482 matches
-
de pungi cu galbeni pentru ocuparea tronului, a vândut 4.762 de titluri boierești, pentru care a obținut aproximativ 20 de milioane de piaștri. În visteria domnului intrau diferitele taxe indirecte, precum cele ale vămilor sau ale ocnelor de sare. Visteria statului era alimentată în principal dintr-un impozit personal achitat de către toți bărbații țării de peste 16 ani, dar era permisă scutirea boierimii și clerului. Abuzurile administrației locale făceau ca până la jumate din populația țării plătitoare de impozite să fie scutită
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
armoniei ce dom¬nește între om și natură îl face să și reverse elanul admira¬tiv într un limbaj metaforic străin stilului științific. Ast¬fel, vorbind despre bogățiile subsolului Turdetaniei, filo¬zoful exclamă: aici se ascund „comorile firii inepuizabile sau visteria unei împărății fără sfîrșit" (II, 2, 9) peste care domnește Plutus, zeul belșugului, în locul zeului subteran Pluton, exprimări condamnate de Strabon (III, 2, 9). Po¬seidonios ni se dezvăluie astfel, prin Strabon, ca o fire de poet, care nu l
Poseidonios () [Corola-website/Science/313172_a_314501]
-
împodobi toate bisericile din lume. Dar bogățiile catedralei Sfânta Sofia ar putea întrece toate aceste comori laolaltă și se compară, poate, numai cu bogăția templului lui Sololmon. E de prisos să mai vorbim și despre acele avuții imense, tăinuite în visteriile împăraților de altădată și ale nobililor dregători greci. Așadar, grăbiți-vă cu tot norodul vostru, încordați-vă toate puterile, ca aceste comori să nu cadă în mâinile turcilor și ale pecenegilor. Căci, în afară de acea mulțime nesfârșită, care se află pe
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Bogdan. După doar o săptamână, la Balcaniada de sub 20 ani ce a avut loc la Asprovalta în Grecia, aceștia din urmă aveau să “oblige” întreaga audiență să se ridice în picioare la finele competiției, pentru a asculta Imnul Național, completând visteria Federației Române de Volei cu încă o medalie de aur. Același cuplu masculin avea să mai aducă o medalie balcanică, de data asta de argint și în 2010 la Plovdiv, Bulgaria în urma disputării jocurilor balcanice sub 23 de ani. Antrenorul
Volei de plajă () [Corola-website/Science/320497_a_321826]
-
7215 (1707), citat de preotul Neculai Vereanu, paroh al Bisericii Talpalari, în broșura "Istoricul bisericei Sf. Gheorghe pronumit Lozonski" (Broș., Iași, 1900), preoții Savin și Vasilie de la Sfeti Gheorghe i-au dat un loc de casă unui anume Vasile de Visterie, ginerele lui Efrim, în schimbul a 3.000 de bucăți de șindrilă și cuie pentru repararea acoperișului putrezit al bisericii. Locul de casă respectiv fusese donat lăcașului de cult de o Isaileasă, lângă ograda Marinuței Pivițoaei. La sfârșitul secolului al XVIII
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
sunt: Mircea inițiază în vremea sa legăturile comerciale cu Polonia și Liovul. Pentru a-i atrage pe negustorii polonezi, domnitorul muntean le acordă la început scutire de vamă (cu excepția celei din Târgoviște), urmând ca sumele cuvenite să fie plătite din visteria sa. Totodată, negustorii lioveni sunt lăsați liberi să-și desfacă orice marfă oriunde în țară. Singura condiție impusă era ca domnul să aibă dreptul de a cumpăra primul, pentru nevoile curții. Acestea au fost stabilite prin privilegiul comercial din 1403
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
chefalia" avea sensul de cârmuitor de oraș. Veniturile domniei veneau în principal din dările, birurile, prestațiile și dăjdiile cuvenite acesteia, vămile neconcesionate, morile, braniștile și bălțile domniei, amenzile și taxele de judecată percepute în țară etc. Toate acestea intrau în visteria instituției domniei, căci, în afară de orașe, domnul ca persoană de regulă nu mai dispunea de alte moșii. Acest lucru se va schimba peste veacuri, când la cârma țării vor ajunge și boieri ori vlăstare înstărite. Astfel, pentru a împroprietări mănăstiri, Mircea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
interesul pentru literatură și cu un emigrant francez de la care ia lecții de limba și literatura franceză. Din această perioadă datează primele sale încercări literare: "Zăbavele mele din Basarabia în anii 1821, 1822". După moartea tatălui său, intră copist la visterie, începând astfel viața politică, cum făceau mulți fii de boieri pe atunci. În acest timp publică câteva traduceri de poezii ("Mnemon" de Voltaire, "Prostia Elenei" de Marmontel), și câteva nuvele, care făcură mult efect. Îndemnat de scrierile patrioților de peste munți
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
a publicat un studiu pe această temă. În urma negocierilor purtate de Heinz-Günter Hüsch cu reprezentanții Securității, din România au plecat între 1968 și 1989 peste 200.000 de etnici germani din România. În perioada 1970-1973, operațiunea „Peregrinii” a adus în visteria României peste șase milioane de dolari din vânzarea românilor get-beget. Cetățenii români ale căror rude doreau să plece din țară sau chiar candidați la emigrare erau contactați și li se cereau bani, apartamente în România, mașini și alte lucruri de
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
și Făgărașului, domn al Banatului Severinului și pe amândouă părțile peste toată Dobrogea, încă până la Marea cea Mare și singur stăpânitor al cetății Darstor""-un document din 23 noiembrie 1406. Pe plan intern, domnia să a adus un progres economic, visteria se umplea de pe urmă strângerii taxelor și impozitelor și datorită numărului crescut de negustori care treceau granițele țării, cărora domnitorul le-a acordat o serie de privilegii. Pe plan extern, Mircea a fondat alianțe solide că să-și înfrunte inamicii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
elite boierești . A permis jefuirea regiunilor din Transilvania pentru a-și finanța și întări armata, și pentru a-i pedepsi pe sașii și pe românii care l-au sprijinit pe pretendentul său, Dan . A sprijinit comerțul, sursă de venit pentru visteria domnească. Din timpul domniei sale datează și prima mențiune documentară a Bucureștilor, ca reședință domnească, datată din 20 septembrie 1459. Între timp, Papa Pius al II-lea a cerut organizarea unei noi cruciade anti-otomane. Condițiile externe păreau prielnice. Vlad și Matei
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
complot ontern și o plângere împotriva domnitorului Alexandru înaintată de Poartă, în vara 1593, Mihai a urcat la tronul Țării Românești. Patriarhul de Constantinopol, Sigismund Bathory și alți străini l-au susținut. Au fost scoase sume importante de bani din visteria personală și din imprimuturi, creditorii urmându-l în Muntenia, pentru a-și recupera sumele investite. După ce a fost numit, a ajuns la București în toamna 1593, după ce a trecut pe la Adrianopol. Pe plan intern, situația din Muntenia s-a agravat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul, vistieria și cămară. Tezaurul era rezervă domniei, visteria concentra datele despre contribuabili, se repartizau dările, iar veniturile erau destinate cheltuielilor statului, iar cămară era destinată cheltuielilor casei domnitoare. În frunte era marele vistier, iar dregătorii din subordine îndeplineau slujbe anuale. Judecătorul suprem fiind domnitorul, judeca cazurile penale și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domnitorului Mircea cel Bătrân. De asemenea, numeroase hrisoave, purtând pecetea domnitorilor, consemnează numele târgului numit de obicei ""Ocna Mare"": Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Vintilă Voievod, Radu Paisie, Simion Movilă, Radu Șerban și Radu Mihnea. "Sarea" aducea venituri importante în visteria domniei și astfel devenea un element esențial în economia statului. Sarea a reprezentat "monopolul domniei", domnitorul fiind stăpân al zăcământului, iar terenul proprietate privată a unui locuitor, acesta putând chiar să-l vândă. Totodată se stabilește cu certitudine, cu ocazia
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
năpăstuiți și i-a răsplătit cu mărinimia sa, încât, de cum se ivea o plângere împotriva cuiva, îndată era gata decretul imperial care poruncea să fie îndeplinită dorința petiționarului; deși, peste 2 ani, toate aceste decrete au fost anulate... Paleologul secătuia visteria cu amândouă mâinile și împrăștia cu risipă ceea ce fusese adunat cu zgârcenie." (potrivit lui Pachymenes). Toate aceste măsuri au întărit întrucâtva poziția Paleologului, însă, pentru consolidarea definitivă pe tron, era nevoie de un război încununat cu izbândă. Ascensiunea lui Mihail Paleologul
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
se temea, deopotrivă, de armata Niceei și de cea a Epirului, păstra neutralitatea. Cu turcii, Paleologul a încheiat, la început, un tratat de prietenie, iar mai apoi chiar l-a adăpostit la Niceea pe sultanul de Iconion, care fugise cu visteria, haremul și slugile sale din fața revoltelor supușilor și a ocupației mongole. Basileul nu a scăpat nici prilejul să se asigure de sprijinul grecilor influenți din Constantinopol, împărțindu-le, în speranța cuceririi apropiate a orașului, bani și hrisoave cu diverse promisiuni
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
împăratului principal. Evenimentele cele mai importante și cele mai grave se întâmplau în Asia Mică, unde Imperiul bizantin era lovit cel mai puternic. Armata bizantină, slabă și prost aprovizionată (socotind cu nesăbuință că ar fi mai bine să economisească banii visteriei, Andronic II a redus la minimum mijloacele alocate pentru întreținerea forțelor armate, maritime și terestre), nu era în stare să țină piept incursiunilor turcilor. Bizanțul se afla în fața catastrofei. Asia Mică, inima teritoriului bizantin, era pierdută pentru totdeauna. Andronic II
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
căutare de resurse, să le vândă negustorilor din Occident o parte din podoabele sale. În anul 1328, după victoria definitivă a lui Andronic cel Tânăr, Andronic II, care fusese detronat, a fost lăsat în capitală, cu o remunerare mizeră de la visterie. Un an mai târziu, fostul împărat a orbit, iar, peste încă un an, Andronic III l-a silit pe bunicul său să se călugărească, pentr evita uneltirile din parte acestuia. Înstrăinat am fost de frații mei și străin fiilor maicii
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
fiul sau fratele) a lui Alexios Apokaukos. Cei mai influenți zeloți făceau parte din rândurile intelectualității și ale burgheziei citadine. Averile cetățenilor bogați și ale mănăstirilor au fost puse, cu asentimentul poporului, sub sechestru, în folosul nevoiașilor și pentru necesitățile visteriei. Ce-i așa deosebit-scria cineva dintre zeloți, justificând confiscarea unei părți din avutul bisericii-în faptul că, luând din avuția mănăstirilor, vom hrăni câțiva sărmani, ba chiar și preoților [bisericilor fără pământuri] le vom da cele trebuincioase și vom împodobi bisericile
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
a decretat amnistierea tuturor celor care fuseseră împotriva lui. La 13 mai, în biserica Vlacherne, a avutloc încoronarea oficială. Ioan VI a promis că va renunța la diademă, după un termen stabilit la 10 ani. Războiul civil a secătuit și visteria, și resursele lui Cantacuzino însuși (despre bogățiile lui ne putem face o părere din enumerarea pagubelor: mii de tauri, boi, iepe, sute de catâri, cămile și multe altele). În palatul imperial, tacâmurile de aur și argint fuseseră înlocuite cu veselă
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
vază cetățeni și i-a convins să doneze bani-visteria era goală-pentru construirea unei flote noi, ca să-i potolească pe genovezi, de asemenea împăratul nu voia să se acomodeze cu faptul că aproape 87 % din veniturile vamale de la Bosfor intrau în visteria genoveză și căuta să pună capăt acestei situații. El reduce tarifele vamale din Constantinopol pentru cea mai mare parte a mărfurilor de import, ceea ce avea ca efect atragerea în număr mare de vapoare comerciale în portul bizantin, făcându-le să
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
care îl susținuse pe tânărul împărat, și-a pierdut cathedra. Ca și până acum, Cantacuzino conta pe ajutorul musulmanilor și a început să populeze împrejurimile capitalei cu mercenari turci. Pentru a le plăti acestora solda, au fost folosite toate resursele visteriei, odoarele bisericilor și chiar banii donați de cneazul Moscovei Simeon cel Mândru, pentru repararea catedralei Sfânta Sofia (încă din timpul domniei celor doi Andronici începuse construirea unor anexe ale clădirii principale, care jucau rolul de contraforturi, deoarece doi pereți ai
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
și a păstrat pentru sine puterea asupra părții bizantine a Peloponesului. La sfârșitul războiului civil dintre cei doi Ioani, Imperiul oferea o priveliște mohorâtă. Tracia, cutreierată în lung și în lat de detașamente de mercenari, se transformase într-un pustiu, visteria era secătuită, armata nu exista, Constantinopolul zăcea în ruine. Însăși poziția pe tron a lui Ioan V era destul de ambiguă. Foarte repede după întronarea lui, la Constantinopol s-a creat o situație uimitoare pentru evul mediu. Vorba e că Ioan
Ioan al V-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317612_a_318941]
-
și 1793. Lipsa de fonduri l-a împins în Polonia unde i s-a promis o pradă mai bogată decât ar fi câștigat în cruciada antirevoluționară din Franța. Un tratat subsidiar cu puterile maritime (19 aprilie 1794) i-a umplut visteria însă insurecția în Polonia care a urmat celei de-a doua împărțiri din 1793 și amenințarea unei intervenții izolate a Rusiei l-au împins pe Frederic să semneze un tratat separat la Basel cu Republica franceză (5 aprilie 1795). Acest
Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei () [Corola-website/Science/319759_a_321088]