661 matches
-
așadar de concentrația autoinductorilor peptidici din mediul în care prokariotele trăiesc. Cu ajutorul semnalizării Quorum sensing, bacteriile își pot regla: emiterea de bioluminiscență; creșterea competitivă între diferitele populații și, dacă e cazul, sporularea; sinteza de antibiotice și bacteriocine; inducția factorilor de virulență și toxigeneză; diferențierea în sușe celulare; constituirea biofilmului bacterian ș.a. Mesajele interbacteriene se întâlnesc la Gram negativi (Vibrio sp., E. coli, Ps. aeruginosa, S. enterica, S. typhimurium, Y. enterocolica ș.a.) La bacteriile Gram negative, de exemplu, autoactivatorul (mesagerul chimic) este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sale. Astfel, Pierre Lépine de la Institutul Pasteur - Paris (unul din elevii lui C. Levaditi) a propus un vaccin cu virus herpetic tip 2 iradiat cu ultraviolete (UV). El considera că a realizat, prin iradierea cu UV, dezideratul: virus inactivat ca virulență și, în același timp, bun imunogen. Din nefericire, cercetările ulterioare au semnalat că virusurile herpes simplex inactivate cu UV sunt capabile să producă în culturile celulare aberații cromozomiale. Încă din 1971, R. Duff și F. Rapp au observat că după
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
trecut de la „citirea“ unor aspecte calitative la aprecierea cantitativă a diferitelor fenomene, s-a făcut realmente un mare pas înainte. Așa cum scrie textual G. Steven Martin - cel care a descoperit în 1969 prima oncogenă virală (v-Src), „inventarea metodelor cantitative (cuantificarea virulenței virusului Rous) a deschis poarta înțelegerii modului de interacțiune dintre acesta și celula gazdă“.5 Astfel, încă din 1911, P. Rous și J. B. Murphy au observat că o picătură din filtratul tumorii instilat în oul embrionar de găină, dă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cuvânt de altfel comun, pentru desemnarea căpeteniilor comunităților războinice ariene ale căror structură și funcțiune religioase încercase să le „reconstituie” pe baza textelor și prin analogie cu datele etnografice africane. Mai relevantă din acest punct de vedere mi se pare virulența lui Wikander în susținerea superiorității structurilor politice ariene față de organizarea de tip militar a triburilor africane, a căror inspectare intervine metodologic, ca versant al analogiei pentru sondarea mai precisă a unui fapt arhaic, nesusținut de probe pozitive 2. Este adevărat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
scriitori de limbă germană -, n-am fi acceptat în mod liber îndrumarea partidului, n-am fi acceptat în mod liber regimul nostru de democrație populară, n-am fi acceptat în mod cinstit, deplin, în mod liber, dictatura proletariatului". Critică cu virulență posturile de radio imperialiste ce emit din străinătate în limba română (ne mai amintim de posturi gen Europa liberă, Vocea Americii etc.), precizînd: "Noi cunoaștem ce spun aceste posturi de radio și nu ne speriem. Mai mult: noi cunoaștem și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
după întoarcerea mea din ’72 n-am mai publicat nici un rând în ziarele oficiale și foarte rareori în presa literară, faptul că nu mai făceam parte din nici un organism al U. Scriitorilor, că fiecare roman al meu era atacat cu virulență în presa de partid, ca și în cea literară, a „colegilor mei”, cu o patimă în care mahalagismul uman era amestecat cu invidia colegială, primitivă până la ridicol, vorbește de la sine. (De reeditări ale unor romane mai vechi bineînțeles că nici
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
bubonică la cea pulmonară, cum se dezvoltă obișnuit ciuma. Fapte zdrobitoare: În Manciuria, la 4 april 1952, șoareci de un soi neexistent în localitățile manciuriene, au fost aruncați asupra caselor. Acești șoareci erau purtători de microbi ai ciumei de o virulență excepțională îngăduind să provoace ciuma subt forma direct pulmonară. Declarațiile și probele lui Farges au fost puse la îndoială; intențiile conducătorilor americani în privința mijloacelor de a purta un nou război sunt direct legate de crimele fascismului și Farges dă probe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
invers, iar uneori pot fi în același timp. Nici poetul nu e tocmai din lumea asta (încerc să spun asta fără emfază), dar locuiește aici și ia act de ceea ce o constituie, în toate formele ei versatile: cu tandrețe, neliniște, virulență, dispreț, chiar cu iubire uneori. Cât a contat/ contează biografia ta în ceea ce ai scris/ scrii? Nu scrii decât "aruncat în întregime asupra prăzii tale" (Montale), așadar cu tot necunoscutul în față și cu biografia în spate (în urmă). Totuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
place, rămânând din realitatea în care tu ai trăit doar o fărâmă care poate conta sau nu în ceea ce tu va trebui să însemni când nu vei mai fi. Viața mea s-a derulat uneori calm, ca într-o absență virulența absurdă a întrebărilor, agresiv, așa cum sunt umbrele când nu-ți dai seama că ele devin materiale, vii, aidoma ție, derulată de la început într-o banală existență, la țară, la Coșula, unde mi se părea că începe și se sfârșește lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
războiului. Începând din luna octombrie 1945, întâlnirile sindicale încep să semene tot mai mult cu ședințele de partid ce vor deveni clasice. Scenariul cuprinde, între altele, informări asupra situației internaționale, episoade de critică sau autocritică, dar fără a atinge, încă, virulența din următorii 10-20 de ani. La ședința din 31 octombrie 1945, se discută după o ordine de zi în care, la chestiuni externe, apar alegerile din Franța și schimbările din partidul lui Charles de Gaulle; informări privind Statele Unite și independența
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
acțiuni sisifice, ele ilustrează câteva dintre miturile originare ale comunismului: omul care stăpânește natura și o supune propriilor interese, transformarea geografiei și apariția construcțiilor gigantice, ridicate cu prețului vieții câtorva milioane de „dușmani ai poporului”. Discursul împotriva „imperialiștilor” își păstrează virulența, însă devine intransigent față de „slugile lor ticăloase”, adică social-democrații de dreapta și „banda titoistă”, care nu aveau altceva de făcut decât să pregătească un nou război mondial. Muncitorii trebuiau informați, chiar și în acest mod, asupra dizidențelor din interiorul lagărului
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
un canal finanțat în mod public pentru protejarea intereselor băncilor private, ajutându-le prin aceasta să facă noi împrumuturi imprudente pe care le cereau înapoi imediat ca plăți ale dobânzii pentru împrumuturile anterioare. Un critic radical, George a remarcat cu virulență că deoarece în principiu acest lucru atrăgea după sine depunerea fondurilor chiar în băncile care făcuseră împrumuturile, acestea din urmă au putut ,,sfida zicala cu prăjitura. Se pare că băncile pot să mănânce prăjitura și totuși să o aibă în
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
sau numai bolnavi de curiozitate și amatori de prospecțiuni psi hologice, cum eram eu - dar pe potriva calității tot atât de du bi oase a acestor fete, la care groaznicele maladii venerice se Încuibă, se manifestă și se propagă mai departe cu o virulență devastatoare, datorită diatezei proprii unui organism Încă tânăr și plăpând, cum și ignoranței și delăsării cu care-și poartă aceste fete cele mai crude betegeli. Fata despre care Începui să vorbesc aci părea mai răsărită decât celelalte, Își purta capul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
muzicii, iar la premieră orchestra aproape s-a oprit din cântat. Manifestările pro și contra care au dus la o nouă „bătălie pentru Hernani“ În același oraș s-au calmat de-a lungul anilor. Până și critica, inițial de o virulență mordantă (pe francezi nu-i Întrec nici românii când e vorba de mușcături), după câțiva ani de reluare a spectacolului, și-a schimbat curios opinia și a scris În termeni elogioși. Era vorba totuși de aceeași montare, aceeași concepție! Timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unei generații ce se vroia turbulentă, la Chicago era șef de catedră. Normal, șefului de catedră nu i se întâmpla să comită inadvertențe gramaticale în adagiile latine, cum i se mai întâmpla uneori în țară șefului de generație. Dar nici virulența acestuia nu o mai putea avea ; nu i-o mai îngăduiau nici poziția, nici locul, nici momentul și, bineînțeles, nici vârsta. Virulența tânărului șef de generație, dinamismul și prolificitatea lui aveau, dincolo de travaliul erudit, un câmp nelimitat de acțiune : presa
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
inadvertențe gramaticale în adagiile latine, cum i se mai întâmpla uneori în țară șefului de generație. Dar nici virulența acestuia nu o mai putea avea ; nu i-o mai îngăduiau nici poziția, nici locul, nici momentul și, bineînțeles, nici vârsta. Virulența tânărului șef de generație, dinamismul și prolificitatea lui aveau, dincolo de travaliul erudit, un câmp nelimitat de acțiune : presa cotidiană și săptămânală, revistele literare lunare și bilunare, simposioanele „Criterion”-lui, neomițând nici cafeneaua. Șeful catedrei de istoria religiilor de la o mare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
anului 1885, tatăl Luigi s-a îmbolnăvit: răceala, bronșita și pleurita s-au succedat, minând inexorabil declinul său fizic. Bietul om a încercat să reziste cât mai mult a putut, luptând cu paliativele (calmantele) naturale. Apoi, a trebuit să cedeze virulenței răului și a trebuit să rămână la pat cu durere, știind că această odihnă forțată comporta și o diminuare drastică a intrărilor economice necesare familiei sale. Iar sărăcia demnă a familiei Calabria a devenit indigență. Pentru o vreme au reușit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
față de persoanele pe care el le considera reticente sau prea prudente, l-au făcut odios de mulți. Apreciază cuvintele sale înfocate și dorința sa apostolică de a-l duce pe Cristos și Evanghelia sa tuturor, dar nu reușesc să înțeleagă virulența verbală și radicalitatea afirmațiilor sale. Și papa Pius XII se arată un pic rece față de el. Nu îl susține deschis. Părintele Lombardi în refugiul său de la Galloro, la Castelli romani, stilizează în formă definitivă Progetto di rinnovamento della Chiesa (Proiectul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
altă mutație fundamentală în perioada iconoclastă, pentru destinul imaginii, dar și al oikonomiei (cu toată pluralitatea sa semantică), s-a petrecut în relația dintre credincios și obiectul idolatriei sale, înlocuit acum de discursul despre imagine și icoană. În acest sens, virulența și pragmatismul textelor patriarhului Nichifor au făcut pandant cu viziunea christologică și doctrinală a teologilor Ioan Damaschinul și a lui Theodor Studitul, toate comentariile susținând că gândirea (parțial "cunoașterea", în vechea accepțiune păgână) și exercitarea puterii (creștine) sunt imposibile în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tensiunea, iritarea, exasperarea, amărăciunea finală pe care le cuprinde aproape întotdeauna respectiva „discuție”. Adesea aceasta e asemănătoare cu cea dintre două personaje, în care unul se exprimă în tirade și altul aproape monosilabic. Primul se expandează, al doilea se contractă. Virulența unuia crește pe măsura reticenței celuilalt. Fugosul se crede sfidat cînd cel de alături toarnă apă pe foc tăcînd. Pala dă un pic înapoi, după care iarăși se înalță, despletită și fierbinte. În acele momente nu mai există nici o îndurare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
surpriză faptul că Enver Hodja era un ins cult, vorbea cîteva limbi, cunoștea bine literatura engleză, îl pasiona arheologia! *O curiozitate păcătoasă, de care nu scap: Doamne, „care este numărul zilelor robului Tău?” (Ps.118, 84). Într-un moment de virulență critică, R. mi-a făcut următorul portret: „Ești rigid, plin de prejudecăți. Un pedagog ineficient, asta ești!...” Apoi, puțin mai calmă, dar pe aceeași linie: „îți pun această oglindă în față ca să-ți dovedesc proporția eșecului tău...” Oricît ar părea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al lui Camus din Străinul și al lui Conrad din Inima Întunericului. Naratorul din Plateforme, care poartă prenumele autorului - Michel, Încarnează un “om fără Însușiri” al postistoriei occidentale. Tocmai discreția stilizării, absența obstacolelor În calea lecturii și al calofiliei fac virulența cu care figura Omului este stigmatizată și Înlocuirea sa clamată, iar neutralitatea relațiilor autor-personaj și narator-diegeză autentifică cu eficacitate maximă polii secunzi ai acestor binoame - personajul și situațille narative În care acesta se plasează. Modalizarea minimală și dezimplicarea etică a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-ntregul dizolvat dă tensiune interioară poemului și, în același timp, face din Anul 1840 o imagine a sufletului omenesc surprins în impulsurile sale contrarii. Dincolo de filosofia tonică, a încrederii în viitor, tabloul prezentului, dominat de degradare și fals, prevestește prin virulență satirică Scrisorile eminesciene și atinge, pe alocuri, chiar dezgustul obosit al Glossei. Ecourile îndoielilor și temerilor „de-mbunătățiri rele”, proiectate asupra viitorului, dau o ardoare aparte dialogului (rămas deschis, suspendat) speranță-scepticism: „Ce bine va aduce o astfel de schimbare? / Și
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
pe oliță, pentru aproximativ 10 minute (și nu mai mult, indiferent de rezultate, deoarece este suprasolicitant). De asemenea, se recomandă să fie lăudat ori de câte ori strategia respectivă se soldează cu un succes. în alternativa când, indiferent de motiv, copilul refuză cu virulență olița, el nu trebuie agresionat și constrâns să o folosească. Cea mai înțeleaptă soluție este ca părintele să renunțe pentru o vreme, iar după ce copilul uită disconfortul cu pricina, se reia întregul program. Cuvintele magice în toată această întreprindere sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
făcut cu prisosință dovada că Satana este evreul (s.n.-O.T.). De aici enormele noastre pierderi. Fără comisarii evrei eram demult la Odessa"53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă caracterul eminamente rasial al concepțiilor antisemite promovate de Ion Antonescu. Am insistat în privința directivei citate anterior, deoarece în opinia noastră aceasta a avut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]