687 matches
-
ai celor mai folositoare instituții din țară"17 regăsindu-se și Gh. Rădășanu. A înființat o cooperativă de dogărie; o "Societate de cumpătare", al cărei scop era lupta împotriva beției. A mai creat "Societatea flăcăilor", Cercul "Deșteptarea sătenilor" și foaia "Vestitorul satelor". Publicația avea o apariție bilunară ( după 1915 a de venit săptămânal pentru câțiva ani, apărând o dată pe săptămână, însă neregulat și în perioada interbelică) și cuprindea sfaturi, știri, informații pentru săteni, evenimente culturale. Erau publicate știri politice din țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor săraci rechizite școlare din fondurile "Casei Școalelor"25. A desfășurat o muncă încordată și susținută în Cercul "Deșteptarea sătenilor", înființat la 1909, și la foaia acestuia, "Vestitorul Satelor" a cărei prima apariție datează din 1912. Dacă cercetăm această publicație care a ajuns să se bucure de o mare popularitate, constatăm că Gh. Rădășanu a fost un colaborator permanent. În tot ce a scris găsim numeroase sfaturi pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915, Rădășanu a început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de învățătorul Nicolae Stoleru diferite articole pe această temă, la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un organ de presă destinat cititorilor din mediul rural. Învățătorul din Bogata a scris o serie neîntreruptă de articole, cum sunt: " Soiurile de măr și păr străine"63, "Gunoaiele pomilor"64 "Rărirea fructelor"65, "Trebile de iarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care se năpustesc asupra țărei ca hoardele" ci doar "prin închiderea tuturor crâșmelor din țară, înființarea de bănci populare în fiecare comună, case de sfat, apoi părăsirea luxului și a tot ce e străin"85. Și articolul "O părere" din "Vestitorul satelor" milita pentru combaterea alcoolismului, măsura propusă fiind fără echivoc: "închiderea tuturor crâșmelor, cum au făcut americanii"86. Deosebit de interesant e modul cum Gh. Rădășanu a înțeles să facă o critică a unei stări de fapt. În articolul "Cuvinte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sufletele învățătorilor noștri"90. A fost un adevărat model în munca de răspândire în lumea rurală a cărților și revistelor. El însuși un scriitor de talent, după cum o dovedesc chiar memoriile pe care le-a lăsat, dar și materialele din "Vestitorii Satelor" a îndreptat către țărani sfaturi și îndemnuri, atacând lipsa unei educații minime din lumea satului românesc și propunând îndreptări. Despre un astfel de model de dascăl scria Simion Mehedinți pomenindu-l: "mi-aduc aminte cu drag de învățătorii îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici pe Mihai și Iosif până ce m-am căsătorit. Venea câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
făcut inspecție specială pentru gradu II, inspectorul școlar general, Sachelarescu. Om foarte veninos și răutăcios. Și mi-a spus că n-am făcut nimica deosebit ca să pot lua gradu II. Și eu i-am spus: "am abonați la foița populară "Vestitorul satelor", 80 de săteni din Baea și din Bogata, 30 de abonați la "Neamul Românesc" a lui N. Iorga și 30 de abonați la "Duminica Poporului" a profesorului universitar Simion Mehedinți și 10 abonați la revista "Albina". Și ca să strângi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dl. profesor Universitar Simion Mehedinți, ficiorul dascălului bisericesc din com. Soveja, jud. Putna, însă de loc tatăl lui Mehedinți a fost din Rucăr, jud. Muscel. Eu l-am cunoscut pe profesorul Simion Mehedinți la o mare serbare a ziarului mic "Vestitorul Satelor"ce s-a ținut în anul 1928 la Moinești în jud. Bacău, unde au luat parte peste 800 de învățători și preoți și doi profesori universitari: Simion Mehedinți și Popescu Spineni [76]. Sufletul al celei mari serbări de la Moinești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Povestea vieții mele), un jurnal, povești, romane; 39. Nicolae Stoleriu, (1878-1916), a urmat Școala normală "Vasile Lupu" Iași, învățător, a întemeiat la Baia "Casa de Sfat și Citire", a înființat în sat o Bancă Populară,; a publicat la "Calendarul Sătenilor", "Vestitorul satelor", "Răvașul poporului", a murit în luptele din Munții Călimani; 40. Regina Elisabeta (Paula Ottilia Elisa, 1843-1916), principesă de Wied, regină a României (1881-1916); la 15 noiembrie 1869 s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României. Din acest mariaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și de Vasile Tomegea, Ibidem, p.320-331; 15 Ibidem, p.358; 16 Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare (1918-1930), București, 1998, p.43; 17 Ion Bulei, Atunci când veacul se năștea... Lumea românească 1900-1908, București, 1990, p.76; 18 "Vestitorul satelor", din 1-15 iunie 1912, p.8; 19 Ibidem, din 1 noiembrie 1915, p.8; 20 Educația, învățământul, gândirea pedagogică din România, (coord. Șt. Bârsănescu), București, 1978, p.118; 21 N. Adăniloaie, Învățământul... p.178; 22 Ion Bulei, op. cit. p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
primară Bogata, 20/1908, f.31; 59 Irina Livezeanu, op. cit. p.43; 60 A. Manolache, op. cit., p.358; 61 Mihai Niculăiasa, Comuna Rădășeni micromonografie, București, 1975; 62 Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z , Iași, 2005, p.168; 63 "Vestitorul satelor", din 22 noiembrie 1915, p.4; 64 Ibidem, din 2-9 noiembrie 1915, p.4; 65 Ibidem, din 10-17 ianuarie 1916, p.6; 66 Ibidem, p.4; 67 Ibidem, din 2-9 ianuarie 1916, p.5; 68 Ibidem, din 2-9 februarie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
6; 70 Ibidem, din 1-17 aprilie 1916, p.8; 71 Ibidem din 22-29 mai 1916, p.4; 72 Ibidem, din 1-15 iunie 1916, p.6; 73 Ibidem, din 16-30 noiembrie 1924, p.2; 74 Cătălin Ciolca, op.cit. p.168; 75 "Vestitorul satelor", din 1-15 martie 1931, p.7; 76 V. Uglea, op. cit., p.359; 77 Ibidem; 78 Ibidem; 79 Ibidem, p.360; 80 A. Manolache, op. cit. p.360-361; 81 "Vestitorul satelor", din 1-15 mai 1931, p.3; 82 Ibidem, p.5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
noiembrie 1924, p.2; 74 Cătălin Ciolca, op.cit. p.168; 75 "Vestitorul satelor", din 1-15 martie 1931, p.7; 76 V. Uglea, op. cit., p.359; 77 Ibidem; 78 Ibidem; 79 Ibidem, p.360; 80 A. Manolache, op. cit. p.360-361; 81 "Vestitorul satelor", din 1-15 mai 1931, p.3; 82 Ibidem, p.5; 83 Ibidem, din 1-30 iulie 1931, p.2; 84 Ibidem, p.3-4; 85 Ibidem, din 1-31 decembrie 1932, p.6; 86 Ibidem, din 16-30 noiembrie 1925, p.6; 87
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
iau în seamă depunerile albe de sare rămase pe crusta de nămol, ca și cum Marea Moartă ar fi urcat până aici. Cât despre ascensiunea la cer cu elicopterul, într-adevăr, nu vedem cum ar fi putut proceda altfel părintele lui Elisei, vestitorul lui Hristos, dat fiind aspectul tern și inospitalier al locului despre care Fra Angelico, nepărăsind mănăstirea San-Marco din Veneția, nu știa, din fericire, nimic. Ca și Nicolas Poussin, atunci când l-a situat pe Sfântul Ioan al său botezându-Și poporul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grijă tacâmurile, să bea apă fiartă și să-l salute de departe pe băștinaș. Venisem de mai multe ori la Ierusalim, dar nu mă plimbasem încă niciodată prin Tel-Aviv. Hoinărind pe străzile acestei metropole spațioase și bine aerisite, în care vestitorii modernismului emancipator s-ar simți acum ca acasă, mărturisesc că mă încearcă o indispoziție contrară celei a autorului care a abordat chestiunea banalității Răului. Berlinul cu fundațiile pe apă? America în mijlocul Mediteranei? Miami la beduini acasă? Indolența balneară seduce și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în caleașcă aurită, toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an; toamna veselă deschide porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
națională. Celor două caracteristici, sclipirea inteligenței și puterea de muncă, atât de comune marilor personalități, el datorează situația la care a ajuns 10. La fel ca și înaintașii săi a dat dovadă de conștiință națională, fiind prin intermediul scrierilor sale, un vestitor al idealului național: „Ai noștri sunt Carpații/ Deci pasă și împlântă/ Stindardu-n fruntea lor”11. Își motiva orientarea către poezia patriotică, prin dorința de a menține vie „datoria sacră,” cum o numea el ce trebuia îndeplinită de români, realizarea Daco-României
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
este luat prizonier de romani și adus în fața generalului, căruia îi prezice un viitor măreț: "Tu crezi, o, Vespasianus, că în persoana lui Iosefus n-ai pus mâna decât pe un simplu prizonier, dar eu vin la tine ca un vestitor al unor evenimente importante. Căci dacă n-aș fi fost trimis la tine de Dumnezeu, aș fi știut ce anume prevede legea iudeilor și cum se cuvine să moară un comandant suprem. Vrei să mă expediezi lui Nero? De ce oare
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Edict, Iași, 2004, 521 p. * Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1893 - 2004., Ed. Edict, Iași, 2005, 205 p. * Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica autorului, Edit. TipoMoldova, Iași 2005, 319 p. * Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristicoscriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într-un fel de proces al postcomunismului, Ed. TipoMoldova, Iași, 2006, 351 p.; Ediția a II-a, Ed.PIM, Iași, 2009, 354 p. * Vaslui - Capitala „Țării
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
același volum, p.5; Ioan Baban în „Dicționar. Univers cultural și literar vasluian", Editura PIM, Iași, 2008, p.14, 46, 60, 184, 209, 423; C.Hușanu, prefață la volumul „Vaslui, Capitala Țării de Jos"; Codrin Liviu Cuțitaru, prefață la „Mălin, vestitorul revoluției", Editura TipoMoldova Iași, 2006 și Editura PIM Iași, 2009; Ioan Costache Enache: „Boțești-Gugești monografie" p.412, 472-479; Alexandru Theodor Obreja, Petru Șt. Pogângeanu, Petru V.Matei, Iulian Pruteanu Isăcescu, Mircea Ciubotaru, în „Gugești (jud. Vaslui). Preliminariile unei istorii", Editura
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
48, despre cărțile „Bucovina..."; S.Hervin (I.Știru), în „Revista mea" Tell-Aviv (Israel), octombrie 2007; Ion Hurjui, în „Pagini medicale bârlădene" nr.126-125, 2008, Cărțile „mărturie..."; Octaviana Sorea, în „Obiectiv" Vaslui, octombrie 2006: Vasluiul în presa vremii; Alexandru Mânăstireanu „Mălin vestitorul revoluției", în „Academia Bârlădeană" nr. l (26)2007; Emilian Marcu, în „Convorbiri literare", Iași nr.4 (148), aprilie 2008, p.144-149; Victor Teișanu, în Evenimentul de Botoșani nr.264/9 noiembrie 2007, despre cartea „Dorohoi..."; Alexandru Mânăstireanu, în „Elanul" nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu nevoile, suferințele, bucuriile și aspirațiile neamului acesta de o înălțime sufletească și patriotică exemplară. Citesc de asemenea presa străină spre a cunoaște și eu ecoul strădaniilor noastre și ale conducătorilor noștri. Vă felicit pentru scrisul și lupta dvs. din Vestitorul împotriva acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de faptele lor mârșave.“ („O scrisoare către Teofil
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de faptele lor mârșave.“ („O scrisoare către Teofil Ionescu“, Vestitorul, Paris, octombrie 1973) „E zi de slavă pentru noi, românii, Prin ani mereu va fi de-acum-nainte. E azi ziua-n care s-a născut Întâiul țării noastre Președinte. În frunte cu Partidul și lumina, În fața celor care sunt și cresc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei sceptre ale adevărului românesc.“ („Sanctuarul de la Țebea“, România literară, 26 ianuarie 1978) SENCOVICI Alexandru, adjunct al ministrului industriilor bunurilor de consum Un prieten al reprezentanților bunurilor de consum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
fi putut de asemenea să atace și alte ținte strategice, dar nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Nici un «terorist» nu a fost judecat vreodată, iar criticii, neputând să creadă că un comunist inveterat ca Iliescu avea să fie vestitorul schimbării, au tras rapid concluzia că se purtase un minirăzboi fictiv pentru legitimarea noii puteri, conferindu-i-se prestigiul de salvatoare a revoluției. Procesul execuției cuplului Ceaușescu s-a făcut într-o grabă de-a dreptul suspectă, fără a avea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]