3,478 matches
-
-și păstreze locul de muncă. Domnul J.L.B. Matekoni va fi salvat din ghearele femeii aceleia, iar Mma Ramotswe va căpăta ceea ce merită. Totul îi era clar. Menajera se întoarse în bucătărie și începu să curețe niște cartofi. Acum că amenințarea venită din partea lui Mma Ramotswe se diminuase - sau se va diminua în curând -, era dispusă să se concentreze asupra stăpânului ei încăpățânat, care nu era decât o mămăligă, ca toți bărbații. O să-i pregătească un prânz pe cinste. Avea în frigider
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
c-o să-i cheme într-o zi s-asculte cu toții. Și-a trecut într-o sâmbătă Bucur cu aparatul sub braț și cu plăcile pe la noi pe sub nuc, la Mălăchioaia-n curte, a pus muzica la intrare, s-audă toți cei veniți să cinstească și mai ales s-audă Lili, care apăruse și ea într-o rochiță cu trandafiri și volane și sărea de pe-un picior pe altul și nea Bucur a luat-o pe genunchi și Bucuroaica a dat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
e de-ajuns. Complet și total, permanent și fără speranță, în vecii vecilor o iubesc pe Brandy Alexander. Și asta e de-ajuns. . Prundiș, pietriș (engl.) . Începe să semene mult cu Crăciunul. (engl.) . Voi fi acasă de Crăciun. (engl.) . O, veniți, voi, credincioșii. (engl.) . Moș Crăciun sosește în oraș. (engl.) . Sus pe acoperișul casei. (engl.) . A venit într-un miez de noapte senin. (engl.) . O, vino, vino, Emanuel. În engleză, to come înseamnă și „a avea orgasm“. . Nimic de Crăciun. (engl.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
impresia că nu este vorba de un serviciu al statului, ci de o firmă particulară, mai mult o asociație de familie. Nici nu era prea departe de adevăr. Regulile care domneau, deși nescrise și nici măcar comunicate pe de-a-ntregul noilor veniți, aduceau foarte mult cu cele din familiile strînse și puternice, stăpînite cu autoritate de mai-marele tuturor, care nu făcea caz de neapărata respectare a etichetei, dar care nu ierta nici o abatere de la această supunere subînțeleasă. Faptul că nimeni nu spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
n-a înțeles decît în parte lucrurile pe care i le spunea. Bănuia că sînt chestiuni grave, adînci chiar, dar nu putea trece peste pragul stabilit încă de la venirea ei în Vladia K. F. nu era decît o femeie pripășită, venită de unde și-a înțărcat dracul copiii, de o sărăcie evidentă, cum se spunea, cu o cămașă ruptă-n gît, o însoțitoare aproape inutilă a logodnicii prințului Pangratty. Iar acum, dintr-o dată, își dădea seama că domnișoara K.F. e o adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
trăgîndu-l ușor, ca pe un copilaș, pînă în mijlocul grupului, Balbo tocmai arăta cum se execută un atac lateral de jos în sus, buzele pline se rotunjiseră, imitînd zgomotul motorului în forță "vuuuu" și brusc se opri, privind amabil-cercetător către noii veniți. De fapt se uita doar la prințul Pangratty, care zîmbea ușor, timid. Bîlbîie, cu o siguranță în glas vecină cu obrăznicia, se repezi în momentul de liniște, "signore, ah, signore, mi raccomando, un aviatore come Lei, un principe ed un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
până când va trece pericolul. —Un rechin alb! se alarmă celălalt, schimbându-se la culoare. Cand v-a atacat? —Ieri la amiază. De atunci nu l-am mai văzut, dar cu Teatea Maó nu se știe niciodată. —Știu, recunoscu bătrânul. De unde veniți? —De pe Marara. Suntem o expediție de pedepsire, în căutarea unor sălbatici care ne-au atacat insula. Navigatorul-Căpitan îl privi cu deosebită atenție pe interlocutorul sau, încercând să descopere o cât de mică reacție la cuvintele lui. Ați suferit vreo agresiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Miti Matái, dimpotrivă, ți-a admirat gestul. Arată cu degetul spre el. Aici s-a văzut diferența între a fi și a nu fi Arioi, iar tu nu ești. S-ar fi putut crede că descoperirea specificului propriului său caracter, venită tocmai din partea unuia dintre cei mai buni prieteni ai lui, îl descumpănea pe Vetéa Pitó, care se cufunda imediat într-o tăcere plină de amărăciune, din care trebui să-l scoată Tapú Tetuanúi. Haide! spuse, bătându-l tare pe braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
câte o țară de pe glob, băieții întruchipau străjerii care le apărau. Serbarea se ținu la Casa Pionierilor și se adună în sala neîncăpătoare întreaga școală. Foială mare, aglomerație de părinți, frați, surori, bunici, vecini, prieteni, îngrămădiți câte doi pe scaune, veniți să admire talentul vedetelor din familie. Aplaudau constant din cinci în cinci minute, nerăbdători să înceapă spectacolul. Grupurile gălăgioase ale celor mari se trezeau apostrofate de cei mai în vârstă. Erau catalogate după ultimele noutăți dar oricâte apelative ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
erau Îmbrăcați elegant, cu pantaloni bine călcați și cu cămăși kaki, se vedeau Însă și destui alți localnici despre care cu greu se putea bănui cu ce se ocupă, poate că erau bodigarzi care Încercau să treacă neobservați ori ziariști veniți să capete informații de la șoferi contra un bacșiș. Margaret Încerca să deslușească cu ce se ocupa fiecare după deosebirile dintre ei. Era obișnuită cu așa ceva, se pricepea să descopere ce se ascunde În spatele măștii asiatice. Învățase asta În junglă, printre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
știa în centrul atenției. Doar tatăl, livid, cu nodul cravatei înțepenit sub bărbie, cu floarea de socru mic prinsă de reverul hainei, drept, împietrit într-o postură ce se credea plină de demnitate, făcea o figură disonantă printre ceilalți nuntași veniți fie să se distreze, fie ca să-și achite unele obligații de familie, dar hotărâți, oricare ar fi fost scopul prezenței lor, să mănânce bine, să bea, să danseze, să se simtă în al nouălea cer. Și cu sfârleaza de mireasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rupă, nu alta, sub greutatea rândunelelor. Admiră peisajul până când se banaliză în mintea lui, care vedea deja, de departe, sârma de rufe de acasă, din copilărie și obrazul cenușiu al mamei sale. Spăla biata de ea rufe pentru opt copii veniți unul după altul... A, bună ziua domnule Viorel, te cinstești de dimineață, așa-i? Un coleg de serviciu, tinerel, slăbuț, ăsta, da, să tot facă teren, dacă o fi având serviciul lui și muncă de teren. Salut. Salut, ce zici, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și pe ea după dânsul. Ascultă, Carmina. De ce n-ai mai venit în tot acest timp pe la noi? O întrebă Alexe și ochii lui albaștri, duri ca oțelul îi așteptau răspunsul. La ultima vizită am observat că nu sunt bine venită. Erați prea neclintiți ca să vă pot înțelege. Atunci m-am fixat pe ideea că voi nu faceți decât să blufați pe conceptul de perfecțiune, că idealurile voastre erau de fapt imposibile. Asta s-ar fi putut discuta atunci, mă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acele ceasului se târau anevoie, mă exaspera plictiseala, am coborât pe faleză, dar mi s-a făcut repede frig așa că am grăbit pasul înapoi spre hotel. În cameră am constatat că recepționera nu-mi plasase pe nimeni, probabil că cei veniți dimineață erau perechi, perechi. Bravo lor! Când am coborât la masa de seară, cu rochia purpurie, rochia Carmina, așa cum i-ai spus tu, vedeam lumea cu ochi foarte limpezi. Obrajii îmi erau fierbinți deși nu stătusem decât o oră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
atât de ușoară. Să crezi în ei din start și să te ciuntești până când sufletul iese din chin senin, îndepărtat, puternic, detașat, ca și cum aș fi epuizat sursa de chin din fiecare agresor. Fug acum de gesturi și cuvinte prea târziu venite, mi se face pielea de găină la mângâieri pe cap condescendente, tonele de iartă-mă mă fac să întorc capul a nimic important, o penitență zilnică, mă agăț iar de un vis venit din altă lume, departe, poate e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
-și creadă ochilor. Mi se pare ca plânge! — Da, îi dădu dreptate Eleanor. — Extraordinar! spuse Șam. E de-a dreptul extraordinar! — Ai văzut? îl întreba Adrian. Acum prezentatorul tocmai îl întreba pe un reporter aflat la Palatul Kensington dacă oamenii veniți să depună flori nu manifestă ostilitate față de fotografii prezenți acolo, știut fiind faptul că în accidentul de mașină fatal fuseseră implicați niște paparazzi. Ba da, a existat o oarecare doză de ostilitate, spuse reporterul. O femeie strigase la unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
liceului și dorea să ajungă regizor de film. O meserie de care cei din cartier n-aveau habar. Unii susțineau chiar că așa ceva nici nu există. Așteptând să termine liceul, Grațian făcea fotografii și sculpta. Peștele impresiona pe toți cei veniți să aplaude evenimentul artistic cel mai de seamă al unui Început de vară ploioasă. Umbrele, balonzaide, flori și, nu arareori, priviri Îngrijorate Îndreptate spre cer. În mijloc, nepăsătoare, opera de artă. Are puțini solzi. Roșul nu merge la pește. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aspecte menționate în cartea sa, "Căderea tiraniei", publicată de Editura Adam în 2006. La paginile 92-93, autorul face următoarele mențiuni: "în afară de ambasador, după evenimentele din Decembrie 1989, au fost schimbați și ministrul consilier, consulii și alți funcționari. Dintre cei nou veniți, am remarcat pe Ioan Bar, un diplomat de carieră, care a adus un suflu proaspăt în cadrul ambasadei. Lui i se datorează liniștea introdusă în cadrul ambasadei de la Paris, unde, cu calm și profesionalism, a reușit să se impună și să ridice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tinerețe? Ce să-ți fac dacă lași amintirile să te hămăiască? Io cum să te apăr? Da, Tano, sînt încrucișate ca oasele, cele două oase de sub capul de mort: Atenție, pericol. În varianta lui Ion Mircea: Totul e-n ordine. Veniți, a înflorit privighetoarea și liliacul cîntă". În varianta Mircea Ivănescu: "privighetoarea înflorește chiar, și tufa unde se ascunde/cîntă". Nu era nimic în ordine. Iordan continua să fie însurat cu a patra, o Cleopatră semănînd cu Veronica Micle, o Ofelie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
basme a vorbit, a vorbit ca-n basme, tovarăși", și-a potrivit el pe față expresia de extaz. Începuse hiperbolizarea Marelui Nimic. Ceau trecea drept liberal și nu era; antisovietismul lui nu era deloc anticomunism, cum credeau Nixon și Kissinger, veniți iarăși la București, în '69. Americanii îi aplaudau discursul din octombrie '70, la a 25-a aniversare ONU. În aprilie 75, SUA au acordat României clauza națiunii celei mai favorizate. Ce contau tezele din '71, intrarea Elenei, în '72, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
A stat la pîndă, ca să-i pici în cursă. Cine știe dacă greșeala de tipar n-a fost pusă la cale, cum ți-a spus Ciușcă". Bietul băiat îmi oferise locul la o coadă pentru pește. Act de simpatie extremă. "Veniți aici, duduie Iordana, o iau eu de la capăt. Știți (a trecut el de pe un picior pe altul) că și pe mine m-au anchetat? Am spus drept, că n-aveți nici o vină. V-a aranjat Bucălău, la comanda lu' toarșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de vremurile lui Gogeamitu, criminal, violator, hoț, dezertor, piroman, turnător, barbugiu, muncitor în slujba statului 38 de ore, 7 minute și 30 de secunde, pentru ca în a 31-a să fie prins în timp ce încasa o roabă de bani de la turiștii veniți să cumpere Ceasul din Centrul Orașului și bustul lui Traian, cu Daci cu tot, Iaso! avea ceva din grandoarea, bărbăția și dobitocia lui Ave Cezar! Busculada creată o încânta pe Alimentară, nu că ar fi fost cu un scop anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu un ochi spre vest și cu unul spre est, bulbucându-i înspicați în galben de grâu. Trebuie să fie poet mi-am zis, numai ăștia văd Metafora precum câinele osul. Numai că metafora dădea frisoane orășenilor, iar turiștii englezi, veniți să caute în Brăila secretul traiului fără muncă, începură să filmeze. Dacă n-ar fi fost cârtițele și-a amintit peste ani un consilier pe patul de azil din celălalt capăt al țării, da, cârtițele îi roseseră nevasta, cârtițele i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
un colț de rai. Cu toate astea, trebuie s-o zică și pe cea dreaptă, se gîndește, locul avea ca oricare altul petele sale, vorba Bătrînului, nicăieri în orașul ăsta nu poți să scapi de vagabonzii care roiesc în jurul tău veniți din toate colțurile țării, și de taximetriștii obraznici care abia așteaptă să te jecmănească. Am uitat unde mă aflu, își dă seama Roja, în timp ce privirile bețivilor încep să-l cerceteze din cap pînă în picioare, figuri tîmpe, danturi stricate, găsește
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Armata a făcut greșeli imense, fiind condusă de niște pitecantropi. Să încerci să camuflezi o mizerie mică acoperind-o cu o grămadă de gunoaie de zece ori mai mare și mai puturoasă mi se pare o manevră de doi bani venită parcă din alt secol. Numai așa puteau să le dea curaj milițienilor să li se urce în cap și să-i manevreze ca pe niște păpuși de cîrpe, spune Poștașul. — O să vă roadeți unghiile de ciudă, dom’ Roja, zice Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]