603 matches
-
univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
impunea greaua sarcină a educării cetățenilor, lămurindu-le pe larg toate problemele în legătură cu trecutul românesc. Plecând de la aceste deziderate, redacția a pus la dispoziția specialiștilor și cititorilor coloanele sale, realizând ceea ce își propusese. Au fost prezentate piesele din programul stagiunii (Viforul de Barbu Ștefănescu, Pygmalion, de Bernhard Shaw, Avarul de Mollère, Unchiul Vanea de Cehov, Amfora, de Luigi Pirandello, Leul Ghimpat de Bernhard Shaw etc, note biografice asupra autorilor, explicarea subiectului, aproape la fiecare spectacol, distribuția cu prezentarea în foto a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care avem tentația de a crede că prin ea le rezolvăm pe toate. De sîntem bolnavi, credem că doar prin rugăciune ne vindecăm și nu mai apelăm la leacurile tămăduitoare. O altă nefericire este convingerea că prin credință scăpăm de viforul ispitelor. Din contră. Convingerea că nu putem dispensa de virtuțile obișnuite: înțelepciune, iscusință, judecată sănătoasă... Credința ne dă mult, dar nu ține locul de însușirile și calitățile omenești. Nu mai puțin convingerea că putem obține oricînd, fără nici un efort, orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
atârnat pe piept, altul are capul spre cer înnălțat. Și când se începe lupta ei singuri rămân mirați și nedumeriți de ce se petrece în juru-le. Pocnesc puști, bubue tunuri, zboară călăreți, zadarnic, comandanții nu mai trăesc, au murit până la trecerea viforului, adică până când generalul și-a spus cuvântul și toți au răsuflat. Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că ai început a te înnăbuși și ți-a venit rău. Tu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Moldova? S-ar putea lua ca normă, pentru stabilirea arenzei pământului, declarațiile proprietarilor înscrise în tabelele de recensământ. Venitul acesta ar înlătura nenumăratele comisii pentru stabilirea pe regiuni a maximului de arendă. 13 ianuarie 1907 [FĂLTICENI]* După zile de vifor și frig cumplit, o zi liniștită, fără pic de vânt, cu un soare de primăvară. Pădurile, în zări, se deslușesc negre pe cerul albastru șters; munții pietroși stau în fund acoperiți de zăpadă. O tăcere adâncă mă împresoară în căldura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece furtuna, iar se alcătuiesc satele pustiite... Toate șuvoaiele și viforele tale Peste mine au trecut... VI. Cum trăiesc Ilisafta și Marușca și cu Manoluță. Cum au fugit și ei și s-au dus în munte cu harmasarii, tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în care găsește o fată de cneaz purceasă la o mănăstire de călugărițe și o salvează. Țara în pradă mișcătoare spre adăposturi. Viață nesigură ca subt bătaie de vifore. După ce trece furtuna, iar se alcătuiesc satele pustiite... Toate șuvoaiele și viforele tale Peste mine au trecut... VI. Cum trăiesc Ilisafta și Marușca și cu Manoluță. Cum au fugit și ei și s-au dus în munte cu harmasarii, tocmai la Ieslele lui Vodă, și au ajuns la apa Bistriței. Cum trimit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
blânzi și sărmani își găsesc bucurie; el e păzitorul care priveghează asupra celor sărmani cu duhul și dă putere celor slabi. "Du-te și te înfățișează pe munte dinaintea Celui-Veșnic. Și iată că Cel-Veșnic trece și dinaintea lui se arată vifor care desrădăcinează munții și sfarmă stâncile. Iar Cel-Veșnic nu e în acel vifor. Iar după vânt pornește cutremur de pământ. Cel-Veșnic nu e în cutremurul de pământ. Și după cutremurul de pământ pojar. Cel-Veșnic nu-i nici în focul pojarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sărmani cu duhul și dă putere celor slabi. "Du-te și te înfățișează pe munte dinaintea Celui-Veșnic. Și iată că Cel-Veșnic trece și dinaintea lui se arată vifor care desrădăcinează munții și sfarmă stâncile. Iar Cel-Veșnic nu e în acel vifor. Iar după vânt pornește cutremur de pământ. Cel-Veșnic nu e în cutremurul de pământ. Și după cutremurul de pământ pojar. Cel-Veșnic nu-i nici în focul pojarului. După foc, un glas ușor și încet." Auzind aceasta Ilie și-a acoperit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu le voi auzi tânguirea și mă voi mânia și vă voi face să pieriți de sabie, și femeile voastre vor rămânea văduve și copiii voștri orfani. Proprietatea pământului și a lucrurilor nu-i a omului, ci a lui Dumnezeu. Viforul dreptății va mătura toată spurcăciunea. A se sumeți la bine înseamnă a-ți sfâșia inima nu hainele. Rivarol E mai ușor să înțelegi iadul cu chinurile decât raiul cu fericirea. Dorința față de pasiune e ca plăcerea față de fericire. Dar dorința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bzâb: Ghega. Suim necontenit pe o șosea asfaltată și de pe Ghega ocolim iarăși pe altă apă, Iupșara. Aici curg lacrimile bărbaților; aici se află o strâmtoare numai de câteva zeci de pași: Poarta Iupșarei prin care trecem ca să străbatem pe lângă viforul torentului drumul până la lac. Rița e un lac cam cât Ghilcoșul și are o poveste întrucâtva asemănătoare. Lacul Roș e format, cum se știe, din surparea unor straturi de pământ la ieșirea Bicazului cătră Chei. Apele zăgăzuite astfel s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cei mai plecați ai germanilor. Pe lângă perchezițiile, rechizițiile, amenințările, cererea de locuință, mai era și urgia timpului. Cincisprezece zile la rând a viscolit cu zăpadă, [a fost] măzăriche, polei și iar zăpadă, fără ca gerul să scadă sau să se oprească viforul măcar un ceas. Orașul era îngropat în omăt, toată circulația oprită, automobilele lor, deși foarte puternice, stăteau pe loc, camioanele nu mai porneau. Această zăpadă nemaipomenită, curățită după trotuare în cele mai multe cazuri de proprietari, în lipsa servitorilor, era aruncată în mijlocul străzii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
copil, pentru că în fapt „Caloianul” fusese un copilaș. „Preotul” ce însoțea cortegiul funerar agita un gen de recipient ce semnifica în mod evident cădelnița. Nu parcurgeam mai mult de două, trei străzi, pornind de la noi, de pe Tudor Vladimirescu, ieșeam pe Viforului și ne întorceam pe Călugăreni și Vasile Sârbu. Uneori ne însoțeau și câteva mămici, mai ales în perioada când eram foarte mici și trebuia să fim atent supravegheați. Pe toată durata deplasării, noi cei din cortegiul funerar trebuia să cântăm
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
flăcău secuiesc. Nunta celor doi nu s-a făcut fiindcă acel tânăr a fost chemat la oaste, iar fata a fost răpită de un bandit. Aceasta s-a rugat munților cu atâta stăruință, încât natura i-a răspuns cu un vifor crud. Munții au început să coboare din culmile cerului, căzându-le victimă tot ce le ieșea în cale, la fel ca cei doi. O altă veche legendă ne povestește că surparea de teren ar fi acoperit un cioban, omorându-i
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Nu-ți pasă că-n jurul tău urlă sinistru noian de talazuri, Și-ți urcă șalupa pe creste de valuri s-o frângă în două, Doar vâsla-ți potoale furia de mare, dărâmă zăgazuri, Căci tu doar ești matelotul din viforul vremurilor nouă... ...Și astfel prin truda ta ieri ridicatu-s-a mândra cupolă, Din care răsfrânge-se Domnul ca chipul în limpezi cisterne, Și neo-leviții, ce-n jurul tău astăzi fac aureolă, Deasemeni, prin tine, sorbit-au avântul spre culmile-eterne. Prin tine
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
In toamnă rece, plină de culori Mă năpădesc doar gânduri rele; Cum des se-ntâmplă uneori, Cănd pierzi un prieten între stele... Cand vânturi vin din norduri reci, Aducând frig, vifor și furtună; Te urmăresc mereu cum pleci Prietenul meu, cel de pe urma... Cad burme reci pe deal, pe vii Cad frunzele din vechi arțari; Eu încă aștept, poate revii, Tu, prieten drag, de ce dispari?... În liniște ... se rup și cad Îngălbenite
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93318]
-
redactorii tuturor publicațiilor care apăreau în Dorohoi. Au fost convocați: N.Stoianovici (Gazeta Dorohoiului, PNL), M.Răutu Uniunea Țărănească, N.Buțureanu (Solia din str.Ghica aparținea Frontului românesc), M.Adam (Izbânda național creștină din str.Al.I.Cuza), N.Mateescu (Viforul din str.Traian), I.Broscăuceanu (Observatorul din str.Spiru Haret), Gh.Nemțuc (Tribuna literară din str.Ghica), N.Bercovici. Au mai fost convocați tipografii: Vaisman, Segal, (societatea Solidaritatea), V.Holic, Reinhorn, Degal și dirigintele PTT, C.Partenie. Consolidarea regimului s-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ducu Ștefan 26. Pavel - Goldstein Dori 27. Radu - Borila Petre 28. Socolov - Finchel Iosif 29. Smaranda - Filipescu-Filipovici Elenă (Maria Ciobanu) 30. Stejar - Avramescu David 31. Tătărăscu - Marin Timotei 32. Toma - S. Tinkelman-Timov 33. Teodorescu - neidentificat 34. Maghiar - Fazecas Andras 35. Vifor - Iacobovici Eugen 36. Vasilescu - Grofu Dumitru 37. Verzeanu - Bucur Nicolae 38. Zamfirescu Zoe - Ecaterina Arbore-Ralli Arhiva C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezintă câteva date statistice interesante privind compoziția națională, socială și profesională (gradul de școlarizare) al participanților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ROMÂNI DIN U.R.S.S. La Congresul al V-lea al P.C.d.R., Alexandru Iliescu "Ignat" a devenit membru al Comitetului Central, organism care înlocuia astfel vechiul secretariat. În Biroul Politic, alături de Alexandr Danieluk-Stefanski "Gorn" (un polonez), au mai intrat Eugen lacobovici "Vifor", Elenă Filipescu-Filipovici "Smaranda", Emil Halitki "Braun", Vândă Nicolski (Seiva Averbuch) și alții. În decembrie 1934 - după asasinarea lui Kirov, ordonată în realitate de Stalin - încep marile epurări, care se vor întinde între anii 1935-1938 și care vor lovi, între alții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Măria ta! se înclină Duma și se retrage în fugă. Ștefan se reculege câteva clipe, apoi, stăpân pe sine, cu hotărâre, cu patimă: Începem cu Hoarda de aur! Trebuie să le facem de petrecanie, repede și degrabă! Apoi, ca un vifor, spre Dunăre! Avem oaspeți de samă!... Șendreo! Poruncă, Doamne! Alegi două mii de viteji, tot unu și unu'! Vă îngropați în mal la Oblucița Dunării. Zăboviți trecerea turcilor prin vad, până mântuim cu tătărâmea! Nu s-ar putea mai... Mai mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
leagăn de copii; mai demult a fost spital. Lângă conac, în fostul parc care nu mai este, se înalță un frasin monumental. Sub el, o placă comemorativă ne amintește că aici Delavrancea a compus nemuritoarea sa trilogie Apus de soare, Viforul și Luceafărul. Pe numele său adevărat Barbu Ștefănescu, scriitorul era rudă cu proprietarul de la Goești care, între anii 1908-1909, i-a dat scriitorului ospitalitate. Deși probabil nu știa că sub picioare are o străveche vatră strămoșească*, pătruns în liniștea satului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ei mor de fericire... în vreme ce marinarul bătrân, abia întors pe uscat, pleacă din nou, devorat de chemările acvatice. Ninsorile cad monotone, punctate de funebrele ciori și însoțite de țipete sinistre: Cîrduri-cîrduri, ciori de toamnă Pleacă... Desfrunzite crengi de arbori De sub vifor se apleacă... Cârduri, cârduri, ciori de toamnă Pleacă... Cum pe sufletul meu jalea... Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ninge! Ninge!... Alb e satul!... Ninge! Boi și vaci, cu răget umple Valea... Ceața peste deal s-așterne, Ca un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Gangur, și Gotcă, și Mihai spătarul, și Ilea Huru comisul, și Dajbog pârcălabul, și Oană, și Gherman, și fiara paloșului... Boldur?... Pămînt!... Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei ca pe umerii unor uriași!..." Viforul ne înfățișează un epigon al marelui Ștefan, pe Ștefăniță, blazat, apăsat de memoria moșului, invidios de slava lui postumă. Ideea pare luată de la Eminescu. Eroul principal se pierde într-o învălmășire de personagii șterse, din care se salvează doar Arbore
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un text obscur de oracol cutremurător: Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele și râde hora, Va străluci odată vremii Norocul nostru-al tuturora... Ci-n pacea obidirii voastre, Ca-ntr-un întins adânc de mare, Trăiește-nfricoșatul vifor Al vremilor răzbunătoare... Poetul e dreptvestitorul apostol "al unei vremi ce va să vie", care se prosternă în fața pădurii divine și, ca un predicator în catacombe, împărtășește norodului strâns în munți taina trecutului său împărătesc. Misterioasa religie își are hagiologia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]