590 matches
-
cheile. Cea de opal, cea de turcoaz și cea de malachită. Sângerez din sute de răni, dar nu mi-e frică și nu mă pot opri. Sânt întocmai ca Ei. Dar bun. Nu-i timp pentru alte gânduri. Mă atacă viespi mecanice. M-am rătăcit pe culoare. Apăs resorturi. Fug în sus pe scări în spirală. Alunec pe podele de lavă care-mi ard tălpile. Am Cheile. Ucid hoarde de căpcăuni până dau de prima poartă. Aici cristalele sânt mai rare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
frecvențele cunoscute, ajungea să se distingă o voce în română, uneori mai clar, alteori mai stins. Pârâielile, țiuiturile, sâsâielile și bâzâiturile se întețeau atunci, ca și cum toate s-ar fi înfuriat cumplit și ar fi vrut să-l ciupă, ca niște viespi, pe domnul de la microfon. Tot atunci, se întețea și paloarea ofițerului. Își mai turna un păhărel și mă fixa cu ochii lui gri, în care licărea totuși ceva, cred că jarul oglindit al țigării. Nu spunea nimic, doar scotea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
orice rizom presupune linii de segmentaritate potrivit cărora se poate fi stratificat, teritorializat, organizat, semnificat sau atribuit. El poate fi supus unor mișcări de deteritorializare/reteritorializare, așa cum se Întâmplă În cazul orhideei care se deteritorializează alcătuind o imagine- calc a viespei, la rândul ei se reteritorializată În această imagine. În termenii gândirii DeleuzeGuattari vispea se deteritorialisează devenind o piesă În aparatul de reproducere al orhideei și reteritorializează orhideea transportând polenul. Viespea și orhideea constituie rizomul ca heterogenitate. S-ar putea spune
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
cazul orhideei care se deteritorializează alcătuind o imagine- calc a viespei, la rândul ei se reteritorializată În această imagine. În termenii gândirii DeleuzeGuattari vispea se deteritorialisează devenind o piesă În aparatul de reproducere al orhideei și reteritorializează orhideea transportând polenul. Viespea și orhideea constituie rizomul ca heterogenitate. S-ar putea spune că orhideea imită viespea și-I reproduce imaginea În manieră semnificantă. Dar acest lucru este valabil numai la nivelul straturilor pentru că de fapt intervine o captură, o plus-valoare a codului
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
se reteritorializată În această imagine. În termenii gândirii DeleuzeGuattari vispea se deteritorialisează devenind o piesă În aparatul de reproducere al orhideei și reteritorializează orhideea transportând polenul. Viespea și orhideea constituie rizomul ca heterogenitate. S-ar putea spune că orhideea imită viespea și-I reproduce imaginea În manieră semnificantă. Dar acest lucru este valabil numai la nivelul straturilor pentru că de fapt intervine o captură, o plus-valoare a codului, o augumentare a valenței, o veritablă devenire, devenire-viespe a orchideei, devenire-orchidee a viespei. Fiecare
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
imită viespea și-I reproduce imaginea În manieră semnificantă. Dar acest lucru este valabil numai la nivelul straturilor pentru că de fapt intervine o captură, o plus-valoare a codului, o augumentare a valenței, o veritablă devenire, devenire-viespe a orchideei, devenire-orchidee a viespei. Fiecare din aceste deveniri asigură, Întrun fel de Înlănțuire, deteritorializarea unui termen și reteritorializarea celuilalt. Se poate spune că aceleași mișcări de deteritorializare/ reteritorializare se regăsesc și În imaginea cărții-rizom, și În aceea a lumii- rizom. Cartea nu este o
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
câmpuri, este conectabilă la orice dimensiune, este demontabilă, răsturnabilă, modificabilă, deșirabilă, poate fi pusă În lucru de un individ, de un grup, de o comunitate umană sau de o captură biologică. Așa cum spun Deleuze și Guattari, orhideea nu reproduce calcul viespei ci face hartă cu viespea În cadrul unui rizom. Rizomul este, prin urmare, o antigeologie, o memorie scurtă, o antimemorie care procedează prin variație, expansiune, cucerire, captură, În opoziție cu grafismul, desenul, fotografia și calcul. Rizomul se raportează la o hartă
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
dimensiune, este demontabilă, răsturnabilă, modificabilă, deșirabilă, poate fi pusă În lucru de un individ, de un grup, de o comunitate umană sau de o captură biologică. Așa cum spun Deleuze și Guattari, orhideea nu reproduce calcul viespei ci face hartă cu viespea În cadrul unui rizom. Rizomul este, prin urmare, o antigeologie, o memorie scurtă, o antimemorie care procedează prin variație, expansiune, cucerire, captură, În opoziție cu grafismul, desenul, fotografia și calcul. Rizomul se raportează la o hartă care trebuie produsă, construită, mereu
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
insectare, prin fața cărora am trecut scoțând tot felul de exclamații, de parcă am fi inspectat fauna stranie de pe altă planetă. Cum erau posibile atâtea forme hidoase ale materiei? Mai întîi termitele, mișunând în cuibul lor sferic, de vreun metru grosime, apoi viespile, unele negre și lungi cât un deget, Vesta craho cea aurie, cicadele ca niște muscoi urâți și călugărițele care-și mănâncă bărbații. Gina se opri încîntată în fața fluturilor exotici, care îi apăreau atât de des în vise (și eu am
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de mare, încît ne tăvăleam de râs. Începea să se spele, apoi se trântea la loc pe capota încinsă. Doar seara se ducea după porumbei. După ce-l mai chinuiam puțin pe Chombe, după ce deschideam capacul motorului ca să vedem cuibul de viespi lipit acolo, printre țevile și elicea unsuroasă dinăuntru, ne suiam în cireșul amar care se înălța drept și neted în mijlocul straturilor de trandafiri. Din vârf puteam vedea toată partea aceea a orașului, în urmă, ulițele încîlcite, cu case ca de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
suprem curaj, închideam ușa și puneam cârligul de sârmă. Stăteam în picioare, pândind. Raze galbene de lumină pătrundeau printre scândurile ușii, ivind din penumbră sutele de muște care zbârnâiau rapid în spațiul acela de iad. Dacă intra înăuntru și o viespe, bâzâitul devenea cu adevărat insuportabil, senzația de pericol era supremă. La cea rnai mică mișcare pe care-o observam la inamicii mei, mă pierdeam cu firea și începeam să-i hăcuiesc. Izbeam pereții cu cuțitul, rerezînd picioarele acelea filiforme, care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
parte din altă galaxie, deoarece distanța ce-i separa de ele era, fără îndoială, imposibil de străbătut, ca și cum pasagerii lor s-ar fi aflat cu adevărat în inima Parisului. Cu toate acestea, micuțul aparat ale cărui motoare zumzăiau ca niște viespi furioase și care zburase atât de jos încât putuseră să vadă că pilotul avea o barbă deasă, căruntă, devenise dintr-odată ceva palpabil, ceva pe care aproape că-l puteai atinge cu mâna. Datorită șederii în oraș, membrii familiei Sayah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
chiar și zvâcnetul apei din stropitoarea cu care, sub prelata dungată, jupânul răcorea trotuarul încins din fața prăvăliei ; ba chiar și plesnetul dudelor negre care își striveau de asfalt trupul cald și răscopt, împrăștiindu-și sângele dulce și lipicios, bâzâit de viespi. Și totuși, de ce să-i fi spus vino mai devreme mâine ? Firea lui îl îndemnase să se supună poruncii, dar, iată, o făcea fără nicio plăcere, și chiar cu o emoție neplăcută. Iarăși o hurducătură, iarăși gustul acru al mâncării
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ioannițiu însuși atacă orașul Serras, Bonifaciu dete ajutor amenințaților săi compatrioți, trimițîndu-le trupe însemnate, însă în fața covârșitorului număr al cumanilor și românilor, ce (după expresia unui istoric bizantin) năpădeau ca roiul de albine din stupul plin sau ca ghemul de viespi dintr-o scorbură în mijlocul drumului, trupele latine nu putură rezista și după ce fură de două ori înfrînte, au fost silite să se retragă. Biruitoarea oaste romîno-cumană înainta acuma făr-a mai găsi împrotivire. De atunci încoace Bonifaciu se-nchise cu totului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dacă Îți place, mai am și altele“. Cristofor Columb descoperind America nu a fost mai surprins ca mine cînd am parcurs revista: nu mai văzusem niciodată pînă atunci un portjartier, ca să nu mai vorbesc de un corset pentru talii de viespe, veșminte care pentru mine țineau de domeniul science-fiction, singurul la care mă puteam gîndi contemplînd acele făpturi ademenitoare. CÎnd, lungit fiind pe canapeaua unui psihanalist, mă voi lăsa În voia unui istoric minuțios al măreției și servituților masturbării, voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
excitația sexuală care nu e satisfăcută se preschimbă În angoasă, potrivit lui Karl Abraham, care nu e un mucalit. După cît Îmi amintesc, nu eram chiar așa de angoasat luînd micul-dejun cu Tina pe terasă. Ne era mai curînd teamă de viespile care se așezau pe tartinele noastre. Mi-ar fi plăcut s-o revăd pe Maryse. Mă dusesem la fermă, dar aflasem că nu va veni În vara asta. Se măritase În iunie pentru că era gravidă, „și nici măcar cu tatăl copilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
spune, potolește-te, nu este sfârșitul lumii, ne va fi mult mai bine așa tuturor, iar eu urlu, ție îți va fi mai bine, nu mie, mie îmi va fi groaznic, îmi va fi întotdeauna rău din cauza ta, ești asemenea viespii care m-a înțepat, iar acul va rămâne pentru totdeauna înăuntrul meu, dar ea, cel puțin, a murit, în vreme ce tu te gândești la viața pe care o vei duce acum, după ce m-ai mușcat, apoi mă ridic și sar într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
urmări pe cei doi și se interesă de pregătirile în curs și de încărcare. Văzuse mai multe navete militare la televizor, dar pentru prima dată avea una în fața ochilor. Aspectul ei o mai îmbărbătă: înarmată și blindată, ca o uriașă viespe neagră. Tocmai se încărca la bord un vehicol de transport de trupe cu șase roți, urât și funcțional. Simți o mișcare în stânga și se dădu în lături. Prost conducea către ea o paletă încărcată cu material. ― Atenție, îi zise politicos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și toporașul, apoi treceam amândoi pârleazul la Moș Iacob. - Moș Iacob, Începea să-l dăscălească mama, să ai mare grijă de copil, să nu-l muște vreun șarpe, să nu mănânce vreo fructă veninoasă, să nu stârnească vreun cuib de viespi, să nu... - Da se poate, doamnă? Da cum nu, doamnă, doar e cu mine... - Să nu zici că nu ți-am spus! Că, dacă mi-l aduci mușcat ori Înțepat ori pișcat ori otrăvit ori schilodit ori Înecat ori... - Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Dacă Nu Cumva Suferea De Deficiențe de Auz? Nu, n-avea nici o problemă cu auzul, mi-a răspuns portarul Într-o germană stricată, inserând un deget arătător foarte nobil Într-una din urechile sale păroase. Se pare că aveam o viespe În păr. Mi-a luat ceva timp să Înțeleg ce spune. Aaa, viespe, repetă de această dată gânditor, scoțând degetul din ureche. Își strânse ochelarii din nou; Îi puse Înapoi; se aplecă iar peste integrame. — Cinci litere, cu „s“ la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu auzul, mi-a răspuns portarul Într-o germană stricată, inserând un deget arătător foarte nobil Într-una din urechile sale păroase. Se pare că aveam o viespe În păr. Mi-a luat ceva timp să Înțeleg ce spune. Aaa, viespe, repetă de această dată gânditor, scoțând degetul din ureche. Își strânse ochelarii din nou; Îi puse Înapoi; se aplecă iar peste integrame. — Cinci litere, cu „s“ la mijloc. „Wespe“, desigur. Își ridică privirea. Așa pronunță cuvântul, nu-i așa? Wespe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
i-am amintit din nou portarului de camera 202. Se pare că se afla cu două nivele mai sus, la stânga. Am părăsit recepția chiar când l-a plesnit cu ziarul pe musafirul nepoftit, care se fâțâia pe calendarul de pe perete. (Viespea a decedat abia luni, 23 august - trei zile mai târziu decât În realitate. ) Pulsul Începu să-mi bată din nou. Când În sfârșit m-am trezit În fața ușii la care visasem cu acel amestec amețitor de ardoare și iritare, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-o cu șosete În loc de batiste, ca să capete fermitatea necesară. Capsele bustierei Îmi strângeau umerii În mod plăcut, combinația de culori mă ducea cu gândul la numele cu care mi se adresa portarul rus. „Domnule Honig“: poate că eram mai degrabă viespe, decât albină. Îndrumat de senzații imperceptibile cu ochiul liber, voi recupera Într-un final obiectul acela misterios de care aveam nevoie pentru a transforma suspiciunile amare Într-un adevăr dulce. Având În vedere și tocurile, mi-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-se fiecare cum poate cu păcatele lui. Nu-i bine ca oamenii cinstiți să devină călăii celorlalți. Comandorul mai avea de trăit doar câteva luni; la ce să i le mai amărăști, denunțându-l și stârnind În zadar cuibul de viespi al avocaților, judecătorilor și comisarilor? Pujato, 4 august 1942. Victima lui Limardo În amintirea lui Franz Kafka I Don Isidro Parodi, deținutul din celula 273, și-a primit vizitatorul oarecum scârbit: „Alt gagiu care vine să mă sâcâie“, și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
găsise clienți noi-nouți pentru spațiul de publicitate. Cu excepția agenției imobiliare Newlands, pe care o adusese Murray, ziarul avea să fie finanțat, exact așa cum spusese, fără a duce Citizen la faliment. Din senin, îl năpădi depresia, dându-i târcoale ca o viespe înfuriată. Ce rost avea totul? De ce naiba trebuia să încerce să protejeze ziarul rival? Într-adevăr, îi datora o anumită loialitate pentru că își făcuse ucenicia la Citizen. Era un ziar serios și Ralph fusese mentorul lui, cel mai bun ziarist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]