc.// Ninsorile de cântec, fără geruri,/ Fără îngheț și fără viscoliri./ Îmi pare că te știu în mii de feluri/ Dar nu așa cum ești...în răzvrătiri...” (Te stiu
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
țărm să te așezi// Și să aștepti să mi se-ntoarcă marea/ Cu-aceleași valuri de îmbrățișări/ Veac dupa veac și să-ți aud chemarea/ Brăzdând văzduhul meu de-nfiorări”.// (Etern...) Un poem emoționant scris cu lacrimile înstrăinării și „povara altei veșnicii” devine grăitor în suferința sa interioară: „Azi nici pe vânt nu-ți mai trimit poeme./ Nu te cunosc, nu mă cunoști. Nu știi/ Dacă desculță iarăși trec prin vreme/ Sau port povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
cu lacrimile înstrăinării și „povara altei veșnicii” devine grăitor în suferința sa interioară: „Azi nici pe vânt nu-ți mai trimit poeme./ Nu te cunosc, nu mă cunoști. Nu știi/ Dacă desculță iarăși trec prin vreme/ Sau port povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii desăvârșite nu poate fi exprimat decât prin dansul în ploaie. Așa cum este și iubirea de altfel, un dans al simțurilor în muzica eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
Pentru a-l cunoaște/ Încearcă printre rânduri să citești”./ Ca ultimă idee, Aura Popa subliniază faptul că poet este cel care călătorește spre a-și îndeplini visele într-o lume a luminii unde “adaugă pași cu fiecare rând”, înaintând spre veșnicie: „Dar nu te aștepta să-i vezi cuprinsul/ Întreg și nins în niciun lan de gând./ Poet e cel ce își urmează visul/ Și-adaugă pași cu fiecare rând....”/ (Poet) ------------------------------------------- Alexandra MIHALACHE 8 Martie 2015 Slobozia Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
întona plăcut, În inimă-ți acorduri de chitare, Înveșnicind secunda de-nceput, Nopțile privind spre carul mare? De te-aș iubi, ai înțelege, oare, Puterea dragostei ce te-ar susține? Care pătrunde în inimi și-n simțire, Pecetluindu-ne întreaga veșnicie? Baia Mare, 19 iunie 2016 Nedumerire Stele sărută fruntea nopții-n taină. Pe cer cununi de aștri luminând... Se-ntreabă unde-om fi în astă vară, De nu ne văd plimbându-ne zâmbind. Se miră florile din parcuri și din zare
DE TE-AŞ IUBI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382131_a_383460]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > IMN Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Minune ești, minune vie, nemuritoare poezie, sublimă doar când ritm și rimă te-ncorsetează-n veșnicie. În trudă sclavul tău asudă cioplind c-o sfântă frenezie cuvinte care să te-alinte cu a iubirii gingășie. Dar toată truda-i zbuciumată e doar ca să-ți aducă ție altă iubire ce s-admire clipa de mare bucurie pe
IMN de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382133_a_383462]
-
iubiri absolute, Conjur inocentă din calea divină Să-mi mângâie cerul de-alegeri pierdute. O umbra-mi, doar simplă mea urma de trup, Umila trăire în mine ce zbate, Lumina-n priviri ce nu vreau să o rup, Să-ngrop veșnicia în van de păcate. Doar tu, umbră a mea, lumina ce-mi ești, În lumea din visu-mi adesea pierdut, Esti cale și pildă nescrisei povești, Esti clipă iubirii ce nu m-a durut. Silvana Andrada Tcacenco- 21.06.2016 Referință
LUMINĂ CE-MI EȘTI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382138_a_383467]
-
nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor de puctuație), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEȚI: Topîrceanu, Tudor George, Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichita Stănescu, Bacovia, Tudor George, Coșbuc, George Țărnea, George
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
mea nu mă mai aude!Uite vă ating, vă iau în brațe. De unde atâta neputință în mângâierile voastre? ...La ușa casei, agățată de o grindă, zăcea o cană zâmbind strâmb la fărâma de viață ce-i sorbea din neantul invizibil, veșnicia. Departe, în arșița zorilor, un câine urla a moarte. Culcă-mi mamă roua dulce de pe câmpuri, de pe cruce, și bea-mi apa din izvor să-ți sting dorul călător. ...Așa îmi cânta mămuca, ori de câte ori, încercam cu stângăcie să mă lepăd
CÂRTIŢA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382146_a_383475]
-
Arhimandrit Ioan Iovan - Duhovnicul și a Maicii Cristina Chichernea - Stareța acestei sfinte mănăstiri - două personalități care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și important centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
vârât... Îmi plac Toamnele nespus (Și am strâns atât de multe... Frunzele le țin apoape Le învăț să mă asculte. Iubesc lumea asta toată, Chiar de pare nefiresc... Aș vrea să o văd curată Și înc-odată să trăiesc! Sub copacul veșniciei Să ne întâlnim aș vrea Și din cupă de lumină Să bem lacrimă de stea. 30 octombrie 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Lacrimă de stea... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1772, Anul V, 07 noiembrie 2015. Drepturi
LACRIMĂ DE STEA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382223_a_383552]
-
dr. Paul Brusanowski, Sibiu, Editura Andreiană, 2007, pp. 41-55. 121. Munca în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur, în vol. Simpozionului științific internațional „Teologie și societate în opera Sfântului Ioan Gură de Aur. 1600 de ani de la intrarea sa în veșnicie”, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2007, pp. 115-139. 122. Legăturile bisericești ale Brașovului cu Țările române, în „Altarul Banatului”, Timișoara, serie nouă, anul XVIII, (LVII), (2007), nr. 1-3 (ianuarie-martie), pp. 116-126. 123. Sfântul Vasile cel Mare în viața poporului român
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viitor vândut în vorbe și trecut scos la mezat albatros ieșit din ciorbe timp rănit taman la sat Trecut scos iar
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
arat ulii dresând doar hulube Prezent burdușit cu bube albatros plutind în ciorbe unde este al meu nume viitor vândut în vorbe Și trecut scos la mezat viața mea moarte la sat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: La sat veșnicia moare-n fiecare zi / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1818, Anul V, 23 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LA SAT VEȘNICIA MOARE-N FIECARE ZI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382272_a_383601]
-
rușină căci o putea ușor să o apuce. Îngenunchie să ceară milă lui Dumnezeu Preasfântul, Să-l ierte pentru răzvrătire! Și preamărind Cuvântul, Ținându-și crucea strâns la piept, cânta o melodie: Slăvit să fie Domnul meu, acum și-n veșnicie! Morala: Prieten, nu cârti de ce-ți stă pe cărare, Poate când dai de greu, te plângi, îți spui că-i crucea mare, Dar nu uita, Isus Cristos a acceptat să moară, Doar gându-acesta-ar trebui pe tine să te doară
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
alte sunete, intru cu totul alt timp, într-un spațiu mult mai încet. Deasupra mea,două imagini se repetau zgomotos.Venise și a doua măsură a primului meu impuls ce o ajutase pe Mamy să-mi dea porția mea din veșnicie. -Era Tata ! Acum știu cine sunt, ce am să fac în timpul dat spre a rămâne aici, cine sunt EI, cei ce au trăit visul, de unde vin, ce au făcut înainte și după ce Eu m-am născut. Port deja, toate semnele
MEMORIA ANTICIPATIEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382292_a_383621]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SUNT TREAZ DE-O VEȘNICIE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt treaz de-o veșnicie, numai cerul Străjerul meu etern născut din stele, E martorul tăcut scrutând eterul Zenit peste Nadirul sorții mele. Cu
SUNT TREAZ DE-O VEŞNICIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382299_a_383628]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SUNT TREAZ DE-O VEȘNICIE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt treaz de-o veșnicie, numai cerul Străjerul meu etern născut din stele, E martorul tăcut scrutând eterul Zenit peste Nadirul sorții mele. Cu timpul armă, am înfrânt destine, Zei nemiloși țesându-te-n tenebre; În roua nopții te-au ascuns de mine Și-n
SUNT TREAZ DE-O VEŞNICIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382299_a_383628]
-
de-o dulce abdicare. Te mint că-s treaz, iar tu mă minți că-i noapte Îmi flagelezi sărutul cu sărutul, Aroma ta de măr și rodii coapte O sorb nectar pentru amar trecutul. *** Referință Bibliografică: Sunt treaz de-o veșnicie ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1747, Anul V, 13 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SUNT TREAZ DE-O VEŞNICIE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382299_a_383628]
-
și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru: credința și dragostea de Neam, de țară și de Dumnezeu! Mihail Eminescu a fost și este o sumă a valorilor spirituale ale Neamului dacoromân. El este taina lăuntrică a Omului așezată pe pieptul veșniciei Neamului. Doina trăirii sale este asumarea destinului Neamului primordial pelasgo-dacoromân în comuniune cu Hristosul Daciei Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc divinul:/ Maria! N-au stat niciodată/ atât de duios/ decât în rostirea/ Domnului Hristos/ ce-a brodat cu ele/ Veșnicia.// Cu ele încep să rostesc/ gândurile primenite-mireasă./ cu sufletul scriu/ Poemul domnesc/ al literelor sfinte,/ Hrisovul Crăiesc/ Fecioarei Maria/ Cea pururi Aleasă.// Cu ele mă rog și mă-nchin,/ cu ele îmi cânt viața mea,/ cu ele mă-mpărtășesc-cer senin/ în
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]