943 matches
-
cei din regiunea inferioară și pentru porțiuni din peretele abdominal (nervi toracoabdominali). Fiecare nerv spinal este format dintr-o rădăcină dorsală și una ventrală. Rădăcina dorsală conține neuroni senzitivi ce se distribuie coloanelor cenușii posterioare din măduva spinării, iar rădăcina ventrală conține neuroni somatici motori cu originea în coloanele anterioare cenușii ale măduvei spinării. Lângă foramenul interventebral, cele două rădăcini se unesc pentru a forma un nerv spinal mixt. Acesta dă naștere la o mică ramură meningeală și apoi iese prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
spinării. Lângă foramenul interventebral, cele două rădăcini se unesc pentru a forma un nerv spinal mixt. Acesta dă naștere la o mică ramură meningeală și apoi iese prin foramenul intervetebral pentru a se divide într-o ramură dorsală și una ventrală. Ramura dorsală a nervului spinal se îndreaptă spre posterior, pentru a asigura inervația mușchilor paravertebrali și a tegumentului spatelui. Dă ramuri cutanate mediale (pentru periost, ligamente și articulațiile vertebrale, ca și pentru mușchii erectori) și cutanate laterale (pentru ridicătorii coastelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
articulațiile vertebrale, ca și pentru mușchii erectori) și cutanate laterale (pentru ridicătorii coastelor) care se distribuie în tegumentul regional. Datorită anastomozelor multiple dintre ramurile cutanate mediale și laterale, durerea la acest nivel este difuză, fiind greu de localizat [2]. Ramura ventrală chiar lângă foramen stabilește o comunicare cu lanțul simpatic prin două ramuri comunicante: ramura albă (ce conține fibre simpatice preganglionare) și ramura gri (ce conține fibre simpatice postganglionare). Apoi ramura ventrală continuă ca nerv intercostal. Fiecare nerv intercostal trece pe sub
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
nivel este difuză, fiind greu de localizat [2]. Ramura ventrală chiar lângă foramen stabilește o comunicare cu lanțul simpatic prin două ramuri comunicante: ramura albă (ce conține fibre simpatice preganglionare) și ramura gri (ce conține fibre simpatice postganglionare). Apoi ramura ventrală continuă ca nerv intercostal. Fiecare nerv intercostal trece pe sub coasta omonimă pentru a ajunge în șantul costal. Nervul este situat posterior în planul dintre mușchii intercostali intimi și intercostali interni. Lângă unghiul costal dă un ram colateral, care trece lateral
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
nivelurile de expresie și soiurile de referință sunt: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.3. Culoarea internodiilor pe partea ventrală (cod OIV 008; UPOV 101; IBPRG 6.1.5.) . Pentru acest caracter s-au stabilit trei clase de variație cu următoarele niveluri de expresie și soiuri de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de expresie a caracterului și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca la partea dorsală schimbându-se soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Listan) și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
țării (Crișuri, Someș, Mureș) precum și la gurile Prutului și Siretului. Are corpul alungit cu fruntea aplatizată dându-i aspect de cioc de gâscă. Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41—110 radii), ajungând până la înotătoarea caudală sau contopindu-se cu aceasta. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, mai rar scobită. Înotătoarele ventralele mici, uneori absente. Fălcile, prevomerul și uneori palatinul, sunt prevăzute cu dinți. Maxilarele rudimentare. Ectopterigoidul lipsește. Mezopterigoidele sunt mici, unind metapterigoidele cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
-Decubit lateral, în pleurezie la început pe partea sănătoasă pentru evitarea durerii, iar mai târziu odată cu acumularea lichidului, pe partea bolnavă pentru a lăsa liberă expansiunea plămânului sănătos și astfel să compenseze activitatea celui bolnav parțial scos din funcție -Decubit ventral, în crizele de ulcer gastric și duodenal; bolnavul stă ghemuit apăsând cu pumnul în regiunea epigastrică -„Cocoș de puscă”: decubit lateral, capul în hiperextensie, gambele flectate pe coapse și acestea pe abdomen (meningită) Genupectorală, sprijinit pe coate și genunchi, „rugăciune
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
percepții ale propriului corp; f) identificarea lateralității și a dominanței; g) descifrarea/înțelegerea expresiilor care corespund/exprimă anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea (șezând, culcat pe spate / dorsal, culcat pe față / ventral, culcat pe o parte / lateral etc.). În funcție de aceste elemente ale psihomotricității 1 se pot identifica mai multe categorii de tulburări, dintre care cele mai importante sunt: 1. Tulburări de expresie motrice: a) sincineziile - mișcări simetrice involuntare ale părții opuse care
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sunetelor înalte și feminine; sunete ce au calitatea, rata și ritmul bătăilor cardiace cu care s‑a obișnuit în uter pot să‑l calmeze; în poziție șezândă, capul cade posterior; - 2 luni: susține puțin timp capul în poziție de decubit ventral; nu susține capul în poziție șezândă; apare o „schiță” de reflex Moro; alert la sunete; zâmbește; urmărește obiecte în mișcare; - 3 luni: mișcă bine membrele; ridică cu ușurință capul; în poziție șezândă, cade pe spate; mișcări reflexe de apărare; ascultă
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
formarea căilor motorii incorecte și vicierea consecutivă a impulsurilor proprioceptive. În sprijinul stabilirii unui diagnostic precoce, există câteva elemente care trebuie obligatoriu avute în vedere, încă din primele săptămâni după naștere (Moțet, 2001, p. 105): - absența reflexului Landau - din decubit ventral, copilul nu poate să ridice capul și membrele inferioare; - susținut subaxilar la verticală, copilul are membrele inferioare încrucișate; - absența reflexului de „pregătire pentru săritură”, după vârsta de 9 luni; - persistența reflexului Moro, după vârsta de 6 luni; - persistența reflexului „mersul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de exercițiu, se notează lângă numărul exercițiului partea cu care subiectul a ales să înceapă execuția probei; la exercițiile 1 și 2 se notează sensul rotației (spre dreapta sau spre stânga) ales de subiect pentru a trece din poziția „culcat ventral” în „culcat dorsal”; - exercițiile 3‑11 și 18‑20 efectuate cu un ritm neregulat sunt notate cu o jumătate de punct în plus; la fel sunt notate și exercițiile 13 și 14, dacă execuția mișcărilor este însoțită de agitarea mâinilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de mixt, întrecerea de la procedeul spate la procedeul bras. În acest caz, propulsia se realizează pe o parte, revenindu-se cu fața în jos, spre fundul piscinei. Întoarcerea prin rostogolire permite înotătorului să se răstoarne cu fața în jos (decubit ventral) după ce brațul de atac a depășit mediana corpului. Dacă la celelalte tipuri de întoarceri, întoarcerea propriu-zisă se realizează către brațul de atac, în acest caz este efectuată spre partea opusă. De exemplu, dacă brațul stâng realizează atacul, întoarcerea se va
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Mondiale, se înoată și în probele de 50m și ștafeta de 4X50m Mixt. Utilitar și de agrement : în general se înoată numai de înotătorii experimentați sau de foștii înotători de performanță. Componentele structurale: În procedeul fluture, poziția adoptată este decubit ventral. Deoarece procedeul se realizează prin mișcări ondulatorii, corpul marchează trei poziții intermediare, în funcție de fazele ciclului de vâslire: - în timpul lucrului acvatic al brațelor poziția se orizontalizează cât mai mult; - pe parcursul primei bătăi a picioarelor (se coordonează două bătăi de picioare
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
și unul inhibitor. Agresivitatea este facilitată de nucleii mediali și inhibată de nucleii centrali. Structura rinencefalică, hipocampul și girus cinguli sunt de asemenea implicate În agresivitate (cingulectomia a dus la calmarea violenței). Leziunile epileptice situate În sistemul limbic, implicând hipocampul ventral, amigdala și hipotalamusul medial ar modifica aceste structuri, astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un mod specific prin mal funcționarea sistemului limbic În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului temporal inferior, structurile temporolimbice care se proiectează În hipocamp și amigdală prin leziune ar duce la răspunsuri de agresivitate. Sistemul ventral, incluzând mecanisme câștigate, Învățate, corelate pe plan social duce la apariția de manifestări agresive chiar În prezența funcționării normale a sistemului dorsal. Astfel, ca urmare a crizelor și a leziunilor acestor sisteme, pot apărea explozii de agresivitate la pacienții cu
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
există dovada unei leziuni pe creier și o declanșare timpurie a epilepsiei, ambele conducând la un comportament agresiv datorită unui control slab al impulsului și dezvoltării sociale dezordonate. Leziunile epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial - ar modifica funcționarea acestor structuri În așa fel Încât indivizii vor deveni mai mult sau mai puțin agresivi; mai agresivi dacă funcționarea amigdalei către hipocampusul ventral a fost sporită, mai puțin agresivi și mai fobici dacă activitatea
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
epileptice organice situate În sistemul limbic - dar care implică amigdala, hipocampusul ventral și hipotalamusul medial - ar modifica funcționarea acestor structuri În așa fel Încât indivizii vor deveni mai mult sau mai puțin agresivi; mai agresivi dacă funcționarea amigdalei către hipocampusul ventral a fost sporită, mai puțin agresivi și mai fobici dacă activitatea amigdalei către hipotalamusul medial a fost sporită. Ideea că există o disfuncție În sistemul limbic În epilepsie care duce la o modificare În sistemul limbic În așa fel Încât
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
anumitor celule progenitoare pancreatice specifice; - semnalelor de "instruire" care induc diferențierea celulelor stem și/sau a celulelor progenitoare în celule ß-pancreatice, capabile să secrete în mod fiziologic insulina. Embriogeneza pancreasului începe în săptămânile 4-5 prin formarea celor doi muguri pancreatici, ventral și dorsal, din celulele endodermale ale epiteliului intestinului primitiv (2). În săpt. a 7-a se produce fuziunea celor doi muguri, care vor forma capul și, respectiv, corpul și coada pancreasului. Din săpt. 8-9 pot fi identificate deja toate cele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
diametru mediu de 140 m și sunt distribuite printre acinii exocrini, fiind mai dense la nivelul cozii pancreasului și mult mai rare în porțiunea posterioară a regiunii cefalice (care este bogată în celule PP și provine embriologic din mugurele pancreatic ventral) (2,10). Au un "miez" format din celule (70-80 % din masa de celule endocrine) și o "manta" formată din celulele A (care secretă glucagon și constituie 15-20% din masa endocrina), celulele D (secretă somatostatina și au o proporție relativă de
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]