566 matches
-
frumoasă, dar nu scutită de dificultăți întreprindere epică. Au participat: Barzovie-Vodă, Sima-Vodă și soția sa Ruxăndrița, sultanul Beșiktaș Mehmet Hamzá și viziriul său, spătarul Vulture, Hantătar cel Tânăr și sora sa Huruzuma, călugării Metodiu și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
împlinit într-adevăr. Cei doi vraci, care aduseseră de la Amasia știre la împărăție, au plecat din Stambul cu o epistolă binecuvântată de la tatăl cătră fiul său. În ziua ce a urmat s-a pecetluit la Divan-Yolù plecarea lui Mehmet și vistiernicul Porții a adus în burdufuri aurul. S-au înfățișat și căpitanii ienicerești ca să însoțească, pe calea Adrianopolului, alaiul tânărului vlăstar al împăratului. La al șaselea ceas, copilul urma să se înfățișeze și să îngenuncheze la sărutarea mânii părintelui său. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui vodă. --Și acum - a reluat vorba bătrânul - să vedem ce e cu acea “Sfânta noastră rugă nou-zidită”. Ștefăniță Lupu e cam trufaș, lucru dovedit chiar de el însuși: “Sfânta mănăstire a fost întâi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas de multă vreme... pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod când s-a ridicat la domnia Moldovei, dacă au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mănăstirii”. Cum se vede, de la restaurarea bisericii și ridicarea unor anexe până la “sfânta noastră rugă nou-zidită” este totuși o cale... --Să nu-l judecăm atât de aspru, sfințite, fiindcă recunoaște totuși pe ctitorii adevărați, Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic - grec din Ianina - și Maria, soția lui, fiică a voievodului Petru Șchiopu. --Văd că ești destul de indulgent, dragule, și nu am alta de făcut decât să mă plec în fața părerii tale. --Încerc să respect spiritul documentelor. --Să nu ne depărtăm
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
simțeam fierbințeala trupului lipit de mine și răsuflarea dogoritoare în obraz. Iată-ne în fața Mitropoliei. --Pe vremuri, pe aici prin preajmă, pe la 20 august 1666 (7174), se afla un loc de casă al lui “Gheorghie Roșca ce-au fost mare vistiernic”, loc pe care - spune el - “am vândut,... un loc de casă, ce am avut aicea în târg în Iași, lângă Mitropolie... i-am vândut dumisali, Solomon vornicul cel mare”. Pentru asta a primit “ Trei boi și drept trei vaci”. --Se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sântu în Cizmărie... trei dughene gata, cu casă cu tot și cu grajdiu și cu tot locul... Acele trei dughene... le-am vândut sfinției sale părintelui Ioanichie arhimandritul de Galată”. Și ia aminte că, printre martori ca Ursache, ce au fost vistiernic, și câțiva negustori se află și Vasilie, staroste de ciocli. --Nu te minuna de prezența acestui staroste de ciocli, ci de cele ce ai să auzi din gura lui Mihai logofăt al treilea, care la 25 iunie 1691 (7199) scrie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu 2 locuri de dugheni care iaste în Cizmărie... Au vândut-o lui Gavril Puiul cizmar”. Numai că un amărât de cizmar nu are noroc și la 1 mai 1735 (7243) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod întărește lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton cizmar, care și-a făcut dugheană acolo, dar prin judecata cu Toader Pălade vel vistiernic o pierde, alegându-se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Toader Pălade mare vistiernic stăpânirea pe acel loc prin răscumpărare. Acest loc însă era împresurat de călugării de la Ocnă, care au dat locul unuia Anton cizmar, care și-a făcut dugheană acolo, dar prin judecata cu Toader Pălade vel vistiernic o pierde, alegându-se doar cu lemnul dughenii la care s-au adăugat șindrila și cuiele date pomană de vel visitiernic. --După ce mi-ai făcut capul calendar, poftim de mai înțelege ce spune Nichifor, Mitropolitul Moldovei, rânduit de vodă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
apa nu-i va lipsi. 17. "Ochii tăi vor vedea pe Împărat în strălucirea Lui, vor privi țara în toată întinderea ei. 18. Inima ta își va aduce aminte de groaza trecută și va zice: "Unde este logofătul? Unde este vistiernicul? Unde este cel ce veghea asupra turnurilor?" 19. Atunci nu vei mai vedea pe poporul acela îndrăzneț, pe poporul cu vorbirea încîlcită de n-o puteai înțelege, cu limba gîngavă, de n-o puteai pricepe. 20. Privește Sionul, cetatea sărbătorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Cu o tabacheră a fost momit în 1777 domnitorul Moldovei Grigore al III-lea Ghica, de către trimisul sultanului (imbrohor), ca să-l înjunghie : I-au întins tabachere, Și când vodă s-au plecat, Adică, ca să ei tabac, Făcu sămn lui haznatarul [= vistiernicului], Să-l lovească cu hamgerul (Occisio Gregorii, 1778) (112, p. 51). Era epoca tabacherelor de lux, ornate cu pietre prețioase. În 1781, în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, prințul Kaunitz, cancelarul austriac, îi arată lui Ienăchiță Văcărescu „o blană de samur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sloboade, la Huși, un ipisoc sîrbesc pîrcălabului Petru Cîrc (în alte acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-au păstrat, însă, două întărituri ulterioare asupra satului, solicitate de el, de la Iliaș Rareș (1548, februarie 29) și Alexandru Lăpușneanu (1554, martie 1). În primele decenii ale secolului al XVII
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sloboade, la Huși, un ipisoc sîrbesc pîrcălabului Petru Cîrc (în alte acte, Cîrcă, Cîrcovici), prin care îi întărește cumpărătura satului Hlipicenii, „pe Zvîjia, mai sus de Răuseni și în același hotar și cu loc de moară pe Zvîjia”, de la „Oniul vistiernicul, fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiul Anușcăi”. Acesta din urmă, după primirea sumei de 840 zloți tătărăști, îi predă pîrcălabului și „privilejiul de schimb” „cu părintele Domniei mele Ștefan voevod”. Așa dar satul exista pe vremea lui Ștefan cel Mare, ajungînd, prin schimb, la Oniul vistiernicul. Nu știm cît a stăpînit Petru Cîrc la Hlipiceni; s-au păstrat, însă, două întărituri ulterioare asupra satului, solicitate de el, de la Iliaș Rareș (1548, februarie 29) și Alexandru Lăpușneanu (1554, martie 1). În primele decenii ale secolului al XVII
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe Mântuitor, reproșându-I că n-a vândut parfumul pentru a împărți apoi banii săracilor. De ce a făcut asta? Ioan vine cu un amănunt inedit, care desăvârșește diabolizarea: nu pentru că i-ar fi păsat lui de sărmani, ci pentru că, fiind vistiernicul grupului și hoț pe deasupra, pierduse o bună ocazie de a-și băga o sumă frumoasă în buzunar: Iuda Iscariotul, unul dintre ucenicii Săi, cel care avea să-L predea, spune: De ce nu s-a vândut parfumul acesta pe trei sute de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
exact: cele ce se aruncau în pungă). Isus a zis: Las-o, ca să-l păstreze pentru ziua îngropării Mele! Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, pe Mine însă nu mă aveți întotdeauna (12,4-8). Cele două elemente noi - vistiernic al apostolilor și hoț - vor face carieră de-a lungul secolelor. Ele accentuează și mai mult aporia sugerată mai sus: cum a fost posibil ca printre apostolii desemnați de Isus în persoană să se numere un asemenea individ precum cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
soție pe mama sa și și-a omorât tatăl. După scena recunoașterii dintre mamă și fiu, Iuda merge să-L caute pe Isus, ca să se pocăiască. Restul povestirii curge după informațiile din evanghelii, cu precizarea totuși că omul nostru, ajuns vistiernic al grupului, fura zece procente din fiecare pomană. Versiunea din Legenda aurea amestecă mai multe tradiții medievale și este una dintre cele mai elaborate 53. Trama principală, spuneam adineaori, se înrudește cu mitul lui Oedip, dar pot fi recunoscute destul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
te-ai gândit la ce mă gândesc eu. Apoi cum să nu-mi aduc aminte când printre cei care au fost de față la întocmirea zapisului s-au numărat și niște Bașotești: Pătrașco Bașotă logofătul al doilea și Gheorghie Bașotă vistiernic al doilea. Aha! Păi cum să nu-ți aduci aminte când îi vorba de cimotia Bașoteștilor? Dacă nu ți-ai fi amintit, atunci ai fi scăzut în ochii mei. Așa ceva nu se poate întâmpla. Știi doar că sunt născut pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc de casă cu pivniță gata de piatră, din jos de zidul mănăstirii...Iar rugătorii noștri Ghedion...i-au dat lui Iane cîntăreț, schimb, trei dugheni și cu tot locul dughenilor ce sînt pe Ulița Strîmbă, între casele lui Paladie vistiernic și între casele lui Moise doctor și încă i-a mai dat 100 de lei bătuți”... Limpede-i, fiule, ori ba? Îi limpede ca lumina zilei. Și acum ce ai să zici când ai să afli că mai este și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
jur. Bătrânul își șterge fruntea nădușită cu o năframă cât o lume. Privirile îi fug de ici-colo. „A obosit bietul de el...La vârsta lui!” Nu-mi termin gândul, însă, că el mă atenționează: Uite, aceste case au fost ale vistiernicului Vasilie Gheuca. Pe unele le-a schimbat la 12 mai 1679 (7187) cu „Cîrstina fata Gramii”...Altele le-a cumpărat de la Mihalcea și sora lui Cîrstina la 28 iulie 1679 (7187). Și în cele din urmă - după cum aflăm dintr-un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fata Gramii”...Altele le-a cumpărat de la Mihalcea și sora lui Cîrstina la 28 iulie 1679 (7187). Și în cele din urmă - după cum aflăm dintr-un suret după zapisul din 3 noiembrie 1690 (7199) „Simina, giupâneasa Gheucăi ce-au fostu vistiernic mare, împreună cu ginerele său, Vasilie ce-au fostu jicnicer mare...au vîndut mării sale Constantin (Cantemir) vodă a lor dreaptă ocină, casele...ce sîntu pe Ulița Strîmbă...dreptu 300 lei bani gata”. Păi nici în mâinile lui Constantin (Cantemir) vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
care hotărăște: „Facem știre cu această carte a domnii meli pentru niște casă...ce sînt pe Ulița Strîmbă, carii le-au cumpărat răpăusatul părintele domnii meli de la Vasilie ce-au fost jicnicer mare, ginerile lui Vasilie Gheuca ce-au fost vistiernic mare. Deci, fiindu dumnealui Antioh hatmanul cumnatul lui Vasilie Gheuca vistiernicului, cădzutu-i-s-au dumisali a li cumpăra”. Parcă am mai întâlnit noi asemenea întâmplări, părinte. Cum se cheamă acest drept pe care îl avea - în cazul de față - Antioh hatmanul? Acesta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
niște casă...ce sînt pe Ulița Strîmbă, carii le-au cumpărat răpăusatul părintele domnii meli de la Vasilie ce-au fost jicnicer mare, ginerile lui Vasilie Gheuca ce-au fost vistiernic mare. Deci, fiindu dumnealui Antioh hatmanul cumnatul lui Vasilie Gheuca vistiernicului, cădzutu-i-s-au dumisali a li cumpăra”. Parcă am mai întâlnit noi asemenea întâmplări, părinte. Cum se cheamă acest drept pe care îl avea - în cazul de față - Antioh hatmanul? Acesta e dreptul sfânt de preemțiune pe care nu are nimeni voie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pe sama Ghinei neguțitoriul”. „Neguțitoriul Ghinea” nu este singurul care ajunge stăpân pe case din Ulița Mare, fiule. Asta o aflăm din mărturia de la 12 martie 1662 (7170) a marilor boieri privind o datorie a lui Gavril hatmanul către Duca vistiernic, în care se spune: „Fiindu datori și dumisali, fratelui nostru, Ducăi visternicului,...deci...neavând de unde să dea acei bani...ce au dat casile unchio-seu, lui Gavril hatmanul...cu pivniți de piatră și cu loc cu tot ce sântu pre Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că la 1 iunie 1671 (7179) cumpără niște case de la Iorga, fiul lui Isar jitnicer, care se găsesc pe Ulița Mare. Apoi, pe 6 martie 1673 (7181), cumpără o casă cu pivniță de piatră aflată pe Ulița Mare, înaintea curții vistiernicului Ursachi. Din câte știu, ceasornicarul n-a ținut prea multă vreme aceste case, ci le-a vândut. Asta o spune în zapisul din 23 iulie 1676 (7184), când le vinde „Molitvei sale popii Ursului, preotului cel domnescu, ce este la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]