1,001 matches
-
și de gospodăria la care se colindă. Amintim câteva dintre acestea: - colind de fereastră: „Scoală, scoală, domn îl bun”, „Sub umbriță de portiță”, „ Dinaintea-cestor case” , „Dormiți domn bun, nu dormiți” etc. - colind de intrare în casă: „Ce te, domn bun veselești?” etc. - colind de masă: „Dinaintea acestor case”, „De astă seară-i, seară mare”, „Sub cel roșu curcubeu”, „Colea jos, Doamne, mai jos” etc.. - colind de fată: „Cununa”, „Ia (numele fetei) vadra-n mână”, „Jiul”, „De când leul plaiu-și ține”, „Cununa-i
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
repară nave pescărești. Aceasta era și ultima reuniune de familie, peste doua zile plecau amândoi la Otopeni pentru a se întoarce din nou la muncă. Acasă am continuat cheful cu sârbe și geamparale, atenți să nu călcăm bișonii care alergau veseli prin tot apartamentul. Între timp, ni s-au alăturat și Andrada cu Ștefan, ceilalți doi nepoți mai mari, care nu ne-au însoțit la picnic. Cei mici au încins un fotbal printre mașini, împreună cu prietenii lor din cartier. Toată lumea era
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului REVELAȚIE PROFESIONALĂ În liniștea eternă și sublimă Din frontul cu pereții aburiți Ies încet minerii la lumină Cu fețele voioase, nu par obosiți. Râd, glumesc fără răgaz, Nu sunt triști, ci veseli mereu, Au sclipiri în ochi și-n glas, Ca în lumină, bucăți de minereu. Din adâncuri, de departe, Pe galeriile pustii acum, Se strecoară prin a minei noapte, Praful de la pușcături și fum. *** Mihai LEONTE, prin „pana” sa, a prins
REVELAŢIE PROFESIONALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375137_a_376466]
-
Întâmpinarea Fecioarei Maria) cu weekendul cel mai apropiat. Se umplu casele rămase pustii după vară, iar forfota turistică proprie sezonului estival ia litoralul cu asalt. Cât despre Moș, nici urmă! Ușor zburătăciți și bucuroși de oaspeți, noi, localnicii, ne scuturăm veseli după plecarea „invadatorilor”, căci începe să miroasă a halviță de Crăciun de prin fabricile din Alicante și Jijona, responsabile pentru exportul în întreaga lume a hrănitoarei delicatese lipicioase, frământată din migdale pisate și miere. Străzile prind viață sub ghirlandele viu
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a fost să dea fericire românului printr-o altă mare sărbătoare, Nașterea Fiului lui Dumnezeu spre care cântul se înălța: Din slăvi un înger coborî: / "Fiți veseli!"- îngerul le-a spus / "Plecați, și-n staul veți găsi / Pe Craiul stelelor de sus!" (colind popular românesc). S-au contopit divin voințele și, în ziua de 25 Decembrie 1386, Mânuitorului i s-a dat dreptul de a fi sărbătorit
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului 667 PRIVIND SPRE VIITOR Cuvintele nu îți pot spune, Pentru ce îmi bate inima, Nu au altceva mai bun pe lume, Decât pe tine draga mea. Caut trecutul plin de amintiri, Vreau să mă veselesc puțin, Gândindu-mă la galeșe priviri, Cerul devenind din nou senin. Stau imagini gata să scânteie, Ca focul sacru din Olimp, Vreau să nu mai fim crâmpeie, Să ne avântăm uniți în timp. Limpezi ape să fie clare oglinzi, Noi
PRIVIND SPRE VIITOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373164_a_374493]
-
dar și să descopere greșeala făcută în modul de abordare a fetei, întregul grup s-a deplasat în spatele clădirii, la locul de parcare al autovehiculelor din dotare. S-au aprins câteva țigări și s-au auzit mai multe glume. Erau veseli cu toții. Numai agentul Brumă era gânditor și surd, absent la acele manifestări. S-a trezit la viață doar când s-a apropiat agentul-șef principal Furtună Samson și nu pentru că acesta l-ar fi umplut de respect prin prezență sau
D ALE POLIŢIEI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376180_a_377509]
-
în casa părintească. Spre uimirea sa, tatăl îl primește cu mare fast, dându i veșminte curate și pregătind o masă mare, pentru care a sacrificat vițelul cel gras. „Și aduceți vițelul cel îngrășat și l înjunghiați și, mâncând, să ne veselim. Căci acest fiu al meu mort era și a înviat, pierdut era și s a aflat” (Luca 15.23 24). Fiul cel mai mare, văzând toate acestea, s a simțit nedreptățit întrucât el, cu toate că fusese credincios tatălui său, nu se
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
ușor. Este omul conformist, ascultător de porunci dar și dornic de a extrage foloase din acestea. „Iată, de atâția ani îți slujesc și niciodată n am călcat porunca ta. Și mie niciodată nu mi ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei” (Luca 15.29). Este prototipul individului orgolios, care oferă cu condiția să primească în aceeași măsură. De la el putem învăța că resentimentul ne face rău, situându ne cum nu se cuvine față de cel ce a păcătuit. Înțelegerea
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
lume! De tot ce spui prin scris sau grai, sau lași prin pilda care-o dai. Căci ea mereu spre iad sau rai pe mulți o să-i îndrume! Ai spui o vorbă, vorba ta, mergând din gură-n gură, Va veseli sau va-ntrista, va curăți sau va-ntina, rodind sămânța pusă-n ea, de dragoste sau ură”. (Traian Dorz, poezia “O, om!”) Deci, iată cum îți poți face vizibile sentimentele! Chiar prin ce promovezi, prin ce faci, prin felul în
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
îi stârneau necesitățile și întorcându-se fericiți de regăsire. Acum se considerau bravi camarazi, netemători de nimic și devotați cauzei comune. Cum aprilie acela venise cu temperaturi estivale, rezidenții aspirau și aer, și căldură, achiziționând și endorfine. Ce mai! Erau veseli de reuniunea prilejuită de vestita deschidere a marketului. Și în aceeași stare de spirit își petrecură ziua-ntreagă, seara și noaptea ce urmară. Se dovediră căliți de prima experiență, mai pregătiți ca oricând pentru orice! La opt fix, a doua
DAŢI-O-NCOLO...! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374784_a_376113]
-
judecătorului, în stânga sunt mulți oameni ce stau pe podea, în dreapta la fel.) Judecătorul: Bogatule nemilostiv! Bogatul nemilostiv: Da, Doamne! Judecătorul: Țarina ta a rodit, Iarăși tu te-ai lenevit, Hambarul ți l-ai mărit, Să mai trăiești și să te veselești o sută de ani, te-ai pregătit, Pe săraci n-ai miluit, In iazul de foc să-ajungi ești pedepsit. Bogatul nemilostiv: Și Zaheu Vameșul a adunat Și de-a dreapta Ta, Tu l-ai luat. Judecătorul: Zahee! Zaheu Vameșul: Da, Doamne
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
văzuse. O moarte, unde-ți mai este coasă? O iadule, unde îți mai sunt izbânzile? Hristos a înviat și tu moarte ți-ai pierdut puterea! Hristos a înviat și cei răi s-au prăbușit! Hristos a înviat și îngerii se veselesc! Hristos a înviat și viața a învins moartea! Hristos a înviat cu moartea pre moarte călcând; Și celor din mormânturi viața le-a dăruit! Ca Lui I se cuvine Gloria și Puterea acum și în vecii vecilor. Amin!" Spune și
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
întruparea Fiului lui Dumnezeu, împărtășită și în faptul Intrării în Ierusalim se păstrează și crește prin faptele cele bune, prin virtuți, vorbind în general, care sunt ca și stâlpările cu care mulțimile au întâmpinat pe Domnul Iisus Hristos. "Să ne veselim aducând lui Iisus Hristos și noi acum, ca pruncii aceia, stâlpări de virtuți; să-I întindem haine de fapte dumnezeiești și cu taină să-L primim în suflete"; "Stâlpări de fapte bune, să aducem fraților, lui Iisus Hristos Dumnezeu." (Stihiri
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Domnul, găsind un asin care a fost pregătit mai dinainte, precum spune Evanghelistul Matei (21, 1-11), s-a așezat pe el, și a intrat în Ierusalim potrivit proorocirii lui Zaharia, care a spus mai demult: "Bucură-te foarte, fiica ionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată, Împăratul tău vine la tine drept și biruitor, smerit și călare pe asin, pe mânzul asinii" (Zaharia 9, 9). Proorocul a arătat prin aceste cuvinte că împăratul acela proorocit este El singur Împărat al ionului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
n-au fost născocite. De multă vreme sunt pregătit să-i întâmpin - cu prietenii toate zilele în desfătări le petrec, iar nopțile, înconjurat de frumoase vestale, fără ostenire cutreier prin străvechea Grădină a Placerilor Pământești. Să vină! Mă vor găsi veselindu-mă! Beau și mănânc și plin de bucurie dănțuiesc, pentru că adevăr îți spun: nu poate fi pedeapsă pentru acela ce cu sine însuși s-a împăcat. Referință Bibliografica: La noapte / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1274, Anul
LA NOAPTE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362250_a_363579]
-
polului de stînga: Ce pol, bre?; fumează și tu un Pall Mall! 14 februarie E de-ajuns ca unul din... Cuibul de cuci să-nceapă a-și dezbrăca și-mbrăca pijamaua, într-un crescendo alarmant, pentru ca întreg salonul de... băieți veseli să-l imite și numai intervenția promptă a... monitorilor în alb poate reinstala calmul. După ce, evident, cel ce-a dat tonul, și alții cîțiva, sînt tratați cu clasicul cearșaf, adică legați fedeleș de pat și ostoiți c-un pahar de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toamnă de Elena Dragoș; Sfârșit de toamnă de Vasile Alecsandri. „Se-nșiră rândunele în zare și se duc... Furnica i foarte mândră de tot ce-a strâns în vară... Și n sat, pe ulicioară, lucind ca o beteală, Copiii zburdă veseli pe când se duc la școală.” (Elena Dragoș, Joc de toamnă) „Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele Părăsit-au a lor cuiburi și-au fugit de zile rele...” (Vasile Alecsandri, Sfârșit de toamnă) Iarna lasă în urma ei vânt și ger, acoperă
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Teascul vinului se cheamă Războire pe Pămînt: el e Tiparnița Lui Los, și-aicea el cuvintele în ordine și le așază deasupra creierului muritor, Cum într-o roată zimții-s întocmiți să-ntoarcă zimții rotii dimpotrivă. Viori și tamburine se veselesc în jurul Teascurilor vinului [...]."131 Este semnificativă afirmația lui Ferber potrivit căreia, cu excepția lui Keats, tocmai războiul este cel care i-a făcut pe romanticii englezi să fie poeții care au fost132. Ideea lui Blake de a face o analogie între
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e de cîntul meu Și cele nouă sfere-nveselescu-se sub apriga-mi domnie. Fără-ncetare cîntă ele în armoniile nemuritoarei mele mîini. 355 Solemnă și tăcută luna Răsfrînge via armonie pe ale mele mădulare, Sălbăticiunile și păsările se joacă și se veselesc, Si fiecare-și caută perechea să își arate tainițele bucuriei. Înfuriate și-nfricoșătoare se zbenguie și sfîșie-adîncimile de jos; 360 Adîncul își înaltă tumultuosul cap103, Si rătăcit în infinite-arípi fremătătoare c-un strigat piere. Și strigatul care se stinge moare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
deplin uitate, deși la moară sclavul macină, 415 Și este-n lanțuri prizonierul, și cel sărac în temnița, și-n cîmp zace soldatul Cînd osul cel zdrobit l-a doborît, gemînd, printre cei morți mai fericiți. E lesne să te veselești în corturile abundentei: Acestfel aș putea să cînt și să mă veselesc: dar nu-i asa cu mine". Auzi Vaierul Ahania, iute Vibrație 420 Se răspîndi prin trupul său de Aur. Se deștepta nainte de revărsatul zorilor Cînd Urizen dormea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prizonierul, și cel sărac în temnița, și-n cîmp zace soldatul Cînd osul cel zdrobit l-a doborît, gemînd, printre cei morți mai fericiți. E lesne să te veselești în corturile abundentei: Acestfel aș putea să cînt și să mă veselesc: dar nu-i asa cu mine". Auzi Vaierul Ahania, iute Vibrație 420 Se răspîndi prin trupul său de Aur. Se deștepta nainte de revărsatul zorilor Cînd Urizen dormea pe așternutu-i: trasă prin spațiu necuprins Pîn' la hotarul Neființei ajunse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc cirezile după umbrar, după izvorul apei, Multele turme acoperă munții și strălucesc de-a lungul văii. Genunchii săi sînt stînci de diamant 141 și de rubin și de smarald: 140 Se veselesc spirite ale puterii în Palate în daurite zale Cu suliță-narmate și cu scut, beau și se veselesc peste cei uciși. Astfel e Demonul și astfel grozăvia-i pe-adîncul cel de jos. Însă la Golgonooza-ntorși, Los și Enitharmon Simțiră toată suferință
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
acoperă munții și strălucesc de-a lungul văii. Genunchii săi sînt stînci de diamant 141 și de rubin și de smarald: 140 Se veselesc spirite ale puterii în Palate în daurite zale Cu suliță-narmate și cu scut, beau și se veselesc peste cei uciși. Astfel e Demonul și astfel grozăvia-i pe-adîncul cel de jos. Însă la Golgonooza-ntorși, Los și Enitharmon Simțiră toată suferință pe care-o simt Părinții, unul spre altul plîns-au 145 Și se căi Los că pe munte
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]