6,587 matches
-
să sada, atunci, cînd, de obicei, el stă însuși în picioare, sprijinind doar, în anii de bătrîneța, pe un scaun genunchiul sau obosit". Evocă, apoi, evident elogiativ, mișcarea din martie 1906 pentru apărarea limbii române (în care el a fost vioară întîia), cînd a inițiat manifestația studențimii în fața Teatrului Național împotriva unei reprezentații cu o piesă bulevardiera în limba franceză. Mișcarea sămănătorista, pe care Iorga a condus-o, și-a trăit, atunci, apogeul, curînd profesorul părăsind conducerea revistei, creînd Neamul Românesc
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
de muzică pentru tineret (EMCY). S-au înscris 160 de candidați din 33 de țări pentru cele 4 secțiuni organizate după criteriul vârstei (cei mici până la 10 și cei mari până la 29 ani). Anul acesta disciplinele, instrumentele alese au fost vioară, flautul și cornul. Președinții juriilor, Ștefan Gheorghiu (România), Pierre Yves Artaud (Franța) și Paul Staicu (Franța), sunt maeștri de anvergură care au ordonat câte 6 și respectiv 4 membri reprezentând fiecare un important palmares individual. Muncă multă (5 zile de
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
a fost răsplată individual repartizata în funcție de premiile anunțate (15.000 U.S.D. în bani, instrumente și burse); dar la "vedere" Sandrine Poncet din Franța (elegantă, discreție, rafinament) a primit un flaut valoros și George Cosmin Bănica (vocație violonistica certă) o frumoasă vioară lucrata la Reghin. Evident, sunt laureații Premiului I la categoria vârstei lor. Notele acestea nu au cum să ocolească această relatare, cumva opaca pentru cititori; am reprodus numai câteva din temele obligatorii a fi fost sesizate. Remarci critice nu sunt
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
muzicală de aici, de acasă. În Caietul program sunt menționate premii internaționale obținute de ansamblul astfel numit, de asemenea participări internaționale, chiar în 1998. Cu asemenea sonoritate, lipsa de omogenitate, deficiențe de stil? Dirijorul Wim Bredenhorst (membru în juriul de vioară) nu putea face acum, repede, mare lucru pe traseul spinos de la Respighi la Bartók. Este nevoie de o mană profesionistă permanentă, de un antrenament continuu. (Doar suntem la un "concurs" sau altfel spus, orchestră devine una din emblemele lui!). De
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
C.), dar la flaut, am gasit la Mihaela Zamfir (Premiul I) o muzicalitate seducătoare susținută de un riguros ansamblu de oportunități virtuoze. Pe de altă parte, la vârstele foarte mici, sunt de găsit adevărate minuni precum micuța Simina Ioana Croitoru (vioară). Slavă Domnului, așa s-au închis gurile cârtitoare observând prezenta în juriu a tatălui personal (ceea ce oricum nu-i în regulă nicăieri pe lume, chiar dacă acesta se abține de la punctarea candidatului cu pricina. După cum nu e de invocat, ca inocentă
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
culturii de consum practicate în Vest. Nu trebuie uitat că rezistență față de comunism a fost una culturală, vreme de cîteva decenii, si ca în unele state comuniste, de exemplu în România, cultura literară a deținut în această privință rolul de vioară întîi. Acum, abia dacă se mai observa urmele acestui rol glorios. Cultură pare să-și fi pierdut nu doar aură politică, dar și prestigiul literar. Intrarea în forță a noilor lideri politici în viață țărilor lor le-a știrbit foștilor
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
la antipodul contemporanei sale, structurată această din urmă pe sensibilitate, pe credință religioasă, pe adorația față de nestatornicu-i soț, Stello, o adorație continuată scriptic, în chip insolit, decenii în șir după decesul lui. Firește, Cella își stăpînește partenerul, asigurîndu-si rolul de "vioară întîi" în căsnicie. Tonul sau este nu o dată nu doar condescendent, ci și plin de consilii, mergînd pînă la imperatie: "Acum Iubitule, iti adresez o rugăminte serioasă: istoriseste-mi exact ceea ce s-a petrecut la Jockey, întrucît n-am înțeles
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
maliție sfîrșesc prin a nu mai avea efect, dizolvîndu-se în voluptate: "Nu știu dacă ți-am povestit despre dineul meu de vineri. Eram nouă, cu tot cu Zarifopolii. Perechea Filip, drăguță, vrednica de milă, căci pare tare în suferință. Fiind și o vioară pe acolo, după cină am atacat niște sonate - Bach-Beethoven ăă primăveriiă - Schumann cea mare în re, debordînd de Ev Mediu și iarăși Bach în încheiere. Asta a făcut să ne apuce oră 1 și jumătate! Dobrovicii păreau copleșiți de atîta
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Cvartetul de coarde de Debussy; iar bunicul mi-a răspuns: "ar fi mult prea scump, așa că însănătoșește-te și întoarce-te!" I-am povestit întâmplarea prietenului meu Sacha Schneider, violonistul, care mi-a spus: "așteaptă o clipă!" Și-a scos vioara și mi-a cântat o parte din Cvartetul de Debussy, adăugând: "acum poți să faci ce vrei!" Eu ascult multă, multă muzică, de la vârsta de 12 ani când mergeam cu mama la concerte. Dar nu muzică de operă, căci nu
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
sărbătorire: Studioul de muzică veche cu o selecție de cântece scoțiene renascentiste cântate cu delicată melancolie de Georgeta Stoleriu; Valentin Gheorghiu cu un moment emblemă pentru el, ca mare schumannian; apariția lui Gabriel Croitoru a suscitat întrebarea "oare cântă pe vioara Stradivarius" dobândită acum doi ani?" Frumusețea sunetului nu a compensat însă aplatizarea frazării și lipsa de vlagă, într-o piesă în care verva ritmică este esențială. Un moment inedit a fost apariția la pupitrul Madrigalului a lui Stelian Olariu, excelentul
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
de dans - Marin Cazacu și Steluța Radu, Silvia Marcovici și Valentin Gheorghiu - actualitatea unei partituri mereu tinere (Concertul pentru pian și orchestră de Valentin Gheorghiu și Rapsodia a II-a de Enescu). Ideea asocierii în Sonata I de Enescu a viorii de pe scena Ateneului cu pianul aflat la mii de kilometri, la New York, este inedită. Muzicalitatea infailibilă a celor doi interpreți, Florin Ionescu-Galați vioară și Horia Mihail pian, nu i-a trădat nici o clipă, doar diferența de culoare și intensitate între
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
Valentin Gheorghiu și Rapsodia a II-a de Enescu). Ideea asocierii în Sonata I de Enescu a viorii de pe scena Ateneului cu pianul aflat la mii de kilometri, la New York, este inedită. Muzicalitatea infailibilă a celor doi interpreți, Florin Ionescu-Galați vioară și Horia Mihail pian, nu i-a trădat nici o clipă, doar diferența de culoare și intensitate între sunetul transmis și cel real ar putea fi reproșată acestui joc spectaculos. În fine programul s-a încheiat cu finalul Simfoniei a IX
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
reluat pășind - aș spune - "cu stângul", la începutul anilor '90, că a fost anulat în 1995 din lipsă de concurenți. În ediția din anul 1999, internațional - în adevăr! - a fost doar juriul. În finală, în cele două competiții, cea de vioară, cea de canto, au fost promovați - cu siguranță pe bună dreptate profesională - doar concurenți români. Concursul de pian nu a putut avea loc. Din lipsă de candidați. În total, s-au prezentat la București ceva mai mult de douăzeci. Are
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
draperii i se arată astfel o brună care într-un larg salon, cu o mantie cernită, cântă la clavir gemînd, înconjurată de făclii, un marș lugubru chopinian. O blondă aproape goală ia de pe clavir, care seamănă cu un sicriu, o vioară veche și acompaniază muzica celeilalte, delirând" etc. Ipoteze interesante sunt emise și apoi ignorate. Într-o notă autorul amintește de o "tendință dantescă" la Bacovia sau la Baudelaire care vine dintr-o permanentă raportare (negativă sau pozitivă) la ordine. În
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
promitea mult, o discuție interesantă despre arta liedului, despre raportul dintre cuvînt și sunet, despre alcătuirea programelor construite pe idei mi-a dat speranța că voi asculta un concert de excepție. Dar din păcate, dacă la un instrument că pianul, vioară etc., oricine poate cu stăruința să ajungă la rezultatea acceptabile cînd instrumentul este viu, și "la purtător" cea mai acută inteligență, orice eforturi se dovedesc zădarnice dacă nu există nici cea mai mica urma de "materie primă", adică voce. Chiar dacă
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
împrejurări și posibilitatea de a descifra din mers mecanismele fripturismului politic - cu frenezia înscrierilor, a simpatiilor brusc dobîndite, a pilelor și alte asemenea, pe care PNȚCD-ul în opoziție n-avea cum să le cunoască practic. Participarea la reforma, ca vioară întîi vizibilă. Dar poate cel mai consistent cîștig - guvernarea în timp de criză. Ar fi putut PNȚCD să iasă de la guvernare și să intre în opoziție după căderea guvernului Ciorbea? Fără doar și poate! Iar pentru partid această opțiune, care
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
Stănescu s-a definit pe șine). Prima sa carte, Știri despre mine, apărută în 1987 la Editură Litera, conține versuri scrise la 17-18 ani și echivalează cu o demonstrație de virtuozitate stilistica. Pentru tânărul poet, dicționarul limbii române este o vioară Stradivarius, la care poate interpreta și săltărețe cântece populare, si marșuri solemne, si imnuri religioase. În toate ipostazele el se ridică la o înălțime artistică la care puțini alți poeți au ajuns înaintea lui: "Dumitrița, Dumitrița/ strugur smead, zbicita vită
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
e, de fapt, nimic altceva decât lumea contemporană, lumea din jurul nostru, filtrată prin sensibilitatea artistului: "străzi transpirate/ în mânușa vitezei/ nu-i timp de mâine// șapte porumbei ciocnesc/ rozeta catedralei// noaptea polenul/ migrează-n trupuri de sfinți/ și-n vechi viori// irizate de luna/ penele ciocârliei", si, ceva mai jos: "fiecare trup/ secretă propriul său timp/ două abisuri// întunecate sine/ pulsează sub tramvaie". Constantin Severin merită mai mult decat eticheta de poet care scrie versuri în maniera japoneză. Eticheta care, de
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
-o așa pînă dimineață, că tot n-aveam ce face și așteptăm Iepurașul, daca nu s-ar fi apucat să ofteze. Știți cum ofta? Ofta așa, rar, îmbunata și tihnit, ca atunci cînd mă apucăm să-mi fac gamele la vioară, fără să mă cheme nimeni și ea intra în camera ca să mă mîngîie pe par. Mă înnebunea moșu^ Cretu. Cînd îmi era lumea mai dragă și alții băteau hapucu^, atunci venea el cu scripca, la lecții. Minge nu există decît
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
tarziu avea să supună aceluiași chin o țară întreagă!). Iată portretul: "- Era atâta tenacitate și orgoliu în gesturile sale, încât, deși la început mi s-a părut un om bun, amărât și căruia eu îi spuneam ăomul care are o vioară la picioră (era șchiop, iar pantoful lui ortopedic îl botezasem o cutie de ăvioară), încet, încet, căpătasem o repulsie față de el." Asemenea informații, de o concretețe sugestiva, există cu sutele în masivul volum și prezintă interes pentru orice istoric literar
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
față și gustul îngrozitor de sărat al heringilor de la cantină studențeasca din Piață Buzești. Bunicul meu dinspre tata, constănțean, a fost timp de patruzeci de ani dirijorul corului catedralei. Era prieten cu pictorul Marius Bunescu și cu Zambaccian care cîntă la vioară. Făceau muzică de camera de dou\ ori pe s\pt\min\, bunica mea la pian, și alți doi la viol\ și violoncel. În 1912, înființase, la Constantă, revista literar\ "România Mare" (nici în clin nici în mînecă cu foaia patriotarda
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
de ani de la întemeierea mânăstirii, la organizarea căreia s-au distins Eminescu și Slavici. La această manifestare aniversară a luat parte și fiul părintelui, cel ce va deveni celebrul Ciprian Porumbescu, atunci elev în a șaptea liceală, care a luat vioara unui lăutar și a cîntat, exaltat, o nesfîrșită horă. În 1876 părintelui Porumbescu îi moare soția,de aceeași boală care l-a răpus și pe Ciprian. Apoi se va mărita (ce-i drept greu) și fiica sa Maria, Ciprian studia
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
Truls Mørk a interpretat cu o sensibilitate aparte cunoscutul concert, fiind foarte atent la nuanțele timbrale ale instrumentului. Eschenbach a realizat simfonia lui Mahler cum rar am ascultat. De neuitat a fost partea a III-a, Poco adagio, în care viorile au marcat cu o mare finețe starea de vraja. Soprana americană Grant Murphy, cu o voce sensibilă și frumos condusă și-a dozat frazele muzicale cu multă inteligență. C. Eschenbach, după opinia mea, rămâne un mare muzician, impresionând atât că
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
an această caracterizare glumeața". Mai departe, Călinescu se declară mai mult interesat nu de Lovinescu cel real, cat acaparat de mișcarea pur investigativa vizănd "pe Lovinescu al lui Vianu", fixat ăntr-un portret dinamic. Atunci, crede Călinescu, esti alt om, o vioară sensibilă din care s-a scos surdina. Dacă faci cateva portrete că ăsta scoți un volum minunat... Sper că vei țipari cateva pana va ieși ed. a II-a din Compendiul meu, ca să notez nouă d-tale muzică din adăncuri
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
serbării, primele ore ale nopții. În cartierul rezidențial, cu vile ascunse în verdeața și blocuri elegante, viermuiala de vară se presimte la câteva sute de pași mai încolo - în drumul spre ieșirea din oraș, în mahalaua largă prevestita de melodia viorilor și de mirosul fripturii." Scriitorul manifestă o deosebită apetenta pentru revelarea farmecului arhitecturii patinate, din capitală sau chiar dintr-un oraș de provincie precum Buzăul. Și în acest caz, mărturisesc a-l urmări cu deplină înțelegere. Orașele României - fie și
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]