12,519 matches
-
intensă și înainte de a intra în detenție, cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Mic Pierdut în stele... În baia de luceferi, apele din adâncuri Sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul Cu parfum de vară La adăpost. Toamna i-a ales ciorchinii A câta oară? A câta oară?! Durerile viei transferă licorile trandafirii... În pahare - Balans al verii aurii în dansul de nestăvilit Al Toamnei solare! Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1442740143.html [Corola-blog/BlogPost/366169_a_367498]
-
vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu struguri dulci. E vremea fluturilor hălăduind prin lunci Mai rodnică în sfârșit când se nasc și prunci. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Adevărul din acrostis / Al Florin Țene
ADEVĂRUL DIN ACROSTIS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_din_acrostis.html [Corola-blog/BlogPost/356205_a_357534]
-
și-atunce Ce oază astei clipe să-i găsim? Copilăria vine și se duce, Noi tot copii ne credem, cănd murim. Mi-ar fi de leac acea copilărie Dintâi, ce o gustam pe la chindii, Si de luminile, ce-ardeau în vie, Iar noi le absorbeam, fiind copii; Mi-ar fi plăcut să fiu, deodată, Cu-ai mei copii, copil și eu, Să văd cum curge viața negustată, Să văd că gustul cela era un nucleu. Copilăria iar se duce, Eu o
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
calde scoase din cuptor, miros de busuioc verde, sinceritatea și una din cele mai reprezentative fiind... ospitalitatea, marcă care deosebește poporul nostru de celelalte „piese" ale mozaicului numit „LUME". Pline de clorofilă sunt dealurile înalte, frumoase pădurile și dumbrăvile tale, viile spânzurate pe coastele dealurilor bătrâne, limpede și senin e cerul nemărginit. Puternicii munți se înalță trufași în tăcerea de piatră adâncă, râurile ce-și îngână melodios dulcea existență, ele ca brâie pestrițe ocolesc câmpurile nesfârșite. Nopțile deosebit de speciale prin abundența
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
vedere simple, dar atât de necesare: gastronomie, ireproșabilă, construcții ce stârnesc interesul, bunăvoința și ospitalitatea oamenilor, căldura sufletească pe care o emană. „La sat s-a născut veșnicia" spunea marele Alecsandri! Eu însa spun: Și ploaia parcă-i alta Prin vie și livadă, Și peste casa noastră Cu-n geam deschis la stradă! Această atmosferă e una din basmele lui Creangă, străpungând inima cu acul sensibilității în cele mai nebănuite locuri. Totul e atât de spectaculos, încât nu poate fi redat
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
balade, Dacă porți chipul dezordinii și al frigului apăsător căzut peste noi Ca o răpăială de ploaie cu grindină peste o grădină înflorită, Dacă nu duci visurile omenirii În poala vorbelor tale pline de bunătate Așa cum aducea mama fructele din vie, cu bucurie, Cum s-ar putea, atunci, Să fii modernă, convingătoare și umană, Poezie? ........ CU ÎN - CE - TI - NI- TO - RUL R.E.L. Aerul e doar o aburire, doar un spațiu din care au migrat clipele, din care s-au scurs
NOU LA EDITURA ANAMAROL, 2016 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1467437780.html [Corola-blog/BlogPost/385247_a_386576]
-
Captură ecran CNN Site-ul, creat în șapte ore, are acum mii de distribuiri pe Facebook, iar CNN i-a dedicat un articol în ediția electronică. De altfel, publicații precum New York Times și Washington Post, au prezentat încă de ieri, via Associated Press, replicile ironice ale utilizatorilor români la postarea despre internet a lui Bernie Sanders. „Faceți viteza internetului Americii măreață din nou: Invadați România!” este doar unul dintre comentarii. Cineva cere ca SUA să scoată vizele pentru ca ingineri români să
Românul care i-a dat cea mai bună replică lui Bernie Sanders: „Am stat la New York. Din fiecare apartament se auzeau înjurături la adresa furnizorului de net” by https://republica.ro/romanul-care-i-a-dat-cea-mai-buna-replica-lui-bernie-sanders-zam-stat-la-new-york-din-fiecare-apartament [Corola-blog/BlogPost/338032_a_339361]
-
dispunea de toate cele necesare la ușa casei, cum se zice, și Drăguț i-a ajutat foarte mult și cu de toate, dar și Sofica, cât Augustin era la lucru, sta la el în curte ajutându-l la grădină, la vie, chiar și la stupi. Toate mergeau atât de bine, încât nici lor nu le venea să creadă. Numai că, trecuseră câțiva ani și barza nu le adusese nici o bucurie. Până la urmă minunea s-a întâmplat. A venit pe lume Ninel
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
vreun dulău, ne îmbătam apoi cu parfumul de liliac, ce venea de după garduri din fier forjat, ascultam liniștea păcii și-a odihnei, păsările cerului ne mângâiau direct pe inimă cu aripi de poezie, dealul Șorogarilor își pieiptăna, în vântișorul dimineții, viile și coacerile ascunse, lăcrimând câteodată, la vale, odată cu pâlcurile de omăt topit, sub razele soarelui jovial... Ce viață, cât fermec, câtă împăcare cu sine și cu natura, cu orașul deloc somnolent, ba chiar strălucitor, ocrotitor, dar și ușor indiferent, pașnic
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1458483834.html [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
seară Vasile Radu, Oameni fără scăpare Ion Teleianu, Oglan. Navigând spre Labrador POEZIE Academia Română Dinu Flămând, Biopoeme. Antologie de autor 1970-2010 Alfa Sebastian Drăgulănescu, Somnul paradisului. Scrisori către Amélie Anthropos Ticu Leontescu, Crucea-răscruce. Poeme A.T.U. Ioan Barb, sub via ființei plîng strugurii Bibliotheca Mircea Horia Simionescu, Versete de unică folosință Brumar George Achim, Dulcețuri din fructe de pădure târzii Luica Cherciu, Altoiul rîsului Diana Corcan, Tubaj cu șarpe Alice Drogoreanu, Fang Dinu Flămând, Umbre și faleze Petru M. Haș
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Să aibă hoții ce fura!“.Morala:... XXIX. DOVLEACUL AROGANT, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. Iată cum s-a întâmplat, Când dovleacul cel umflat A dorit și el să fie Sus la cucurigu-n vie! Vița fost-a învățată, Ea să fie cățărată Pe aracii ce-i punea Stăpânul, când o-ngrijea. Iar dovleacul, cum se știe, Pe jos e normal să fie, Însă-acesta s-a fălit, Sus de tot el s-a suit. Supărat
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
mândru c-a urcat Mult mai sus decât era Via, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face ... Citește mai mult Iată cum s-a întâmplat,Când dovleacul cel umflatA dorit și el să fieSus la cucurigu-n vie!Vița fost-a învățată,Ea să fie cățăratăPe aracii ce-i puneaStăpânul, când o-ngrijea.Iar dovleacul, cum se știe,Pe jos e normal să fie,Însă-acesta s-a fălit,Sus de tot el s-a suit.Supărat, gândi așa
MARIOARA ARDELEAN by http://confluente.ro/articole/marioara_ardelean/canal [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
mari pe care le-am mai zărit în câteva locuri și pe care nu le mai văzusem vreodată. Reușesc cu greu să mă dumiresc despre ce este vorba. Pricep doar că sunt frunzele unei plante, un soi de viță de vie, care se folosesc pentru a înfășura un amestec de var și fructul mărunțit al unui palmier, în germană i se spune Betelnuss (nu am găsit un corespondent în română) și care este un drog ușor. Mestecat, el înroșește dinții și
LACRIMA DIN OCEAN ( JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 4 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_helene_pflitsch_1359475178_9wi36.html [Corola-blog/BlogPost/348894_a_350223]
-
mă întorc spre casă veselă și bine dispusă. Avusem parte de o zi superbă din viața mea. „Vara indiană” la Londra! Fredonez încetișor și apoi adorm în gând cu faimoasa melodie „L'Ete Indien” cântată de Joe Dassin: „(...) Toute la vie/ Sera pareille a ce matin/ Aux couleurs de l'Ete Indien...” Acum când scriu aceste rânduri, cumprinsă de aceeasi nostalgie, și încântată de frumusețile Londrei, gasesc chiar o întrebare... tot în unul unul din cantecele lui Dassin: „Et si tu
JURNAL LONDONEZ (11) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_11_lavinia_iancu_1336522630.html [Corola-blog/BlogPost/358626_a_359955]
-
carat și lutuit, Toată viața a muncit,bunul Dumnezeu să-l ierte, Să crească s-a străduit ,trei băieți și două fețe. Nu știu dacă mai există astăzi ,cărămidăria, Insă știu că nu mai este de ani mulți pe dealuri, via. Pârâul mai dă pe -afară ,rupe poduri când sunt ploi, Pe unde nu e asfalt,inca frământam noroi. Referință Bibliografica: Cărămidăria / Adriana Papuc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Evadare din istorie Dacul din Munții Orăștiei coborât pe sub pământ sarmisegetusian și-a scos degetul pe afară să vadă dacă cerul este albastru și soarele mai varsă căldură pe nară, cînd via deapănă prin rădăcini o poveste... Văzându-i chipul timpul la cioplit statuie în stânca pe care se risipește luna și nici cuvântul nu l-a mai clintit, îl vedem sub geana zilei într-una. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Evadare
EVADARE DIN ISTORIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_istorie.html [Corola-blog/BlogPost/357998_a_359327]
-
pomenea câte cineva. Peste an, de sărbătorile de nume ale părinților, fraților,...de Înălțare pentru fiul ei, tatăl mamei mele, rămas pe câmpul de luptă , în război, al doilea, ....mai mici așa, după timp și posibilități. Însă toamna, la Hrisovul Viilor, când creșteau gâștele,ajutate și de peștele de pe gârlă,se făcea țuica din zarzării de la grădină , se culegeau strugurii și ieșea mălaiul nou, musai se făcea o pomană ,, peste” toți morții. Și ce mai pomeni făcea, ...pe așternut,...la propriu
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1497263432.html [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
acesta l-a primit în iulie. „Poate mergem împreună la mare, am făcut rost de două bilete la Costinești prin sindicat. Mergem?” îl întreabă. “ Nu merg, sunt programat în toamnă, mă duc la ai mei să-i ajut la culesul viei. Du-te cu Felix.”. “Ce viață”, își spune, dar e hotărâtă să meargă și anul acesta pentru copil la mare. Cu doar o zi înainte de a pleca o sună Eva, prietena care lucrează la abator. De obicei se sună doar
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1424547391.html [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
să-ți îndrepți pasul către sat. Acesta își arată podoaba și farmecul în tot timpul anului.Primavara,copacii în floare se prind într-o hora,ca niște mirese,cu rochie de dantelă,albă sau roz,cu trunchiurile albite pentru sărbătoare. Viile,așezate pe coasta și în curțile oamenilor,lăcrimează seva pământului acesta roditor.Cele din curțile oamenilor sunt împodobite cu flori de primăvară,narcise,zambile și lalele. Și ce forfota și zor e în fiecare casă și gospodărie,de când mugurul primăverii
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
din curțile oamenilor sunt împodobite cu flori de primăvară,narcise,zambile și lalele. Și ce forfota și zor e în fiecare casă și gospodărie,de când mugurul primăverii e sărutat timid de ra- zele soarelui!Oamenii zoresc să-și lucreze pământul,viile și grădinile,iar casele și le luminează în aș- teptarea Paștelui. Bunica mea cocea pâine pe vatra,într-un cuptor construit de ea,cu migala.Imi plăcea atât de mult pâinea aceea caldă,cu aromă sfântă,ce emană muncă pământului
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
în fața pragului,pentru a-l trece ,ca să aibă belșug. Mirosul copacilor înfloriți își pun pecetea în aerul de primăvară și urcă la cer cu evlavie. După o vreme,sătul e inundat de parfumul liliacului,ca mai apoi salcâmul ,teiul și via înflorita să sfințească aerul. Cel mai frumos moment al fiecărei zile, de primăvară,vara sau toamnă,este acela al apusului,care se așază cuminte,pe coasta.Ce sfânt e momentul când focul se aprinde în cer, deparca toți trandafirii din
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
Ii săruta cerul,vazandu-i așa delicați și firavi și-și pierde stropi de flori albastre. Și ce rochie regală îmbracă pădurea,zâmbind soarelui de toamnă,în culori aurii și ruginii.Vine vremea recoltelor,e vremea să fie cules rubinul viilor,iar acesta să-și lase dulceața în urcioare de pământ. Și-apoi ghiocei de zăpadă îmbracă câmpul,casele,gradinile.Se odihnește pământul,iar oamenii spun povești ,la gură sobei.Cand eram copil,femeile teșeau în războaie de țesut, pe vremea
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1492503510.html [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
să fie atrase în haosul kitsch-ului. Între acești artiști, zi cu zi și din ce în ce mai lăudabil auzim despre Anamaria Botezatu, una dintre tinerele artiste căreia folclorul românesc de mâine va avea de ce să-i datoreze rezistența și farmecul. Ținuturile deluroase, viile, văile rupte de ape, munții, plaiurile și muncelele, câmpiile, cei iubiți, și cei neiubiți, cei frumoși și cei nefrumoși, cei îndurerați și cei neîndurerați își află în cântecele Anamariei glasul inimii, alinarea, avântul, aspirația, resemnarea, speranța... Anamaria Botezatu cântă fiecăruia
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411703862.html [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
povești fără sfărșit, Nuanțe și forme neanțelese, Ma întreb, trăiesc sau mă mint? 16.08.2005 Ferestre deschise M-am regăsit în salba de cuvinte, În versul ce acum se scrie, În rodul toamnelor bogate Și în ciorchinul copt din vie. Visez să zbor dincolo de mine, Să - alung tăcerile ce-au plăns Făcănd părăuri mult prea repezi În stănca nopților din munti. Iar ochii sufletului or să vadă Cănd se deschid ferestre-n zori, Să intre iar lumina nudă Ca-n
FERESTRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/_ferestre_camelia_cristea_1392741270.html [Corola-blog/BlogPost/364078_a_365407]