6,708 matches
-
că ceilalți nu te cred și nu-ți acceptă realitatea, crează din noi niște roboți din punct de vedere fizic, în care celulele sistemului imunitar sunt nanoroboți biomoleculari, iar creierul e un supercomputer cuantic cu posibilitatea de a accesa memoria vidului, cu un program bine stabilit, unde dispar de la sine spontaneitatea, emotivitatea și afectivitatea umană. Când vom ajunge să fim sinceri cu noi înșine și nu ne vom mai minți, purtând acea mască invizibilă, vom accesa energia emoțională, care ne va
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nici nu mă mai las doborâtă de frică sau incertitudine. Îmi mai dau târcoale vechile mele credințe, care încearcă să mă doboare, dar eu nu le mai alimentez cu energie și atunci ele se sting ușor-ușor și se pierd în vidul tăcut. Poate mie mi se întâmplă așa, poate ție ți se întâmplă altfel, dar ideea de bază care este valabilă pentru amândoi, este aceea că, GÂNDIREA POZITIV| {I CON{TIENTIZAREA ENERGIEI EMO}IONALE CE }INE DE INIM|, NE POATE AJUTA
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de orizont a actriței. Cu fiecare episod narat, ai sentimentul că înțelegi mai bine abisurile sufletului lui Marilyn, că ea nu este definitiv pierdută și că salvarea este încă posibilă. Din păcate după ce ultimă foaie este înlăturată ceea ce rămâne este vidul, neputința de a pricepe ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Căutând, din perspectivă psihanalitică, motivele morții lui Marilyn Monroe, Michel Schneider (și, înaintea lui, Ralph Greenson) a descoperit sufletul tulburat, chircit de spaimă al unei fetițe, Norma Jeane Baker, care
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
a psihanalizei cu literatura: "plăcerea psihanalizei este paralelă cu cea produsă de literatură. Este o formă de literatură orală, în care opera se țese în relația pacient-analist" (p. 84), în condițiile în care "în poezie și în psihoză plinul și vidul se împletesc. Densitatea trăirilor și rarefierea reperelor coexistă" (p. 15). Psihanaliza, literatura, dar și religia își trag sevele din exploatarea simbolurilor, din ceea ce Jung numea atitudine simbolică: "A te situa într-o atitudine simbolică, ipostază proprie poetului și psihanalistului, misticului
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
pentru că, deși este un artist robust, din specia celor care visează monumental și meditează frust asupra materialului și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
pe insulă, În condițiile În care guvernul local era condus de un Prim-Secretar, cu toate atribuțiile ce reveneau atunci prim secretarilor de județ ai lui Ceaușescu (imediat după evenimentele din Decembrie 1989, pe fondul schimbării de regim și al vidului de putere de la București, insula Roland și-a declarat independența, iar Primul-Secretar a devenit... Roland I, Împăratul Rolandului - dar să nu anticipăm!). Omul nou visat de Ceaușescu = Meta-omul O altă coincidență. Tot la Începutul anului 2002, agențiile de presă din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Roland, pînă cînd s-au convins că se pot Întoarce În țară fără nici un risc (unii au ajuns ulterior miniștri) - dar această ipoteză nu a putut fi pînă În prezent confirmată. Așa cum arătam, pe fondul schimbării de regim și a vidului de putere de la București, insula Roland și-a declarat, În martie 1990, independența, conducătorii locali reușind astfel să-și conserve puterea, privilegiile și... secretele! Despre acest lucru n-au știut, bineînțeles, decît autoritățile de pe insulă. Nici Ion Iliescu, nici Emil
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
efectul de vortex produce o extraordinară concentrație de energie, iar un savant sirian, pe nume Daruish al Khoos a inventat chiar o instalație, denumită Messiah-Machine („Mașina lui Mesia“, inspirată de Coran) capabilă să-l utilizeze pentru producerea curentului electric. Acolo, „vidul fluctuează În mod aleatoriu Între ființă și neființă“ (v. teoria Heinz Pagels), determinînd apariția bruscă a perechilor de particule-antiparticule, care se anihilează reciproc, cu o puternică emisie de energie. Polarizarea vidului astfel creat produce așa zisul efect Biefeld-Brown, adică o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
capabilă să-l utilizeze pentru producerea curentului electric. Acolo, „vidul fluctuează În mod aleatoriu Între ființă și neființă“ (v. teoria Heinz Pagels), determinînd apariția bruscă a perechilor de particule-antiparticule, care se anihilează reciproc, cu o puternică emisie de energie. Polarizarea vidului astfel creat produce așa zisul efect Biefeld-Brown, adică o migrațiune autoindusă a electronilor, rezultînd un puternic cîmp electromagnetic antigravitațional. În termeni mai pe Înțelesul nostru, ar fi vorba de niște fenomene stranii la nivel microfizic, consecințe secundare ale efectului de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
avea de gînd să scrie romanul, ce idei Îi mai veniseră, cum va repartiza personajele În economia narațiunii - și deveni repede plictisitor. Așa că m-am văzut nevoit să-l Întrerup. Stai puțin, Bazil. Ce Înțelegi tu prin implozie? — Mai Întîi, vidul interior! Apoi fisurile! În final, dezordinea, confuzia generală și prăbușirea! La fel cum s-a Întîmplat și cu așa zisa revoluție din 1989. Numai fraierii au crezut că s-a Întîmplat ceva. În realitate, nu a fost decît o halucinație
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
indubitabil - dezamăgirea. După aceea, cînd mi-a dat drumul, am Început din nou să mergem, cu senzația că eram Înconjurat din toate părțile de irealitate. Ca și cum mi-ar fi ghicit gîndurile (dar aveam gînduri? - dezamăgirea mea era o formă de vid mental, un gol care creștea În jos), Pablo găsi de cuviință să-mi explice: — S-a schimbat mult În ultimii ani. Acum, că Începeam să-i disting trăsăturile feței, situația devenea, cu fiecare pas, de o inadecvare ireversibilă și tot
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de calibrul tău. Este cît se poate de limpede, de aceea m am gîndit că acum este o pîine de mîncat, că ăsta s-ar putea să fie momentul pe care l-am așteptat atîta timp, că se va crea vidul de putere pe care va trebui să-l valorific cît mai bine. În afară de perspectiva asta care nici ea nu este prea clară, îți garantez, Geniule, că totul va fi doar întîmplare, hazard, noroc. Uită-te și tu cu cine voi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
retrag pe străzi lăturalnice, revin, și iar se retrag. Apar steagurile decupate în mijloc. Aici zice că Securitatea, Miliția, Armata au tras în aer, păi unde să fi tras, dom’ Colonel? Doar nu puteau să spună că au tras în vid, zice Poștașul, și ca să vezi cum se brodește de-o povestioară interesantă, în primul rînd milițienii cu căști albe și scuturi, în spatele lor Armata, iar apoi Securitatea, ca blatul unui tort, înțeleg unde bateți, dom’ Colonel, adică dumneavoastră prinși la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ceva ce să mă facă să mă opresc Înainte de trosnetul ăla trosnetul ăla și țipătul tău acum schimbat, mai distrus și mai disperat decît pînă atunci, eu te-am făcut pe tine să simți dar eu Încă mai simțeam un vid Cum te-a făcut să te simți? Dar nu am fost eu cel care a făcut-o. Noi toți trebuie să ne acceptăm partea noastră din vină. Noi ne putem descurca cu vidul. Îl cunoaștem prea bine ca să ne poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
simți dar eu Încă mai simțeam un vid Cum te-a făcut să te simți? Dar nu am fost eu cel care a făcut-o. Noi toți trebuie să ne acceptăm partea noastră din vină. Noi ne putem descurca cu vidul. Îl cunoaștem prea bine ca să ne poată schilodi. Dar e atît de rece. Încălzirea centrală pare să se fi stricat. Becul de semnalizare s-a stins. Carole știa cum s-o repare. Noi, eu, ne gîndim s-o punem de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
strigă să le dai atenție. Ei bine, cum nu primesc nici un răspuns de la tine, aș putea să continui bine-mersi cu povestea mea. Ai fost crescut de bunica ta, o bețivă bună la suflet și cinică. În viața ei apăruse un vid de cînd soțul ei, bunicul tău, plecase, vid care uneori era umplut necorespunzător de diverși bărbați care nu-i justificau speranțele. Crawford Douglas a fost unul dintre bărbații ăștia. CÎteodată, În casa aia, tu te gîndeai la ea și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nu primesc nici un răspuns de la tine, aș putea să continui bine-mersi cu povestea mea. Ai fost crescut de bunica ta, o bețivă bună la suflet și cinică. În viața ei apăruse un vid de cînd soțul ei, bunicul tău, plecase, vid care uneori era umplut necorespunzător de diverși bărbați care nu-i justificau speranțele. Crawford Douglas a fost unul dintre bărbații ăștia. CÎteodată, În casa aia, tu te gîndeai la ea și la bunicul tău. Te gîndeai la cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
a fost unul dintre bărbații ăștia. CÎteodată, În casa aia, tu te gîndeai la ea și la bunicul tău. Te gîndeai la cum ar fi fost să fie acolo, la cum l-ai fi Împărțit cu ea. Te gîndeai la vidul pe care l-a lăsat, la faptul că peste tot mai existau Încă urme ale lui. Te gîndeai la cît de mult Îl ura pe bărbatul ăsta. Probabil că s-a purtat oribil cu tine bunico dacăl urăști atîde mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
place asta. Ieși din tunel Bruce 000000 00000000000000000000000000000000000000000000000 Tunelul se rotește În jurul nostru, cu conturul vizibil al pietrelor, Începînd să se Învîrtească prin Întunericul schingiuit și jegos. Auzim voci, dar nu sîntem Încordați. Apoi din nefericire nu mai sîntem În vid. N-am simțit că am plecat din tunel sau că am trecut prin strunga din lemn, dar știm că ne-am Întors cumva pe șoseaua principală, căci auzim zgomotele mașinilor care trec din cînd În cînd și le vedem farurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cu oarecare dispreț. Odată cu ea, mi-am asumat atât dulcegăriile iubirii, cât și eșecurile ei. Aș vrea să fiu Însă mult mai contemplativ. ,, În această puternică rotație, omul contemplativ-oricât de neînsemnat-rămâne singurul element stabil. El, În a cărui inimă sălășluiește Vidul, devine aici pivotul mutației universale,,. Ochii ei triști scrutează cerul, prin fereastra deschisă. Se gândește la ceva ce o sperie. Stelele par niște dinți care mușcă Întunericul. Deschid televizorul:,, Pentru prima oară În lumea medicală internațională, se va face transplant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a face ceea ce vrei” îi costă pe alții mai puțin decât aceea de „a face ceea ce se cuvine”. Dacă ai să rămâi alături de Antonia, ai să o distrugi lent. Fii hotărât. Și nu te jena să primești ajutor. Sufletul detestă vidul. Eu și Honor vom pleca în curând, vom pleca departe și pentru mult timp. Aici nu te reține nimic. Vino cu noi! Am privit în pământ. Palmer avea un adevărat talent de a mă face să simt că-mi pierd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și am vomitat cu crampe dure. Puținul pe care l-am mâncat țâșni din mine În jeturi puternice, ca atunci când cineva Împinge lichidul prin seringă, apoi m-am clătinat și am leșinat, presupun. La un moment dat, În escapada În vidul zvelt care a urmat, cineva a slăbit sforile și m-a mutat pe canapea. Dar când mi-am revenit, Încercând să compun din culori și forme ceva ce să semene a realitate, mi-am dat seama că eram culcat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
dinți, privindu-mă plin de compasiune. Aș fi putut oare să Înțeleg că, Într-un moment ca acesta, confortul meu personal trebuia să mai aștepte puțin? Am făcut un gest În reluare, pe punctul de a mă Întoarce iar În vidul plăcut În care-mi petrecusem ultima parte a nopții. — Domnule Knisch? Wickert mă Împunse cu creionul. Strâmbându-mă, m-am străduit să deschid ochii. Pentru a se asigura că-mi captase atenția, Își aranjă geanta cu mai multă zarvă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o inimă prea iubitoare. Iar cea care s-ar cuveni să se arate depășită de situație mă ia la refec, mă face cu ou și cu oțet, îmi freacă ridichea, mă critică, îmi caută nod în papură la nesfârșit. Umple vidul patriarhal! Of, slavă Domnului! Slavă Domnului! Măcar ale lui erau pula și coaiele! Pradă ușoară (ca să folosim un eufemism) sub aspectul masculinității în această lume de goimi cu păr și gură de aur, între picioare (Dumnezeu să-l binecuvânteze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
afară putreziciunea din trupul ei. Băgaseră mâna și scoseseră din ea exact ceea ce bagă ea mâna să scoată din găinile moarte. Ceea ce arunca la gunoi. Acolo unde am fost zămislit și purtat nu se mai află acum nimic. E un vid! Săraca mama! Cum pot s-o părăsesc atât de rapid după cât a pătimit? Cum pot să fiu atât de crud când ea mi-a dăruit atâtea, începând cu viața?! „O să mă părăsești, puiul mamii? O să o părăsești tu vreodată pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]