608 matches
-
Es. Pop, Lucian Vasilescu, 70 de Buzura, 60 de George Arion etc., dar găsim, oho, slavă Domnului, timp să sărbătorim centuriste de succes și pedofili celebri. Dedicăm week-end-uri înduioșătoare Madonnei și ridicăm în slăvi mari scamatori ai muzicii (de pe aiurea, venetici!) precum Michael Jackson. Iară cînd moare cineva, și mai rău! Apare o știre marginală pe un crol, un reportaj lamentabil de la bocetele de înmormîntare. Altfel nu știm să îi jelim. Altfel nu știm să îi omagiem. Cît sînt încă în
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
i s-a oferit un sicriu gol lui Corneliu Coposu, în cadrul manifestațiilor pro Putere din iarna lui 1990, reprezintă un exemplu tipic pentru registrul funebru. în sfîrșit, ultimul registru, al nouălea, este cel xenofob și rasist. în România, acuza la adresa veneticilor a făcut carieră de-a lungul vremurilor în chip mai mult sau mai puțin motivat: era justificată această acuză în timpuri de sclavie națională și nejustificată în cele ale suveranității înfăptuite definitiv. Antisemitismul și-a avut punctul său nodal în
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
dedat cu prilejul comemorării celor 13 generali (nici macar maghiari!), i-am sunat pe câțiva prieteni din urbea în care am crescut și eu. Cu oarecare detașare (și prea multă superficialitate) mi-au răspuns cam la fel: "Eh, o mână de venetici!" Bine-bine, dar voi unde erați? Voi, arădenii de baștină, care știți exact cum stau lucrurile, de ce să lăsați adevărul să fie călcat în picioare de oameni care nu pricep și n-au nimic de-a face cu istoria locului? De ce
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
mai voalat, că, de la mine, din palat, te-arunc, de nu te vezi! Azi, pentru mine-i un mister, prezența ta în minister. Chiar n-o fi mai găsit Emil un pedelist cât mai umil, doar un arab sever?! Tu, venetic în astă țară, mă faci pe mine de ocară? Ia vezi, poate-ți găsești de treabă, urgent, în țară ta arabă sau alta, bunăoară! Chiar dacă-n două mii și cinci, când, zice-se, munceai pe brânci, te-am decorat cu mâna
SMURD, parodie după El Zorab, text integral () [Corola-journal/Journalistic/67456_a_68781]
-
momente n-au declanșat propriile impulsuri artistice de mai tîrziu? Sau efuziunile de mîndrie patriotică din adolescență la victoria armatelor române la sfîrșitul Primului Război Mondial nu vorbesc destul de credibil că acel licean evreu nu se simțea în România nici o clipă un venetic pe un pămînt pe care nu-l dorea, ci, dimpotrivă, chiar la el acasă. Stupefiant. Pînă la mișcarea legionară nici eu n-am simțit niciodată în România vreo pornire antisemită. Nu cred că oamenii se nasc cu sentimente naționaliste. Sentimentul
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
totul, împrumutînd acea tentă a resemnării pe care o încerci de obicei în fața unei lumi despre care știi că este irepetabilă: o lume fermecătoare și bizară, în ciuda etuvei ideologice în care era prinsă. Atras de meleaguri orientale, îndrăgostit de pitorescul venetic al orașelor din Dobrogea (Tulcea și Constanța) și de tihna satelor de cîmpie, împărțin-du-se fără efort între lumea clerului și cea laică a intelectualității bucureștene, autorul suferă de o nostalgie contagioasă: cartea îți lasă un gust de amărăciune fină, ca
Bilanțul amintirilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8024_a_9349]
-
Geo Vasile Manuc de Victoria Comnea, roman în patru părți și treizeci și patru de capitole, folosește procedeuri, ritmuri și imagini cinematografice, inclusiv modul de a introduce în scenă personajele, fie ele pământeni din Principate, fie venetici românizați, diplomați, militari, aristocrați străini etc. Figura centrală este, bineînțeles, celebrul bei armean de la începutul veacului al XIX-lea, care sare-n ochi, ca să zicem așa, datorită aurei sale de ambiguitate și virilă noblețe, caracterului său eroic, inspirat. Personalitate legendară
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
la Chișinău problematizează acut identitatea provincială, fără a avansa vreo teză sau alta. În fața potentului american, frumoasele locului cedează exasperant, iar autoritățile publice, în egală măsură cu interlopii, se îmblînzesc servil; pe de altă parte, loserul Anton e disprețuit ca venetic de unii brașoveni și privit chiorîș chiar și de consătenii care-i privesc cu respect succesul literar, fără a înțelege ce-i cu el. Tribulațiile poetice ale protagoniștilor (există, la un prim nivel, un „roman al poeților”, chiar americanul vădindu
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
alocuri sentimentală, doldora de informații. O mărturie necesară, o piesă dintr-un puzzle uriaș care, adăugată altor piese de același tip, ar trebui, în final, să dezvăluie chipul real al istoriei românești din perioada postbelică. Constantin Eretescu, Periscop. Mărturisirile unui venetic, Editura Eminescu, București, 2003, 254 pag., 69.000 lei.
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
urcă și se afundă în singurătățile muntelui narațiunea capătă perspectivă. Orășelul fără identitate precisă în care se reunesc poveștile lui Luci și Emil se vădește astfel ca o adevărată punere în abis a romanului - un spațiu semiînchis, în care apariția „veneticilor” bucureșteni generează dezechilibre și frustrări. În ceea ce are mai caracteristic și mai rezistent, Toate bufnițele e un roman „sadovenian”, prin care se exprimă o sensibilitate evazionistă, retractilă, vag „tradiționalistă” și nițel mizantropă, atrasă de nălucirile diafane ale trecutului familial, de
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
avere, de la Mihai și Hagi? Vodă. Două tipare, din care cel din urmă e mai rezistent, și mai actual, din unghiul fameliei care, la 1900, înghite familia. Ici-colo, Sion consemnează, cu satisfacție, "familie nouă", sau "nouă rădicătură", cernîndu-i, deci, pe venetici. Inutil scrupul istoric! Alteori, e și mai caustic: "rădicați de domnul M. Sturza din proști, neguțitori birnici a țării, Bulgari." O superioritate, romantică, a neamului pămîntean, cît ar fi el de slăbit, se simte printre rînduri. În povestea lui Boldur
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
nevoiți pînă la urmă să ia calea pribegiei, să trăiască ani de zile în lagăre de refugiați, să se vadă tot timpul stigmatizați în bloc ca fasciști, așa cum refugiații din Germania și alte țări erau cîndva molestați și stigmatizați ca venetici. Scriitorul arab palestinian Anton Shamass alege în romanul său "Arabesques", apărut în 1988 și consacrat evenimentelor din Palestina anilor 1947-48, motivul "încălțărilor" ca simbol pregnant al exilului: Pentru ca un om să poată merge mult, îi trebuiesc tălpi pe măsură, rezistente
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
se întîmple, mai degrabă, lucruri mici, mirosind necurat, scrise frumos, a mister, ca iubirea dintre grec și baba fermecătoare care-i luase mințile, apărîndu-i puberă: ,Toți mahalagiii ieșeau în stradă să urmărească acest început de ritual de împerechere între Dimitrios, veneticul cu apucături și gusturi de calif și Felicia, tainica lui amantă, pe care n-o văzuse nimeni vreodată, dar despre care se spunea că ar fi avut numai treisprezece ani și că ar fi fost frumoasă ca o zînă. Locul
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
în română (cu acest sens recent) în primul rând ca verb intranzitiv (într-o construcție mai apropiată de sursa engleză și deci percepută ca fiind corectă): "Socializează în interes de serviciu!" (cariereonline.ro); "(târgul) este locul în care localnici sau venetici, producători, cumpărători sau simpli Ťgură-cascăť intră în contact, socializează " (muzeulastra.ro). Verbul poate avea un complement introdus de prepoziția cu: "Radu Florescu nu socializează cu președinții companiilor importante sau cu persoane din guvern" (iqads.ro, interviu, 12.07.2006); "stresul
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
C, 25). Ceva mai pe larg și-a descris revenirea în țară din iulie 1991. În perioada petrecută departe de țară, ea devenise o occidentală care iubește imaginea României atemporale (C, 69). La întoarcere, avea impresia de a fi parcă venetică în țara natală, după cum, la începutul exilului, se simțise străină în Franța necunoscută în profunzime (A fost o vreme când ascultând Marsilieza încercam un puternic sentiment de alteritate... Azi, situația s-a inversat: România este aceea care mi se pare
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
da sau... Eu nu știu cum e acolo. R.G. - Nu e mai rău decât aici. Nu e mai bine decât aici. A.C. (oftează adânc) - Păi, să vin în România? Aș dori foarte mult și n-am forță. Aici... R.G. - Aici sunteți un venetic... A.C. - Știu, nu mă suportă francezii. R.G. - Mereu ați fost negativist. A.C. - Nu, nu, nu... (rîde și bea o gură de vin). Cine-i șefa de la Muzeul de Artă? Cum o cheamă? Uit tot timpul. R.G. - Roxana Teodorescu. A.C. - Așa
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
de substanță. Interogații lungi și dense edulcorează o istorie dislocată, care, din păcate, alungă cititorul. Probabil din această pricină, Anton, ca autor mărturisit, renunță la echidistanțe false și diplomație. Îl va numi pe Raul, în ultima parte a cărții, „golan venetic”. În general, eroii lui Virgil Duda trăiesc nehotărâți între două lumi, și două istorii. Ultimele iubiri concluziona drama inadaptării, niciodată recunoscută fățiș, ci țesută în complicate experiențe. Căci Duda nu este un rebel, după cum nici eroii lui nu îndrăznesc până la
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
în general și al poeziei și poetului, în România? Carei menirea și contribuția generației de azi și ale generațiilor ce vor urma? Vor continua calea deschisă de înaitașii săi, sau se vor abate de la drum, învăluiți în mantaua unui postmodernism venetic sau chiar antinațional? Ar fi prematur să decidă cineva soarta poeziei românești și a literaturii în general, în noua existență istorică, politică și culturală. Totuși, veterani rămași pe creste ai generației șaizeci și ai generațiilor imediat anticipante ne încurajează să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dineuri, meniuri și cancanuri. Sunt citați adesea, ca frați întru râvna și obsesia pentru capitala-puzzle, bucureștologi precum Constantin Bacalbașa, George Potra, Dimitrie Papazoglu, Henri Stahl, G. M. Cantacuzino, N. Iorga, Gheorghe Cretzulescu, Alexandru Popescu, Ion Bulei, precum și o serie de "venetici" pro și contra marelui oraș corcit cu mahalaua (străinii laudă capitala cu o jumătate de gură și o ceartă cu cealaltă jumătate). Dan C. Mihăilescu scrie cu voluptate șugubeață, asumat proustian: mai întâi rememorează casele de odinioară, mobilierul, aranjamentele florale
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
adevărat studiu de mentalitate datorită panopliei de epitafuri), cofetăria-lume Capșa, halele (corn al abundenței), gările, filantropia, serbările urbane. Nu este vorba neapărat de paseism delicios, ci și de recuperare boemă și revitalizatoare. Este rememorat, de aceea, și Bucureștiul supus ochilor venetici, ca oraș-cocteil, o pizza orientalo-occidentală (am putea spune astăzi), un potpuriu în care luxul este secondat de bălegar. Autorul îi trece în revistă și pe românii plecați în străinătate (exilați și autoexilați), care se gândesc la țară și capitală și
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
păsări rănite era urmărită până în zloata uliței, pentru a fi apoi aprig revendicate și sfârtecate de mâinile copiilor, în bucățele mici și lipsite de valoare. Toți mahalagiii ieșeau în stradă să urmărească acest început de ritual de împerechere între Dimitrios, veneticul cu apucături și gusturi de calif și Felicia, tainica lui amantă, pe care n-o văzuse nimeni vreodată, dar despre care se spunea că ar fi avut numai treisprezece ani și că ar fi fost frumoasă ca o zână. Locul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ci de un băiat, pe nume Felix. Femeile cartierului vehiculau însă zvonul că era vorba într-adevăr de o femeie, o văzuseră ele, dar nu tânără de treisprezece ani, ci una bătrână și urâtă, care-i făcuse farmece de amor veneticului, să-i pară fătucă puberă și-și lăsa acum carnea flască și pielea ridată mângâiate și acoperite de mătăsuri fine și giuvaericale de peste mări și țări, de prin Persia și Palestina. La un moment dat, Dimitrios nu a mai apărut
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din vechile roduri pînă la al nouălea an, pînă la noile roduri, veți mînca tot din cele vechi. 23. Pămînturile să nu se vîndă de veci; căci țara este a Mea, iar voi sunteți la Mine ca niște străini și venetici. 24. De aceea în toată țara pe care o veți stăpîni, să dați dreptul de răscumpărare pentru pămînturi. 25. Dacă fratele tău sărăcește și vinde o bucată din moșia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
lui Israel. 34. Ogoarele așezate în jurul cetăților Leviților nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpîni de veci. 35. Dacă fratele tău sărăcește, și nu mai poate munci lîngă tine, să-l sprijinești, fie ca străin, fie ca venetic ca să trăiască împreună cu tine. 36. Să nu iei de la el nici dobîndă, nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, și fratele tău să trăiască împreună cu tine. 37. Să nu-i împrumuți banii tăi cu dobîndă, și să nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru. 39. Dacă fratele tău sărăcește lîngă tine, și se vinde ție, să nu-l pui să-ți facă muncă de rob. 40. Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta pînă la anul de veselie. 41. Atunci să iasă de la tine, el și copiii lui care vor fi cu el, și să se întoarcă în familia lui, la moșia părinților lui. 42. Căci ei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]