19,273 matches
-
greu de-ndurat". Dinamica interioară a poemelor Ilenei Mălăncioiu nu este deloc una centrifugală, întoarsă spre lume, ci, mai curând, una centripetă. Majoritatea versurilor sale sunt construite în vederea configurării unei mitologii a eului, cu universul său apăsat de taine și de vini neștiute, de fantasme tulburătoare și de figuri ale neputinței ori morții. Sensibilă la ultragiul realității, vocea poetică se modulează, de multe ori, în arpegiile melancoliei dense, ori ale unui patos sublimat. Lirica Ilenei Mălăncioiu nu este una a adeziunii la
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
pare, în acest moment al cunoașterii, în întregimea ei amputată, dezintegrată, dizarmonică. Gestul copilului este, nu întâmplător, acela de a reface legătura dintre elemente, de a suplini golurile din ființă, de a reda funcționalitatea viului unei ființe trecute în moarte. Vina provocată de cunoașterea contradicțiilor și convulsiilor existenței pretinde expierea; dezintegrarea viului cheamă după sine o reintegrare la nivel simbolic, reclamând totodată o iluzorie renaștere: " Iau c-o mână capul, cu cealaltă restul/ Și le schimb când mi se pare greu
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
zbată trupul singur/ Stau să treacă moartea-n el prin mine". Fără îndoială, versurile din Pasărea tăiată vădesc o sensibilitate cu o acută propensiune spre aporiile realului. Rezonanța tăierii păsării în conștiința eului liric e tulburătoare și tragică, aducătoare de vină și de angoasă. Cunoașterea, ca deschidere a ființei perceptive spre lume, are dimensiunile jertfei și ale vinovăției, în măsura în care, prin intermediul ei, ființa umană cunoscătoare iese din perimetrul protector al sinelui, din recluziunea sa benefică și ia cunoștință de dramele, neîmplinirile, fisurile
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
rînd, zăcînd eu vreo trei zile de gripă, n-a omis să-mi facă o vizită și să-mi spună ce se mai predase; la chimie - silicații și borul. Peste un timp ne-am certat, nu mai țin minte de ce; vina era a lui, regretul cel mare - al meu. După vacanța de Paști, drumul de la gară trecînd prin fața casei mele, Vasiliu Vasile m-a strigat de la poartă. Bucuria împăcării a fost nemaipomenită; alta mai mare nici nu cred să existe." 1
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
desigur. * Îmi este tot mai evident faptul că eu, cel care vă scrie zilnic și amenință s-o ducă tot așa pînă la teroare și delir, nu-s în stare să încropesc o dedicație! Ce se întîmplă? Bineînțeles, e de vină și situația mea, încordarea maximă a nervilor în privința postului Tamarei Nikolaevna. Dar nu-i de ajuns pentru o justificare! Poate că, deocamdată, vreau să mă bucur eu singur de dulap, să dansez, să dansez în jurul lui, cu o gutuie-n
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
pe trotuarele obosite ale orașelor, cînd spaima și mila lor la vederea mea se preschimba în mine într-o disperată înțelegere a golului ce-i bîntuie... și era o duioșie hărțuită... o tandrețe crudă...ei continuînd somnambulic a-și cumpăni vina prin ahtiere... uitarea, prin neastîmpăr și năvală... toate dosite pînă la înnăbușire în cotloane abia bănuite... încît pupila părea vînătă de-o beznă de cavernă... oare ce spaimă aleasă ne-njugă mereu la vorba altora de nu ne găsim în
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
stabiliți, condamnați, cu averi naționalizate etc.) Căsătorit, necăsătorit, recăsătorit, divorțat - toate datele. Soția, numele, prenume, ocupația, loc de muncă, apart. polit., avere. Dacă a mai fost căsătorită, perioada, cu cine? Mențiune după actul de divorț, căsătoria s-a desfăcut din vina cui?. Părinții soției, nume și prenume și toate celelalte date. Frați, surori ai soției - toate datele. Cumnați, unchi, mătuși din partea acestora - la fel. Rude ale acestora, cu probleme (plecate din țară, cînd, unde, în ce împrejurări, unde s-au stabilit
Cine era? by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13010_a_14335]
-
și de analiză, Estetica se dezvoltă din fundamentul unei înțelegeri a artei care leagă între ele părțile și conferă expresie întregului”. Vianu recunoștea că latura de concepție a Esteticii nu era evidentă, nu se impunea de la sine cititorilor, și că vina pentru acest lucru îi revenea, parțial, chiar lui: „Desigur, cele două nevoi care se satisfăceau în construcția edificiului, nevoia de a informa și aceea de a promova o concepție despre artă, n-au fost deopotrivă subliniate, nici de acei care
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Merg în urma ei până în pipăitul Aerului respirând greu peste mine: Operă a cărnii ca de albină Ce mă poftește cu setea lumii scufundate. Și nu mai atrag din toate Pragurile pe care le-am călcat în agonie Nici o conspirație de vină, Numai spiritul îmbătat mă străbate. * Te întreb, Doamne, din abisurile Ce se prăvălesc Până a-mi deveni aureole, Vrei să plec din veac fără să mai simți Mâna mea când mângâie spiritele Poeților duși ce îi sunt carne? Cine te
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
comic, Tübingen, 1968), numai Țiganiada lipsește, deși e o operă subtilă, spiritual-aluzivă la lumea tulburată a Europei de la finele veacului luminilor. Comparativ considerând-o, credem că e cea mai importantă dintre poemele genului eroicomic scrise în Polonia, Ungaria sau Cehia. Vina absenței cărții lui Deleanu o purtăm noi și nu istoricul literar german. Pentru că în jocul literar-aluziv nu e vorba numai de români, am fi fost obligați să trimitem această operă spre Europa, măcar prin studii în limbi de circulație. Nici
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
deși obiecția rămâne: „Poate că „dramele” astea sunt foarte gustate la japonezi, la noi însă scenele astea nu sunt drame. Personajele acestea sunt vrednice de compătimit - mă gândesc la biata Otake și la Otyo, cele două servitoare care sufăr pentru vina altora -, dar persoane dramatice, cu zbucium sufletesc mai pronunțat nu pot să fie, fiindcă acțiunea nu le îngăduie lucrul acesta. Poate să fie în „dramele” astea o oarecare motivare psihologică - n-am putut urmări cuvintele -, acțiunea dramatică însă nu este
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
cocoșați reprezintă un fel de extremă a creației poetei, în sensul relativizării ironice a perspectivei asupra realului și a stărilor de spirit generate de “teatrul” lumii, traiectul scrisului său de până la acest punct o putea prevedea. Căci, de la debutul cu Vina nu e a mea (1968), Nora Iuga schițase deja un univers cu articulații destul de destinse, supus periodic unor “scurtcircuitări” ale ordinii date. Cum s-a observat de către interpreții săi, poezia aceasta e scrisă de la început sub imperiul unui soi de
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
un fel de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu-și graba poftei, cititorul își ridică ochii: - Spune dar... Ce i se va întîmpla operei tale ? - Lucruri spectaculoase. Va rămîne circumscrisă acestui spațu. - O pușcărie livroidă... Oare ce vină au gîndurile tale ?... Mai tre’ să bănui ce se va alege în cele din urmă de toate astea... Pașadia Măgureanu ? - Taman. Conform dictonului "Eu te-am făcut, eu te omor"! - Nu lași nimănui rodul minți tale ? - Ar fi o nedreptate
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
viață și de lumina solară, nevoia de a crea și de a fi adevărat. Pasiunii de a trăi i se opune însă gândul teribil al morții, oroarea resimțită față de pedeapsa capitală (a colaboraționiștilor, în vremea epurării). Ileana Mălăncioiu scrie în Vina tragică: Cine mizează pe viața veșnică nu ar avea ce pierde chiar dacă nu ar exista... Dacă Josepeh K. (personaj al lui Kafka) ar fi crezut în viața de după aceea, nu ar fi asimilat moartea cu o execuție." Camus pare și
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
Ar fi nevoie de o lege care să-i pedepsească exemplar pe "culturalii" de doi bani, pricepuți să amărască viața artiștilor, împiedicându-i să-și împlinească destinul ce le-a fost hărăzit. Ar trebui instituite pedepse pentru rolurile neinterpretate, din vina lor, de un mare actor, pentru cărțile neașternute pe hârtie, tot din vina lor, de un mare scriitor, pentru simfoniile neterminate, iarăși din vina lor, de un mare compozitor. Poate că abia o astfel de lege le-ar reteza din
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
de doi bani, pricepuți să amărască viața artiștilor, împiedicându-i să-și împlinească destinul ce le-a fost hărăzit. Ar trebui instituite pedepse pentru rolurile neinterpretate, din vina lor, de un mare actor, pentru cărțile neașternute pe hârtie, tot din vina lor, de un mare scriitor, pentru simfoniile neterminate, iarăși din vina lor, de un mare compozitor. Poate că abia o astfel de lege le-ar reteza din fașă tușeul de a trata cultura ca pe o moșie la care au
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
-și împlinească destinul ce le-a fost hărăzit. Ar trebui instituite pedepse pentru rolurile neinterpretate, din vina lor, de un mare actor, pentru cărțile neașternute pe hârtie, tot din vina lor, de un mare scriitor, pentru simfoniile neterminate, iarăși din vina lor, de un mare compozitor. Poate că abia o astfel de lege le-ar reteza din fașă tușeul de a trata cultura ca pe o moșie la care au fost tocmiți vechili, descurajându-i să le tot pună bețe în
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
mort la locul accidentului! 26 pe un parcurs de 20 de kilometri! O cifră demnă de Cartea Recordurilor... Morți din prostie, din beție, din fudulie. Prostia, beția, fudulia lor sau a altora. Și, poate, uneori din ghinion. Dar dacă de vină ar putea fi și peisajul? Șoseaua trece printre dealuri împânzite de vii și de acea vegetație scundă și încăpățânată, agățată de coaste pietroase, înăsprită de vânt și arșiță. Cimbrișorul crește alături de izmă, levănțică și alte mirodenii, într-o aromată devălmășie
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
ziarele de azi, insă impresia mea e că lucrurile au stat, de fapt, cu totul altfel. După mine, care am făcut în ultimii trei ani vreo 10 excursii pe splendidul traseu turistic poliție - asigurare - service (dintre care doar 9 din vina mea!!), nenea ăla cu Dacia nu e un simplu dement care a băut până n-a mai putut, după care a făcut panarama în fața organelor. E un tip pragmatic și foarte inteligent, care a pus problema în felul următor: Păi
Cum sa te tamponezi eficient cu mult alcool si putin sange by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21177_a_22502]
-
a mai găsit puțin timp pentru cea mai importantă chestie din viața ei: războiul cu Mihaela Rădulescu. Dragi Mihaelo, Nu ți-am răspuns mai repidi la ultima ta scrisoari din două motivi: 1. Am avut mulți triabî la bucătarii, ca vini Crăciunul și 2. Am vrut să ți las s-aștiepți, ca să ți umilesc. Și ți-aș mai fi umilit mulți vremi daci nu m-ar fi enervat foarti țări o știri din ziari. Nu-ți mai ajungea, fati, că faci și
Andreea Marin către Mihaela Rădulescu: O sî ti oftici, mîţî mediocrî ci eşti! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21203_a_22528]
-
puterea cuvîntului dicît cînd reușim și oferim din timpul și ienergia noastrî altor oamini cari au nievoii di ieli. Și ni oprim oleacî din ali noastri și și întindim o mini, si oferim un zîmbiet și puțini călduri... hai cî-mi vini și și plîng. Nu-ți mai iexplic, ci și-așa nu-nțelegi nimic. Tu joci scrabble pi dezbrăcați în loc și ofieri călduri, dupî cari ți dai prin ziari mari doamnî di carități... Cîni a fost, fati, alături di domnul Tatulici
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
Ceea ce vedeți ar fi trebuit să fie o plăcintă cu mere, dar nu e. E o chestie cu foi uscate și rigide, care nu se poate tăia fără să-i iasă umplutura. Care umplutură e, oricum, prea multă. O fi vina foilor Morărița? A cuptorului? Sau te pomenești c-o fi chiar a mea? Cum ar fi trebuit să procedez ca să nu obțin o combinație de placaj cu mere coapte?
Cum n-am făcut plăcintă cu mere by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21247_a_22572]
-
Simona Tache Mi se reproșează că, de când sunt Președinte al Poporului de Scară în blocul din Drumul Găzarului, Scara o ține tot într-un scandal. Așa este, doar că nu e vina mea că e tot timpul scandal. Dacă oamenii ar tăcea dracului din gură și ar face ce le zic eu, ar fi liniște. Dar nu tac și, atunci, normal că e scandal. Și o să fie până se vor potoli. Până
Dacă aş putea, m-aş sanctifica by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21270_a_22595]
-
nu mi-a răspuns nimeni, până-n ziua de azi. Până la urmă, s-a dus sora mea în persoană până acolo. I s-a răspuns scurt: “Mai veniți peste două săptămâni să întrebați”. Nu vreau să înjur acum funcționarii statului. Principala vină că sunt așa cum sunt nici măcar nu e a lor. Nici măcar nu sunt toți acri, nervoși, nesimțiți și neprofesioniști. Unii sunt OK, atât cât le permite sistemul aberant în care lucrează. Nu vreau deci să-i înjur. Vreau doar ca, peste
Moarte dosarului cu şină! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21300_a_22625]
-
și ONG-uri care încearcă să-i ajute, dar comunitatea este foarte mare și problemele pe măsură. Cum tolerează autoritățile locale această stare de fapt în Clujul cu pretenții de oraș european, este un mister pentru mine. Simt că este vina fiecăruia dintre noi, cei care locuim în Cluj, că acești oamenii trăiesc în aceste condiții...sincer vă spun că nu am speranța că se va schimba ceva în timp util pentru sutele de copii care nu au nicio șansă la
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]