1,691 matches
-
fântânile cu apă vie, bună de băut. Din această cauză, oamenii locului aduc apa de băut de la mari distanțe. De aceea, o spun cu durere, că suferința cea mai mare a Bărăganului este suferința apei. Și pentru pământ și pentru vietăți și pentru oameni.Și de aceea fântânile Bărăganului se roagă: Primește, Doamne, ruga fântânilor! Tot mai puține, tot mai bătrâne...unele fără ciuturi...altele fără cumpene...rupte, putrezite...altele cu izvoarele secate, ori astupate... Și dă-i, Doamne, Bărăganului însetat
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Iubirea și harul cu care ne naștem, este la fel. Ne naștem din iubire, trăim în iubire, iarîși sfârșitul nostrum cu iubire se termină. Unii se nasc cu mult har, alții cu mai puțin. Orice există pe acest pământ - plante, vietăți, animăluțe mai mari sau mai mici, caută iubire. Cu atât mai mult, omul ! În copilăria noastră căutăm iubirea părinților, a fraților noștri cât și din partea celor apropiați. Când devenim matruri, suferim enorm când nu primim iubirea pe care o dăm
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349097_a_350426]
-
Mă refer la „cunoaștere”, nu ceea ce se înțelege politic prin „educație și învățătură”. Sunt necesare și acestea dar „cunoașterea” cuprinde mult mai mult. Dumnezeu a învățat femeia să zămislească celulă cu celulă o nouă viață, aceea a bebelușului, iar noua vietate știe de cum a ieșit din marsupiul în care s-a format să respire, să înoate și să mănânce. Nu numai puiul de om! Cine și cum a învățat bebelușul să audă, să vadă, să pipăie sânul mamei în căutarea țâței
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
nu scoată la lumină un florilegiu patriotic ca și acesta de față. Poemele lui nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
liniștiți! De două mii de ani se tot apropie și nu mai sosește. Doar o catastrofă planetară sau a sistemului nostru solar poate distruge omenirea. Asta numai Dumnezeu Tatăl o știe! - îi liniști fiica ținându-se cu palmele de pântece, căci vietatea de acolo era cam neastâmpărată și da din piciorușe. Și astfel, zilele treceau una după alta și burtica Narcisei creștea. Era din ce în ce mai greoaie și mișcările-i deveneau tot mai încete. Soțul era foarte atent cu ea și-i interzise cel
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
înstelată:“Sunt stea/ și-n fiecare seară / o să răsar/ să dăruiesc/ torente de lumină.”( Muguri de lumină) De nenumărate ori, rătăcit în banalul cotidian, “dar veghind asemeni unui far în noapte”...”luminat de clipa unei revelații” poetul are sentimentul micii vietăți prinsă în plasa timpului devorator: “Eu și cu noaptea/ Îngemănați/Ploaia curgând nesfârșit/ Mă fac tot mai/ Mic/Printre vietățile/ Lumii Beznă/ Liniște/ Frig/ Sunt un vierme/ Căzut /În mormânt„( Vierme căzut în mormânt)...., nepregetând să ia asupra sa “ păcate
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
rătăcit în banalul cotidian, “dar veghind asemeni unui far în noapte”...”luminat de clipa unei revelații” poetul are sentimentul micii vietăți prinsă în plasa timpului devorator: “Eu și cu noaptea/ Îngemănați/Ploaia curgând nesfârșit/ Mă fac tot mai/ Mic/Printre vietățile/ Lumii Beznă/ Liniște/ Frig/ Sunt un vierme/ Căzut /În mormânt„( Vierme căzut în mormânt)...., nepregetând să ia asupra sa “ păcate de la fiecare”. “Blestem lumina să mă ardă/ Și pomul vieții să mă-nfrupte/ Cu frunze moarte ce-or să cadă
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
mers. Aveam economii la Cec cu care mulțumeam și pretențiile soacrei care, deîndată, începuse să pună piciorul în prag. Cum nu am înțeles atunci cuvintele ei care nu sugerau ci impuneau să NE fie bine? O fi fost bine pentru vietatea zămislită din ea dar eu, sas de meserie ca Johanes, aveam alte noțiuni despre bine, gospodărire și economii. Și așa, unul după altul, tabieturile mele s-au dus. Nu tu aperitivul cu colegii, așa după ziua de muncă petrecută împreună
SOACRA, BAT-O VINA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349422_a_350751]
-
când pe altul și ochii îi scânteiau, plini de duioșie. — Cum te cheamă? întrebă ea. — Octavia... — Frumos nume, zise broscuța. Pe mine m-a chemat Lina. Cândva. Demult. Fiindcă acum nu mai am nume. Sunt un lucru de nimic, o vietate oarecare în lumea asta nesfârșită. Ce nume poate avea o broscuță? Octavia rămase iar fără grai, cu ochișorii larg deschiși. — Nu pricep, murmură ea. Te cheamă sau nu te cheamă Lina? Cum vine asta? — Of, prostuțo! suspină din nou broscuța
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
n mii îmbietori, Că se simte mai bine-n zori, Fiind simple ori de's bătute, Menite răul tău să'nfrunte! Au și mai multe raze-culori, Cu multe izuri de să mori, De dor și de mirosul curat, Ce altă vietate n-a aflat, Chiar de nu cere îngrijire, E’o plantă ce atrage iubire! Referință Bibliografică: Liliacul / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1585, Anul V, 04 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile
LILIACUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/349896_a_351225]
-
foarte dulce rămas după extragerea zahărului din plante, s-a vărsat accidental în ocean. Zahărul din ea a creat un mediu nepropice care a omorât milioane de ființe acvatice. Vor trece mulți ani până ce natura va regenera mediul viciat și vietățile pierdute din neatenția omului. Catastrofa poate fi comparată cu aceea radioactivă din Cernobâl sau Japonia. Pentru pești, crustacee și multe altele care trăiesc în ocean dulceața zahărului este o amară doctorie care omoară. De petrol deversat în ocean ne putem
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
bogătași, prin marionete instituite drept lideri politici. O deformare crasă a naturii, cu voia și acceptul lui Dumnezeu cel reprezentat de cler. Cred că adevărații urmași direcți ai lui Adam, neinfectați de racilele civilizației, oameni apropiați de natură și totalitatea vietăților de pe Terra sunt Americo-indienii liberi care au mai rămas și triburile rar întâlnite de așa numiții oameni sălbateci. Omul civilizat îmbolnăvit cronic de avuție a devenit fiara fiarelor, atitudine susținută de birocrația cu care s-a înconjurat. Dar mai există
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
să-l urc așteptând oprirea creșterii apelor, îndeplinirea poruncii după potop. Noul început își păstrează cuvântul, viața din ea însăși se naște, cum lumina din lumină capătă contur înghițind pentru o vreme mânia. Din ape delfină ieșind uscatul plin de vietăți odată cu semnele nelipsitei iubiri ce le simțeam pe pământ, o nesfârșită culoare plutitoare prin aer. Și-n alcătuirea minunată a lumii începe să devină speranță, de orice durere se uită pe o scară de verde luminând, ținutul rodind noul fruct
RODIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349921_a_351250]
-
făcut de mâna lui Dumnezeu peste care, apoi, a suflat dându-i viață din viața sa. Sufletul astfel obținut este partea bună din mine pe când trupul, din lut făcut în pământ se va întoarce. - Foarte frumos exprimat. Dar mai există vietăți în jurul tău, dacă iei doar cățelul care se tot gudură pe lângă tine de cum ai ieșit din biserică. - Da, este Bleky, cățelușul meu drag si ne împăcăm foarte bine. - Și el a fost creat de Dumnezeu? - Bineînțeles. Dar este animal nu
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
ființe gânditoare să mai creadă și să propovăduiască drept profesiune de credință fantomele și moroii creați de Lucifer și ignorarea celei mai elementare culturi ? O îndeletnicire umană ca oricare alta. Dar face rău educației. Cât pare de curios dar fiecare vietate are un rol decisiv în natură Acesta poate fi echilibrarea mineralelor în lumea vietăților, echilibrarea proporției între diferite animale și plante, curățenia și sterilizarea mediului. Fără legi sau decrete fără zăhărel sau bici, absolut toate animalele și plantele muncesc fără
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
moroii creați de Lucifer și ignorarea celei mai elementare culturi ? O îndeletnicire umană ca oricare alta. Dar face rău educației. Cât pare de curios dar fiecare vietate are un rol decisiv în natură Acesta poate fi echilibrarea mineralelor în lumea vietăților, echilibrarea proporției între diferite animale și plante, curățenia și sterilizarea mediului. Fără legi sau decrete fără zăhărel sau bici, absolut toate animalele și plantele muncesc fără zăbavă să-și îndeplinească rolul pe care Dumnezeu - Natura i le-a dat. Numai
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
o căsuță mică, în care să stau iarna cu pisica și cu busuiocul și nălbile mele înflorite la geam, să mă scol dimineața să văd cum se crapă de ziuă, să aud cum cântă cocoșul, să dau de mâncare la vietățile de pe lângă casă, și vara să am grijă de florile din curte, să mai sap în grădină și să-mi văd de treburile mele. Nu plec eu din satul meu. Copiii au rostul lor. Rostul meu este aici unde am trăit
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
uitat ca să-și mai curețe șanțurile. Acum n-am fi avut atâta puhoi de apa.” Din loc în loc, mai vedeai oameni mergând cu apa pana la genunchi, ba să ridice un gard, ba să scoată din apă păsări sau alte vietăți moarte, ba să cerceteze dacă s-au mai produs alte pagube. Seara roiurile de țânțari te asaltau nemilos. Orăcăitul broastelor era un adevarat concert nemaiauzit până atunci. Un miros din ce în ce mai greu îți tăia respirația. În zilele cu temperaturi de peste 40
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau minunate. Uneori doineau cu dor și jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau veseli. Animalele - leii, tigri, căprioarele, iepurii, lupii, urșii, vulpile - și toate vietățile pădurii trăiau în armonie și pace, și niciodată nu se atacau între ele. Pajiștile verzi erau acoperite cu lanuri de lalele colorate, ce dansau de multe ori la lumina soarelui și la auzul trilului de păsări. Pe cerul senin zburau
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
mai frumoasă arbitră, așa cum e posibil în alte sporturi. La această secțiune Ioana ar fi de departe prima! Prin faptul că ține în frâu fiecare mișcare, în cofruntarea de pe saltea, nu induce neînlăturabil precipitarea și judecă drept. Dar, așa cum există vietăți pe care aerul le îneacă, vietățile acvatice, în mod paradoxal arbitra Ioana Babiuc, fără a căuta conflictele în ce o privește are și ea detractarii ei; și ea se lovește uneori de aroganța incurabilă a unora, contestatari de notorietate, iar
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
în alte sporturi. La această secțiune Ioana ar fi de departe prima! Prin faptul că ține în frâu fiecare mișcare, în cofruntarea de pe saltea, nu induce neînlăturabil precipitarea și judecă drept. Dar, așa cum există vietăți pe care aerul le îneacă, vietățile acvatice, în mod paradoxal arbitra Ioana Babiuc, fără a căuta conflictele în ce o privește are și ea detractarii ei; și ea se lovește uneori de aroganța incurabilă a unora, contestatari de notorietate, iar aceasta se datorează cu precădere faptului
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
toate plăpumile de ninsoare să strălucească în lumina albă, făcând verdele cetinii brazilor să răzbească cu greu printre cojoacele de zăpadă pufoasă. Era bun cercetaș al urmelor jivinelor din sălbăticie. Ochii lui scrutau toate cotloanele pădurii, urmărind neobosite urmele de vietăți de prin zăpadă. Și nu erau puține. Mai mici, mai mari. Uite, astea trebuie să fie de vulpe, astea de căprioară. Iată și niște urme de jder, imprimate o vreme prin zăpadă, apoi dispărând într-un brad întunecat. Ce credeți
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
de pe cetini scuturându-se pe capul și pe umerii lui. Nu ar fi renunțat ușor, doară i-a promis copilului o bucurie de sărbători, și nu vroia s-o dezamăgească. De aceea cutreiera hăurile pădurii în căutarea celei mai râvnite vietăți pentru blănița ei. Iată, în sfârșit, zări pe partea cealaltă a pârâului ceva mijind în jurul unui brad. Încetini mersul și se uită mirat într-acolo. Era exact o perechiușă de jderi care îl zăriră și s-au ascuns într-o
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
ea în barbă. Alunecarea molcomă pe întinderea verde-albăstruie reuși până la urmă să o relaxeze. Păsările coborau din raidurile lor, în stufărișul încins de culoarea unui apus mirific, cu strigăte ascuțite și foșnete de aripi obosite. Se lăsa seara și fiecare vietate se îndrepta spre culcușul ei, așa cum se îndreptau și ei spre casa lor. „Casa lor”. Fiorul de anticipație îi ghemui din nou stomacul. Dacă avea să găsească o cocioabă dărăpănată, cu acoperișul din stuf , prin care se plimbau animale? Îl
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
liniștit când am câte unul în cameră. Ascult muzică dark neoclassic și îmi imaginez că am pătruns într-o lume stranie, plină de acorduri goth, de păduri întunecate și de plase de păianjen. Îmi imaginez ce interesantă e conviețuirea cu vietățile aparținând acestei specii, a cărei existență atestată se pare că datează de peste 100 de milioane de ani. Pentru mine, păianjenul obișnuit e ca o viețuitoare de companie. Una încununată cu o aură de mister, ce-i drept, dar mult mai
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]