744 matches
-
cu claritate că alimentația reprezintă una din nevoile fundamentale ale organismului care trebuie satisfăcută cu o ritmicitate biologic impusă, pentru că În esență aportul alimentar furnizează substratul energetic al vieții. Este una din primele necesități care se observă la orice ființă viețuitoare, necesitate care o pune În situația de a fi Într-o continuă explorare a mediului său de viață În căutarea hranei. Omul nu se desprinde de acest deziderat. De la omul preistoric care-și procura hrana din vânatul animalelor și culesul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dă-i vulgului pâine și circ și vei putea guverna În pace spuneau anticii (Panem et circensesJuvenal, 130 Î.e.n.) pentru că pâinea satisface instinctul foamei iar distracția abate atenția de la neajunsurile sociale. Alimentația și metabolismul La Început omul, ca orice ființă viețuitoare, și-a luat din mediul Înconjurător exact ceea ce-i era necesar pentru supraviețuire, iar alimentele pe care le alegea corespundeau nevoilor sale metabolice. Legat de acest aspect Richter (citat de Mincu) avea să elaboreze celebra sa teorie a selfselecției, conform
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dimensiunea spirituală a vieții este raționamentul, judecata, memoria și cugetarea, Într-un cuvânt gândirea, se Întâlnește numai la om și numai rudimentar la unele mamifere (maimuță, câine, cal), dimensiunea materială a vieții este mișcarea, Întâlnită pe toată scara evoluției ființelor viețuitoare, deci a lumii animate. Mișcarea nu se regăsește În lumea inanimată decât Întâmplător, neorganizat, haotic și fără finalitate și apare ca urmare a acțiunii unor cauze eficiente (temperatură, presiune, acumulare de energie potențială). În lumea vie Însă mișcarea capătă un
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
temperatură, presiune, acumulare de energie potențială). În lumea vie Însă mișcarea capătă un caracter organizat, ordonat și orientat către un scop, cu alte cuvinte are o finalitate. De regulă această finalitate gravitează În jurul celor trei nevoi fundamentale ale existenței ființei viețuitoare; asigurarea subzistenței prin procurarea hranei, conservarea entității individuale prin evitarea pericolelor și reproducere pentru perpetuarea speciei din care face parte asigurând astfel continuitatea vieții. Ca trăsătură fundamentală a vieții mișcarea se regăsește pe Întreaga scară a lumii viețuitoare. Astfel În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
existenței ființei viețuitoare; asigurarea subzistenței prin procurarea hranei, conservarea entității individuale prin evitarea pericolelor și reproducere pentru perpetuarea speciei din care face parte asigurând astfel continuitatea vieții. Ca trăsătură fundamentală a vieții mișcarea se regăsește pe Întreaga scară a lumii viețuitoare. Astfel În lumea plantelor mișcarea se manifestă prin creșterea și descreșterea În procesul dezvoltării sau evoluției ciclice anuale, infingându-și rădăcinile În sol În căutarea nutrientelor pentru a-și dezvolta frunzișul, eflorescența și fructul, de asemenea, Își va regla Înălțimea pentru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
expresia superioară a dualității materie-spirit. Bazele biofiziologice ale mișcării Ca și categorie fenomenologică mișcarea presupune modificarea poziției unui corp față de un alt corp, sau față de un punct de referință, ceea ce Înseamnă că la baza mișcării, cel puțin În cazul ființelor viețuitoare, trebuie să stea un proces care să explice și să definească capacitatea acestora de a se mobiliza. În biologie acest fenomen este cunoscut sub numele de motricitate, care se derulează În timp În același mod și cu aceeași secvențialitate. Prima
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
iar mișcarea este modalitatea inerentă de exprimare a ei, rezultă cu necesitate că și mișcarea are o finalitate spre care se Îndreaptă de fapt ființa la un moment dat, corespunzătoare nivelului la care se află respectiva ființă pe scara lumii viețuitoare. Referitor la acest aspect Perruchat, În secolul trecut, spunea „fiecare spirit merge și nu poate merge decât Într-o direcție dată, fiecare viață se exprimă și nu poate să se exprime decât Într-o formă dată” afirmând astfel cum nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ca fiind la originea acestora. În acest sens demonstrează filiația emoțională a acestor reacții atunci când afirmă că sufletul, ca parte a dualității materie spirit, se hrănește cu senzații (adică impresii pe care le produc factorii de mediu asupra organismului ființei viețuitoare), se manifestă prin emoții ca reacții din partea organismului la senzațiile percepute, se exteriorizează prin sentimente (simpatie-teamă, afecțiune-respingere, dragoste-ură) și În final se traduc prin atitudini și comportamente care pot fi pozitive adică favorabile ființei (satisfacție-plăcere-voluptate) sau negative adică nefavorabile (insatisfacție-neplăcere-repulsie-teamă-spaimăgroază
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
confirmată și de Înțelepciunea populară prin expresia „să nu-i dea Dumnezeu omului cât poate duce”. Dincolo de modul de manifestare oarecum diferit de la individ la individ, sindromul general de adaptare se supune legității generale de adaptare a omului și ființelor viețuitoare la exigențele mediului și rigorile existenței. Reacția organismului este permanentă la stressul pe care viața de zi cu zi Îl presupune, cu condiția Însă ca nici agentul stressor și nici reacția organismului să nu depășească un anumit prag. Acest prag
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cale de asigurare a nevoilor energetice ale organismului, ceea ce În plan instinctual se traduce prin trebuința de a asimila, asigurându-se astfel nevoia de oxigen, apă, nutriente de bază (proteine, glucide, lipide), minerale și vitamine, asigurând În fond ființarea ființei viețuitoare. Nesatisfacerea acestor trebuințe induce o stare de stress extrem de acută care va pune organismul În situația de a reacționa violent În ideea de ași asigura cele necesare supraviețuirii. Este ușor de imaginat impactul lipsei de oxigen pentru orice ființă viețuitoare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viețuitoare. Nesatisfacerea acestor trebuințe induce o stare de stress extrem de acută care va pune organismul În situația de a reacționa violent În ideea de ași asigura cele necesare supraviețuirii. Este ușor de imaginat impactul lipsei de oxigen pentru orice ființă viețuitoare care, cel puțin pentru om, produce moartea neuronului În maximum cinci minute, iar manifestările care Însoțesc această stare sunt de-a dreptul dramatice. Efectul este același pentru lipsa apei, cu corectivul că este mai lent, deshidratarea ca rezultat ducând la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o demonstra cu atâta acuratețe Paulescu În biologie când spunea „dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine când cugetă că oul fecundat - această microscopică masă de protoplasmă - este el Însuși artistul desăvârșit care va construi minunea care se numește ființă viețuitoare (...) sublimă capodoperă pe lângă care toată arta noastră nu este decât un fel de Încercare copilărească”. Dincolo de aceasta omul poate deveni și idealul său artistic Împreună cu modalitățile sale de expresie; cuvântul (articulația), gestul (gesticulația și mimica) și sunetul (modulația)., pentru că până la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și armonia formelor, proporția și trăsăturile lor care-i permit o anumită percepție din partea congenerilor. Cele descrise formează frumusețea exterioară, sezizabilă și apreciabilă pentru om, pentru că are la bază rațiuni biologice În virtutea cărora capătă o finalitate biologică comună oricărei ființe viețuitoare. În cadrul biologicului există o frumusețe a vârstei raportată la vârstă și o frumusețe a Împlinirii biologice, care În fapt constituie preambulul finalității pentru Împlinirea dezideratului speciei, adică perpetuarea ei. Împlinirea deplină se va regăsi la vârsta adolescenței și de adult
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
integreze În mediul În care viețuiește. De fapt moralitatea este aspectul care definește cel mai bine personalitatea umană. Moralitatea În fapt are la bază pornirile instinctual-afective care țin de creierul instinctv (arhaic) care conservă instinctele de bază a oricărei ființe viețuitoare (nutriția, funcțiile de relație și reproducerea), la care se adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că marile realizări În domeniul artei, științei și culturii aparțin În marea lor majoritate senectuții. Marele defect al acestei abordări este faptul că alimentează stări conflictuale prin acceptarea conflictului ca tendință naturală, valabilă și la om ca la orice ființă viețuitoare. Folosește ca principiu interesul diferit al generațiilor ca sursă de conflict, iar ceea ce este cel mai nociv este faptul că asimilează conflictul dintre generații luptei de clasă. 3. Modelul interacționist; prin care vârstnicul se identifică În rândul celorlalte grupe sociale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o constituie abordarea psihologiei familiei În care apare un copil cu dizabilitate, nota dominantă fiind aici aspectul ocrotitor și chiar focalizarea atenției membrilor familiei În sprijinul acestuia. Este o expresie a dragostei familiale instinctuale, manifestă aproape constant la orice ființă viețuitoare. Este și motivul pentru care atitudinile ostile sunt rarisime, pentru că de regulă familia Încearcă un sentiment de vinovăție care sfârșește fie În Împăcarea cu sine și ajutorarea pasivă, fie În refuzul total de a accepta realitatea dublată de căutarea cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sociale, și În egală măsură prin prisma structurii psihice și temperamentale a individului, structură care guvernează comportamentul uman. Conotația instinctuală a violenței Este un lucru bine demonstrat astăzi că existența biologică a ființei umane, ca de altfel a oricărei ființe viețuitoare, este coordonată de instincte, care se definesc ca acele forme de manifestare, fără Învățătură prealabilă și anterioare oricărei experiențe, cu scopul prezervării individului ca entitate și specie. Ele fac parte din natura biologică a ființei și au un scop precis
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de a prezerva și asigura existența individului și speciei (instinctul de nutriție, de conservare și de reproducere) și instincte sociale care derivă din acestea și anume; instinctul de dominație și subordonare și instinctul de proprietate. Latura instinctuală a existenței ființei viețuitoare este decisivă În relația sa cu mediul și societatea În care trăiește, Încât nesatisfacerea ei crează automat o stare conflictuală pe care organismul Încearcă În primul moment să o rezolve tot pe cale instinctuală. Pentru nutriție de exemplu, satisfacerea instinctului se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
conflict ce poate degenera În violență. La fel de periculoasă În geneza conflictului și implicit al violenței este devierea de la rostul firesc al instinctelor, abateri care conduc invariabil la violență și nu se Întâlnesc decât la om, ca o excepție În lumea viețuitoare. Aceste abateri sunt specifice fiecărui tip de instinct și au conotații particulare, atât În ceea ce privește modul lor de manifestare, cât și În privința impactului individual sau social. Dacă, de exemplu, consumul exagerat de alcool sau droguri (ca o deviere a instinctului de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
enorme la care se expune țara. Reacția firească a locuitorilor zonelor citate este firească, naturală, instinctuală, pornită din percepția instinctivă a pericolului ecologic care se prefigurează chiar asupra existenței vieții din aceste zone. Este un gest firesc de apărare din partea viețuitorilor acestor locuri de care orice ființă rațională ar trebui să țină cont pentru că zona În care trăiesc este viața, cultura și temeiul perenității lor dintotdeauna. Prin urmare, suntem În situația de a constata că mediul natural, teoretic neinfluențat de om
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce apar ca urmare a utilizării Îndelungate a unui preparat medicamentos. Dacă În prima situație ținta terapiei este una etiologică, adică de combatere a agentului infecțios care este Întotdeauna un microorganism - bacterie, virus sau parazit prin urmare tot o ființă viețuitoare, În cea de a doua situație, este vorba de un mecanism imunologic care se declanșează Împotriva unor agenți terapeutici pe care organismul Îi percepe ca făcând parte din nonself. Deși În ambele situații rezultatul este același, adică de anulare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care stă la baza oricărui tip de societate. Unde se situează adolescența În raport cu acest imperativ biologic? Pentru că În ultimă instanță viața naște viață și viața cere viață, iar funcția cea mai generală a vieții, indiferent la ce nivel al lumii viețuitoare am considera-o, este regenerarea ei, pentru a asigura perpetuarea speciei. Sub acest aspect specia umană nu face și nu poate face excepție. Așa Încât adolescența, din punct de vedere strict biologic, este etapa desăvârșirii procesului de dezvoltare Început În momentul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
soții și descendenții lor direcți prin relații strânse de ordin biologic, economic, psihologic, spiritual și juridic, familia are menirea de a Îndeplini patru funcții esențiale pentru existența umană: a) Reproducerea și perpetuarea speciei, În virtutea finalității biologice pe care orice ființă viețuitoare, inclusiv specia umană, o are prin destinul ei imanent. Oricât de emancipată ar fi o societate sau grup social, membrii acesteia nu se pot desprinde de această prioritate a destinului lor din simplul motiv că negarea, sau eludarea acestui adevăr
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
intimității, alături de colibă, mormânt și pântecele mamei.” Gilbert Durand Poate unul din simbolurile cele mai importante În existența omului o reprezintă casa, locul unde Își Începe existența, Își continuă evoluția și Își Încheie viața. Este căutată intuitiv de orice ființă viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare pe scara viețuitoarelor ar fi. Sub formă de cuib, vizuină, adăpost, colibă, casă sau palat, casa Își are propria valoare biologică În sensul că este locul Împlinirii destinului biologic al oricărei ființe viețuitoare și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ființă viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare pe scara viețuitoarelor ar fi. Sub formă de cuib, vizuină, adăpost, colibă, casă sau palat, casa Își are propria valoare biologică În sensul că este locul Împlinirii destinului biologic al oricărei ființe viețuitoare și implicit al omului. Pentru om Însă are și o puternică valoare spirituală, valoare surprinsă În tradițiile și datinile din toate culturile lumii. Se identifică de-a lungul timpului istoric cu familia, deoarece În nici-o cultură nu este concepută familia
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]