1,218 matches
-
de a moșteni, deși din cauza prolificității familiei el G. Călinescu rămânea o rudă veșnic colaterală. Dar să arunci în spital un bătrân sau să privezi un copil de succesiune, asta i se părea o infamie. Aglae era pentru el o "viperă", iar Olimpia pierduse mult în ochii lui prin indiferența arătată față de accidentul lui Simion. Și purtarea lui moș Costache, care strica orice previziune, îl irita. Când era în joc interesul lui, Stănică găsea, nu-i vorbă, argumente suplimentare. Dacă din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
topit damigenele alea, boangă Bruță? - ...Între tranșee au deschis niște podețe. Înăuntrul tranșeelor i-a pus fermecătoarea de au îngropat, tot din doi în doi metri, camioane cu turtoaie de farmece, cât căpățânile de verze. Vineții, drămuite cu otravă de viperă, slănină de înecat, scârboșenii murate, tăvălite prin făină să nu se deschege... Călca inamicul de care se ferește Nicoloaica și pentru care și-a scobit șanțurile pe vreun turtoi. O dată îi despica și puterea turtoiului, ăluia, de sus până jos
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i-a pețit o soție. Cocondy habar n-avea cu ce fel de persoană avea să-și împartă, de atunci, micul și marele dejun. Dar nici nu l-a mirosit pe Urban, neîngrijorîndu- se și neintuind că tocmai prin această viperă încălzită la sân, lui Robin, în somn, i s-a pisat craniul cu o secure. A fost sub demnitatea prețuitei societăți inițiatice și oculte pan-europene să-i amestece creierii în țărână celui mai de vază membru al său, doar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu-i ea o moarte care se întrece pe sine? Obosit de individuație, aș vrea să mă odihnesc de mine. Și cum mi-aș prăfui inima în depărtări, ca din urmele de sânge să lingă șerpii însetați de otravă - și vipere încîrligîndu-se în creier și sugând idei după idei, târâtoare îmbătate de deznădejde! Prăbușiți-vă, tăriilor, nu veți avea ce mai turti! Căci aștrii se învîrt în univers ca ouă clocite, ale căror emanații toți trandafirii raiului nu le vor acoperi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
însă că mai sus, spre capitală, am să dau de belșug. În schimb aveam parte de oștiri de țânțari în bălți de apă stătută, bântuită de muște și viespi grase; de câte ori încercam să beau apă, trebuia să fiu atent la vipere. Au fost zile când n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să-mi amăgesc foamea, și nici țipenie de om pe vreo cărare...Am văzut țărani foarte bătrâni dar n-aveau decât treizeci de ani fără un dinte în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
moment de prietenii mai vârstnici, participa în acel fel la devălmășia vieții. Primele schimburi de vorbe erau întotdeauna despre capriciile timpului, despre poziția norilor și a soarelui, despre vânturi și ploaie. Apoi firește urma șiragul de nenorociri: măgari mușcați de vipere la pășune, capre sau viței căzuți în prăpăstii, prăbușiri de adăposturi din paie, livezi lovite de secetă și uscate, alunecări de teren, boli. În privința bolilor Geronimo îi întrerupea brusc și mânios. Așa că bătrânii se opreau câteva clipe, după care oftau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în plus o vagă doză de mister: Există credința transmisă de grecii din vechime, confirmată de studiile de medicină de azi, că păcatele părinților sunt plătite de fii. De obicei cel ce visează animale spăimoase, vâscoase, ca de pildă șerpi, vipere, porci sau păianjeni, bea prea mult vin sau a fost conceput de indivizi cu năravul beției. Soiul acela de nor neguros deasupra capului lui Tommaso se risipi pe loc; amenințarea simțită în întrebările insistente ale duhovnicului dispăru ca prin farmec
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
capitală, am să dau de bunăstare. Când colo, dădeam doar de hoarde de țânțari în bălți cu apă puturoasă, raiul muștelor și al viespilor grase; când încercam să beau oleacă de apă, trebuia să mă feresc de tot felul de vipere. Zile-n șir n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să mestec ceva, nici țipenie de om pe poteci. Pustiul, iată ce mi s-a arătat mereu înaintea ochilor, simțeam pur și simplu că mi se taie respirația. Chiar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
blestemă. Cel ce spune adevărul nu blestemă nicicând. Adevărul e dorit de însuși Dumnezeu, e chiar Dumnezeu. Asupra voastră o să cadă fulgerul puterii dumnezeiești și veți fi biciuiți și nimiciți. Ați pus cuvintele în lanțuri, iar din sentimente ați făcut vipere. Ceea ce s-a întâmplat în Calabria, se va întâmpla deseori și în alte părți: nu se trăiește doar așteptând în fiecare seară pe parapeți apusul soarelui ce aduce alte umbre de adăugat celorlalte umbre din atâtea și atâtea seri. Oamenii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îi mărturisi totul lui don Terentio. Știam totul, fiul meu drag, totul. Dumnezeu însă iartă când foamea roade măruntaiele. De la amvon, don Terentio, într-o dumunică dimineața, în timpul predicii, cu bunul simț și ironia dintotdeauna recomandă: Să li să scoată viperelor dinții veninoși, înainte de a le frige, și să se bage de seamă să nu se confunde animalele cu copiii înainte de a le-njunghia, și să nu se confunde copiii cu oile36. XII În timpul procesului martorii spuseseră tot felul de bazaconii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să atribuie micilor animale virtuți cugetătoare și chiar umane. În timp ce le luau urma, Tommaso și tovarășii lui coborau în hățișuri, loveau tufișurile cu o creangă de măslin și desfrunzeau crăcile. Pe nepusă masă dintr-o groapă, în loc de broscoi, se iviră vipere și șerpi ce se înfulecau între ei. Acel spectacol îngrozitor îi făcură pe copii să încremenească. Încăierarea era serioasă, chiar dacă învălmășeala nu te lăsa să deslușești părțile: nu se înțelegea dacă bătălia se dă între vipere și șerpi sau între
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în loc de broscoi, se iviră vipere și șerpi ce se înfulecau între ei. Acel spectacol îngrozitor îi făcură pe copii să încremenească. Încăierarea era serioasă, chiar dacă învălmășeala nu te lăsa să deslușești părțile: nu se înțelegea dacă bătălia se dă între vipere și șerpi sau între un grup de vipere și șerpi și alt grup. Făceau piruete acrobatice, se furișau, se întretăiau întortocheat, în timp ce limbile li se zbăteau și, dinții se înfigeau în solzii trupurilor. Tommaso se dădu înapoi, zicându-le alor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se înfulecau între ei. Acel spectacol îngrozitor îi făcură pe copii să încremenească. Încăierarea era serioasă, chiar dacă învălmășeala nu te lăsa să deslușești părțile: nu se înțelegea dacă bătălia se dă între vipere și șerpi sau între un grup de vipere și șerpi și alt grup. Făceau piruete acrobatice, se furișau, se întretăiau întortocheat, în timp ce limbile li se zbăteau și, dinții se înfigeau în solzii trupurilor. Tommaso se dădu înapoi, zicându-le alor săi să facă același lucru. Dacă târâtoarele se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-ntâmple o minune sau o nenorocire. Să plecăm de-aici. Câțiva râseră de cuvintele temătoare și precaute ale lui Tommaso, reproșându-i că-i un fricos și jumătate. Mulți însă îl urmară pe cărare, primejdia era mare, de mușcături de vipere muriseră mai mulți la Stilo și în împrejurimi. Un strigăt sfâșie văzduhul: copiii, speriați, se priviră între ei, avură intenția să fugă, dar se întoarseră de unde plecaseră și iscodiră printre tufișurile de mărăcini și afin; unul de-al lor era
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un glas care părea a ieși din măruntaiele pământului și care părea să fărâme lucrurile de jur împrejur: Galileo a fost prietenul meu și nu înțeleg să-mi repudiez prietenii. Și despre Galilei am scris o Apologie în 1616. Doar viperele mușcă dacă sunt salvate, doar viermii rod carnea celor ce-i găzduiesc. Galilei, în cartea lui, demonstrează lucruri exacte și adevărate și deci nu mi se poate cere, tocmai mie, să-l țintuiesc pe cruce, când eu, dimpotrivă, aș vrea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ei, Antoniu, care, învins de Octavian, se simte prea umilit pentru a mai dori să trăiască. Îl urmează în moarte, dar gestul ei nu este întru-totul convingător, deoarece nu doar fidelitatea a împins-o să se arunce în groapa cu vipere, ci poate conștientizarea faptului că pentru ea nu mai exista altă alternativă de a guverna. Tisbe stârnește milă, deoarece condiția ei este mult mai precară, ni se înfățișează izolată și păzită, privată de orice libertate („Căci în cea țară tinerele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
149. 1013 Ibidem, p. 150. 1014 Ibidem, p. 152. 1015 Ibidem, pp. 152 153. 1016 Ibidem, p. 151. 1017 Ibidem, pp. 162 163. 272 deposedase, cu viclenie, și de soție și de copil: „Drept care Alla puse s-o omoare/ Pe viperă, să vază fiecare/ Că însăși muma l-a vândut pe rege,/ Plătind cu capul crunta făr’delege.” 1018 Atitudinea de respingere a tinerei și virtuoasei fete pe care au manifestat o cele două femei, dintru-început, ar putea fi explicată doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care nu avea nici o șansă de a-i impresiona pe scriitorii latini, nu i-a lăsat nepăsători pe greci. În mitul lui Thespesios, sufletul lui Nero obține favoarea de a se reincarna sub forma unei broaște, și nu a unei vipere, pentru meritul de a fi eliberat Grecia 2. Povestea spune mult despre atitudinea nuanțată a grecilor față de Nero. În urma vizitei sale Își face apariția „cea de-a doua sofistică” - denumire sub care este cunoscut fenomenul de renaștere, În secolul al
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ei, Antoniu, care, învins de Octavian, se simte prea umilit pentru a mai dori să trăiască. Îl urmează în moarte, dar gestul ei nu este întru-totul convingător, deoarece nu doar fidelitatea a împins-o să se arunce în groapa cu vipere, ci poate conștientizarea faptului că pentru ea nu mai exista altă alternativă de a guverna. Tisbe stârnește milă, deoarece condiția ei este mult mai precară, ni se înfățișează izolată și păzită, privată de orice libertate („Căci în cea țară tinerele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească,/ Vrând singură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
149. 1013 Ibidem, p. 150. 1014 Ibidem, p. 152. 1015 Ibidem, pp. 152 153. 1016 Ibidem, p. 151. 1017 Ibidem, pp. 162 163. 272 deposedase, cu viclenie, și de soție și de copil: „Drept care Alla puse s-o omoare/ Pe viperă, să vază fiecare/ Că însăși muma l-a vândut pe rege,/ Plătind cu capul crunta făr’delege.” 1018 Atitudinea de respingere a tinerei și virtuoasei fete pe care au manifestat o cele două femei, dintru-început, ar putea fi explicată doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
partea aeriană a plantei, se spală ochii de mai multe ori pe zi, ultima, seara la culcare și se bea câte o cană după fiecare masă. Miopia, prezbitismul și "orbeala" se mai tratează cu untură de șarpe, excluzând cea de viperă sau de alte reptile veninoase. Picături În ochi cu ceai din boabe de ienupăr pisate, amestecate după răcire cu miere de albine. Suc de ceapă, 2-3 picături În ochi, de mai multe ori pe zi. Aceste tratament era aplicat și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se simt de siguri pe post ! Un exemplu aproape concret: La Primăria Huși o contabilă (care și-a făcut o vilă frumoasă într-o zonă pitorească din salar de bugetar, sireaca!) cu care nu se poate discuta din cauza veninului de viperă din vorbe și fapte. Mândră și disprețuitoare cu toată lumea (avem vreo 30 de reclamații), subordonații abia așteaptă să fie schimbată ! Cred că noul primar trebuie să-i aducă aminte că-i în slujba publicului sau să-i facă cel mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în acele momente cruciale - care să asculte de recomandările Suveranului, un „copil”, cum l-a calificat de altfel chiar în cursul întrevederii, deoarece în problema armistițiului Conducătorul avea deja planul său și nu a admis sugestii pornite din partea „cuibului de vipere” de la Palat. h) Din aceste contradicții și neînțelegeri avea să rezulte, puțin după ora 17,00, respingerea de către Mareșal a sugestiilor Regelui, iar, finalmente, arestarea Antoneștilor! i) Care era deosebirea în privința soluțiilor între cele două tabere - complotiști și guvernanți? Una
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]