561 matches
-
-și adreseze dorințe reciproce, încurajîndu-și aspirațiunile pe viitor; copiii să fericească pe părinți, părinții pe copii. Poate muma Românie, această glorioasă și blândă mumă, să fi așteptat și ea de la copiii ei felicitări. Daca nu alta, dar cel puțin ca vecinic să rămâie numele ei sus ca și culmile munților, viața ei puternică ca a codrilor pururea verzi de brad. Copiii ei? O mai fi având ea copii adevărați, sau tot ce furnică deasupra mulțimii e o adunătură de bastarzi suplantați
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât cât ar trebui, la construirea binelui colectiv. În vreme ce celălalt, aparținător unui alt „status” social sau „națion” recunoscut, pe viitoarea vreme, pentru credința către prea Înaltul Împărat și râvna cu necruțarea vieții sale pentru țară, Își tot trage cu sine vecinica pomenire și nemuritoarea omenie, românii, dezertând și necontribuind suficient, În mod benevol, la războiul antifrancez, riscă să rămână pe mai departe În urma națiunilor concurente: Arătați-le și aceea mai pe urmă că, de va vedea țara și alte nații precum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care nu pot să desfacă nimic, până la o desăvârșită pocăință", precum și de faptul că "nici un episcop, preot, diacon sau simplu credincios nu este ținut să se supună hotărârii sinodale, ba dimpotrivă, este dator să serbeze Paștile la 5 mai, potrivit vecinicei rânduieli a Bisericii Universale, sub pedeapsa mâniei dumnezeiești, nu a celei omenești"11. Prin stabilirea datei pascale la 31 martie, stil nou, subliniază Mircea Vulcănescu, se produc două aspecte fundamentale care tulbură viața Bisericii: primul vizează căderea Paștilor înaintea isimeriei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cealaltă semnificație, cea a rememorării și sărbătoririi care are loc o dată pe an. Primul Paști euharistic, "e un fapt real, dar tainic, petrecut în timp, dar neatârnat de vremuri, pe care le măsoară, umplând cu plinătatea lui, ca un izvor vecinic de Har, timpul dintre Golgota și Judecata de Apoi; un fapt neasemănător și unic la care suntem cu toți chemați ca să luăm parte: Jertfa de Sine a lui Dumnezeu pentru dragostea sa de oameni. Aceste Paști sunt temelia și taina
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului cu Biserica Ortodoxă se ajungea la o confuzie enormă potrivit căreia statul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Cuvântul", an V, nr. 1659, 2 decembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezaropapism, p. 384: "A așeza în fruntea Bisericii autoritatea personală a Patriarhului este o aberație. Se simte în organizația noastră nevoia unei autorități vecinic prezente? Este Sfântul Sinod o adunare care se mișcă greu și nu poate ține ședințe în permanență? Foarte bine. Să se delege atunci un sinod restrâns, compus din 5-6 chiriarhi, care să se adune o dată în fiecare săptămână. Dar cap
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se ocupă de reforma vechii școli domnești de la mănăstirea Sfântul Sava. Din inscripția care marchează sfârșitul lucrării de reparație a acestei școli, aflăm că voievodul făcuse și „alte case și tocmele care să fie școală de Învățat carte Întru pomenirea vecinică a neamului său“. Printre școlile organizate În București În perioada domniei lui Brâncoveanu se numără și cea de la Colțea, unde pe lângă cunoștințele de cultură generală se preda și un curs de muzică psaltică, iar Învățăceii erau „copii, atât ai
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
acestui popor din mocirla în care s-a zbătut atâția ani, cum și unirea tuturor românilor împrejurul ideii de cinste, muncă și dreptate . Vă asigur că acest rezultat îl voi obține. În al doilea rând, repunerea țării în drepturile ei vecinice." (aici nu mai urma afirmarea unei certitudini!) În toamna anului 1940, el a considerat că singura putere care putea apăra România în fața primejdiei reprezentată de U.R.S.S era Germania. De asemenea , el vedea în acel moment posibilitatea refacerii frontierelor
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
destine curmate violent, uneori injust (de fapt, atipic): Și așea, scârbindu-se împărățiia, l-au mazilit pre Constantin-vodă și au dat domniia lui Ștefan-vodă Tomșii. Nu i-au folosit lui Constantin-vodă uricile ce avea de la împărăție, date tatâne-său, de domniie vecinică, lui, și feciorilor lui, și nepoților lui, că turcul cu vreme dă, cu vreme ia, precum iaste vremea, așea lasă, blându cându iaste vreme de blândețe, sămețu cându iaste vreme de sămețiie. Creștinului niceodată cuvântul nu-l ține, nice ieste
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
rezultate din contaminarea diverselor tradiții. În genere este un fapt constatat că poporul citește și iubește aceea ce-l ațâță sau îl înspăimântă într-un mod covârșitor. Și cu atât mai mult când e vorba a găsi o deslușire pentru vecinica cimilitură a vieții: moartea. Starea sufletului după ieșirea din trup interesa și interesează mai mult decât orice, și descrierea iadului și a raiului este obiectul de predilecție al fanteziei populare. (Gaster 444) Codex Sturdzanus, Codicele Marțian, Mineiul pe octombrie (Râmnic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și discreditare a moldovenilor“ <footnote Mircea Snegur, Limba română este numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău, 1995, nr. 3, p. 48. footnote> . Ar trebui să amintim aici vorbele lui Miron Costin: „Nici este șagă a scrie ocară vecinică unui neam, că scrisoarea iaste un lucru vecinic. Cînd ocărăsc într-o zi iaste greu a răbda, dară în veci?“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 137. footnote> . De aceea nu credem că la campania de susținere a etnonimului moldov(e
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
română este numele corect al limbii noastre, în „Limba română“, Chișinău, 1995, nr. 3, p. 48. footnote> . Ar trebui să amintim aici vorbele lui Miron Costin: „Nici este șagă a scrie ocară vecinică unui neam, că scrisoarea iaste un lucru vecinic. Cînd ocărăsc într-o zi iaste greu a răbda, dară în veci?“ <footnote Miron Costin, op. cit., p. 137. footnote> . De aceea nu credem că la campania de susținere a etnonimului moldov(e)an în defavoarea lui român și a glotonimului limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
al antitezelor, el vede în dinamica lor o rezolvare rodnică, specifică scindării omului modern. Depășindu-și înaintașii, dar nefiind în dezacord substanțial cu Kant ori Schopenhauer, acceptă coordonata subiectivității în alchimia omului de geniu. Când spune că știința este "o vecinică corectură", se subînțelege că ea, prin dialectica autodepășirii, "se hrănește secol de secol prin paradoxii"; sugestie care-i amintește lui Theodor Codreanu de epistemologia deschisă din gnoseologia lui Gaston Bachelard, de la mijlocul secolului XX. Despre Archaeus, se constată inechivoc originalitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și am ieșit și noi din mănăstire, și dând războiu nemților...i-am înfrânt, și o samă dintr-înșii au căzut la robie, iar o samă au perit la războiu, care trupurile acelor periți s-au făcut movilă, întru pomenire vecinică... în care movilă este și Franță căpitanul, împreună cu alte trupuri.” - Este vorba de movila pe care se găsește „Crucea lui Ferencz”, mărite Spirit. Din câte am citit, știu că bătălia decisivă s-a dat pe costișa Cetățuii dinspre miază-zi și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
anului 1670, de vreme ce arhiepiscopul Methodie, la 9 feb.1671, spune că Păun vameșul „au zidit o sfântă mănăstire”. - Judecând lucrurile la rece, tu ai dreptate, pentru că mai spune Methodie episcopul: „Iar pentru har și sufleteasca a sa mântuire și pomenire vecinică lui și părinților lui, pentru care ctitoricească a sa mănăstire au dat-o și au închinat-o și au afierosit-o la sfânta mănăstire din Sfântul Munte a sfinților lui Hristos Patruzeci de Mucenici.” - Cum se vede, episcopul vorbește la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau la toate „jalobele” egumenilor. Grigorie Ghica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
explicația din Călin devine firească numai dacă treci codrii de aramă, adică pe cei obișnuiți ai toamnei, vei avea privilegiul să-i vezi și pe cei de argint. Însă acolo se întâmplă un lucru cu totul misterios: Pare-că și trunchii vecinici poartă suflete sub coajă,/ Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă./ Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare sdrumicate peste pietre licurind 127, așa încât, ecourile terestre se sublimează într-un peisaj transmundan. Poate că rangul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
veacuri/ Stele-mi scâteie pe lacuri,/ Că de-i vremea rea sau bună,/ Vântu-mi bate, frunza-mi sună168. În Diana, toate acestea sunt retopite în meditația poetului însuși: În cea oglindă mișcătoare/ Vrei să privești un straniu joc,/ O apă vecinic călătoare/ Sub ochiul tău rămas pe loc?169 Lacul este în ultimă instanță un creuzet de imagini și de culori, care își schimbă înfățișarea în funcție de cer, de lună, stele și codru, de lumină sau de întuneric: Lâng-un lac pe cari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copile care i-ar fi dat lui inima ei! Adesea și-o închipuia pe acea umbră argintie cu fața albă și păr de aur căci toate idealele sânt blonde [...], și parcă i se topea sufletul, ființa, viața, privin d-o... vecinic privind-o234. Adesea revin crâmpeie de auroportret tușate în unde melancolice sau ironice: Existența ideală a acestor reflecțiuni avea de izvor de emanațiune un cap cu plete de o sălbăticită neregularitate, înfundat într-o căciulă de miel. Sau: Uh! Ce frig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vreme. D-zeu e vremea însăși, cu tot ce se-ntâmplă-n ea, dar vremea la un loc, asemenea unui izvor a cărui ape se întorc în el însuși, ori asemenea roții ce deodată cuprinde toate spițele, ce se-ntorc vecinic 244. Nu lipsesc din caracterizarea personajului nici unele elemente înconjurătoare ale ambientului: Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului paianjenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Cât despre ochi, ei ating în descriere sublimul: Dumnezeu de-ar fi fost și-ar fi uitat universul, spre a căuta un altul în ochii ei albaștri mai mult, de-ar fi găsit, nu se știe, ... căutatrea ar fi durat vecinic 300. Curățenia fetei răzbate în toate descrierile mai toate nocturne: Luna lumina fața ei albă ca laptele cu obrajii roși și părul ei blond, foarte blond, care înconjura cu lux și fineță o față plină și râzătoare 301. Altădată, portretul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ochii tăi... așa, așa;/ Ce bine e să dormi adânc în raclă,/ Să dormi adânc, să nu mai știi ceva263. Se poate decela și o posibilă sinonimie între lumea visului și lumea creației, în care poetul ia locul demiurgului: Eu vecinic treaz (s.n.), din visu-ți voi face o viață 264, un demiurg în puterea căruia stau înseși visurile: Iar visurilor mele le poruncesc să treacă./ Iar ele ochii-albaștri asupra mea și-i pleacă 265. Altădată, lucrurile capătă contururi nefirești: Se clatin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Din textele subsumate temei zborului, semnificative sunt imaginile zborului-plutire spre haosurile lumii abisale: O pasăre plutește (s.n.) cu aripi ostenite 271. Zborul-vis, zborul-plutire/levitație este preponderent apanajul epocii pomenite mai înainte. Întocmai ca ceasurile din tablourile lui Dali, Din noaptea vecinicei uitări, [...] toate curg272, iar poetul ar vrea ca iubita să se înalțe într-un zbor lin, diafan. Iubirea însăși este starea de plutire narcotică, din care iubiții nu pot ieși niciodată: Lumina stinsului amor/ Ne urmărește încă273; Iar prin cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
romanice, trăsătură pe care au sesizat-o foarte bine traducătorii textelor religioase, nefolosind sinonimul vorbă: "La-nceput a fost cuvântul și cuvântul era la Dumnezeu și cuvântul era Dumnezeu." Dar termeni precum pământ, mormânt, jurământ, a plânge, a râde, râu ("Vecinic este numai râul: râul este Demiurg", " De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și") etc.? Spre deosebire de recurgerea la litera î, întrebuințarea generalizată a literei î: a. reprezintă sunetul î, indiferent de origine: cânta (< cantare), a râde (< ridere), vânt (< ventus), fântână (< fontana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]