490 matches
-
deplină a unității statale românești - prin revenirea la patria-mamă a Basarabiei, Bucovinei, Transil vaniei, Banatului - datorită luptei și jertfei românilor din toate provinciile locuite dintotdeauna de aceștia: „Țări românești - sublinia articolul-program al Românimei, alcătuit desigur, de directorul publicației - despărțite prin vitregia vremurilor și brutalitatea cotropitorilor și țări rupte din trupul Principatelor de lăcomia unor despoți vecinic nesăturați de pradă se reîntorc astăzi la matca firească și reîntregesc ceea ce nedreptatea și sa mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
000 lei aur (64 516 kg aur). „La aceasta se adaugă faptul că în 1812 Imperiul ța rist a încorporat teritoriul românesc al Moldovei dintre Prut și Nistru pe care l-a denumit Basa rabia“ (Mircea Mușat, „Românii în vâltoarea vitregiilor istorice“, Anale de istorie, an. XXIV, nr. 3, 1978, p. 17; id., „Considerații privind urmările dominațiunii și ingerințelor străine asupra evoluției istorice a poporului român“, Anale de istorie, an. XXVII, nr. 2, 1981, p. 88). 38. ROM., an. XXI, 17
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și inimile cu trilurile lui văratice, să moară de foame! Ah, trădarea de confrați lafontainiană! Jalnică preamărirea filosofiei filistine a burții. Dureroasă, neașteptată trădare. A doua: concepția oportunistă, slugarnică, sclavagistă a povestitorului: laudă maleabilitatea bicisnicei trestii, odrasla mîlului, care păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu!) falnicului și nobilului stejar, care preferă să țină fruntea sus și mai curînd să moară decît să se ploconească. Astfel de fabule le-aș interzice ca profund imorale. Profund
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-le operele. Vă sunt adânc recunoscător pentru amabilitatea cu care ne-ați primit 678 vizitând această emoționantă icoană - ce reprezintă „Casa oamenilor de seamă” din Fălticeni. Cu adâncă recunoștință pentru toți cei ce-au păstrat, cules, donat și recuperat după vitregia „vremurilor de bejenie” ce-au trecut În decursul unui veac până azi când au ieșit iar la lumina tuturor! Al D-Voastră Dumitru Țanu București, Sectorul 2, Str. Ghiocei, 7A 678 Dumitru Țanu a vizitat „Galeria”, cu un frate al
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și credința intactă, mult sporită. Cred în biruința binelui creștin și în întoarcerea celor păcătoși, îmi iubesc Biserica și neamul și sunt convins că perioadele de întuneric istoric nu pot distruge decât parțial geniul românesc și opera lui, creată prin vitregiile vremurilor, căci Pronia divină este peste noi și în planul lui Dumnezeu, finalitatea, chiar și a răului, este binele. în ziua de 6 octombrie 1984, ierarhii mei au socotit în marea lor bunătate că după cei cinci ani și jumătate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de pădure și pășune pentru vite, o mănăstire și un palat brâncovenesc în Sâmbăta de Sus. Vitregia timpurilor, neînțelegerea și înverșunarea stăpânirii străine au dus la dărâmarea mănăstirii Brâncoveanu în 1785, spre jalea întregii comunități de credincioși ai satelor din jur și mai ales ai celor din Sâmbăta și Lisa. Timpul s-a adăugat nevredniciei oamenilor și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca un erou tragic al unor permanențe istorice. Nevoit, sub amenințarea unor grave primejdii, să acționeze cu prudență, cu o imaginație perspicace a șansei și a riscului, el valorifică, în tactica pe care o aplică, experiența poporului însuși, deprins de vitregiile istoriei să tacă și să rabde, în așteptarea unui prilej potrivit pentru ripostă. Sub semnul parabolei, drama evocă o adevărată, într-un fel miraculoasă știință a supraviețuirii, a rezistenței inteligente - o defensivă activă întemeiată pe clarviziune și înțelepciune a răbdării
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
mărturisește scriitoarea - a fost pentru mine o încântare necurmată. Lăsând la o parte Alpii și Pirineii, eu n-am văzut nimic mai frumos decât această țară.” O încântă deopotrivă frumusețea oamenilor, distincția moravurilor, arta lor originală, forța de rezistență în fața vitregiilor istoriei. Nu face o călătorie de agrement și nu rămâne neutră la ceea ce vede și aude. Dimpotrivă, la Cluj („localitate cu totul latină”, precizează ea), participă la unele discuții, dă replici fără menajamente unor „nedreptăți revoltătoare” produse de maghiarii și
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
slavon da, moale / L-am fost rostit plecați umili din șale. / În el e un trecut zăcut ca o lingoare, / Și rădăcina lui încă mă doare. // Dar tot mai fulgeră - Parâng - iarăși să știi / - Destin cu creștet sus ne-nfrânt de vitregii - / Străbunul nu, prin oarbele potrivnicii. Cu el, drum vă croiți spre aspre culmi, spre soare.” Versurile din volumul În creștetul luminii adâncesc treptat nota elegiacă, ca și referința simbolică la un univers tradițional de mult părăsit, în vremuri de crâncenă
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Reni. Dacă cei vechi au făurit fluviul Stix, peste care trecând te duci la iad, aievea așa e pentru noi și Prutul - râu blestemat, face-te-ai adânc și lat! În apele sale își plânge un popor restriștea lui și vitregia vremurilor prin care am trecut". Mai departe profesorul vorbea despre ce a fost Boianul de la răsărit, acolo unde până mai ieri fusese inimă de națiune română, dar de unde astăzi „viața românească se rupe în trei fâșii, după cum Dumnezeu a sortit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
642. Într-un alt articol din aceeași publicație s-a tratat tema "Învățământul superior catolic", afirmându-se că "Universitatea însăși, în forma ei de astăzi, este o creație a Bisericii Catolice din timpul Evului Mediu"643, menționându-se apoi că: "Vitregia timpurilor, însă și răutatea oamenilor au smuls din mâinile Bisericii aceste institute de înaltă cultură și de cele mai multe ori au făcut din ele, tocmai în numele științei, dușmani înverșunați ai Bisericii"644. După prezentarea realității privite prin prisma Bisericii, se făcea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
A. Momigliano, Ch. Verlinden, H. Grégoire, R. Grousset, A.B. Duff etc.). Contramandarea celui de-al VI-lea Congres de studii bizantine de la Alger (1939) a dus la am`narea inițiativei românești de scriere a unei sinteze de istorie europeană. Vitregiile Războiului și ale războiului rece au făcut ca totul să răm`nă un proiect `ndrăzneț. Vezi L. Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; RI 1993, nr. 1-2; V. Spinei (coord.), Confluențe istoriografice românești și europene. 90 de ani de la nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pătrunzători, care înregistrează toată diversitatea aspectelor manifestate în cursul desfășurării unui fenomen studiat; 1 -capacitatea de a pătrunde în esență celor constatate. Prin chimie, omul și-a făcut viață mai plăcută, și-a înțeles propria viață, s-a înarmat față de vitregiile existente sau viitoare. În ultimii ani a crescut interesul și dorința oamenilor de a înțelege forțele majore care le controlează viața. Chimia modernă a contribuit substanțial la creșterea calității vieții, prin elaborarea în condiții avantajoase a unei game largi de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
și ambiția nu sunt iubite de Dumnezeu și că ele sunt otrăvurile care ne omoară zilnic. Nu putem înțelege nimic din economie, dacă nu vom înțelege aceste lucruri. Economia nu este decât un instrument, a adaptare a ființei umane la vitregia în care este obligată să trăiască. Tot ceea ce este lege economică este o extensie a unei psihologii specifică unei ființe aflată mereu în căutări. Dorința de utilitate, de optim și maximizare sunt date ca instrumente unui neajutorat 25. Cu atât
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ocupă în carte de memorialiștii aplecați prea mult asupra lor înșile, abstrași din istorie și „rupți” de politic (un Radu Petrescu), ci de cei implicați, fie direct în practica politică (I. G. Duca, Argetoianu), fie ca indivizi care au suportat vitregiile unei epoci și ale unor calamități istorice despre care au ținut să lase o mărturie. Eroi ai detenției ca Petre Pandrea, Ion Ioanid, Lena Constante, N. Steinhardt, N. Carandino, Florin Constantin Pavlovici, protagoniști ai exilului politic (Al. Ciorănescu, Sanda Stolojan
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
populația dacoromană care n-a vrut, sau n-a putut să se strămute. Probabil legiunile chemate să lupte la sud de Dunăre au rămas acolo. Timp de un secol după aceasta în Transilvania se va mai continua viața urbană, dar vitregia noii situații militare de după retragerea legiunilor la 275, situație în care raidurile de pradă și jaf nu mai puteau fi combătute sistematic, au făcut ca treptat societatea dacoromană rămasă să se ruralizează în totalitate, adaptându-se noilor condiții. În acest
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,Precista" a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o restaurare și
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de ceramică și vârfuri de sulița aparținând secolelor anterioare stăpânirii otomane care se păstrează actualmente în muzeul școlar. Lângă "Schanzberg", o denumire locală, s-a menținut amintirea unui vechi sat românesc, care a căzut victimă la mijlocul secolului al XVIII-lea vitregiei stăpânirii habsburgice. Prin colonizarea satului cu populație germană, în deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, locuitorii români au fost mutați în Toracul- Mic din Banatul Sârbesc. În anul 1774 satul era populat în întregime cu populație germană. Odată cu
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
vreun an mai înainte, din partea lui Vlad Vintilă, care l-ar fi ucis pentru "«rea hiclenie»" și, în consecință, i-a luat "«toate averile»". Pisania datează din 1539, când cei doi ctitori nu mai existau de fapt. Se pare că vitregia vremurilor (îndeosebi seismele) au avut o influență nefastă asupra lăcașului, astfel că boierul Pana Filipescu, în vremea lui Matei Basarab, reface construcția cu pricina, după spusele fiului său, Matei Filipescu, mare aga, punându-i noua pisanie, reconstituită cu aproximație. Și
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
activ și Covrig Gavril, care a urmat studii teologice și filozofice, devenind profesor. Acest număr atât de mic de elevi din sat care au frecventat studii superioare într-o perioadă atât de lungă se datorează numai stăpânirii străine și a vitregiei vremurilor, căci după al doilea război mondial, de când țara noastră și-a recăpătat independența și s-au creat condiții mai ușoare de învățământ, au urmat și absolvit studii superioare din acest sat zeci de tineri, devenind învățători, profesori, ofițeri, ingineri
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
organizația deja existentă a feudalilor locali, Și, pentru buna cooperare, fiecare organizație alterna la conducerea așezării, cei vechi în virtutea preexinenței în teritoriu, iar cei noi, conducătorii, în virtutea puterii politice pe care o exercitau în toată țara. Cu scurgerea timpului și vitregia nemurilor, așa cum relatează și ep. Bandulovic, catolicii din Trotuș s-au împuținat și nu se mai respecta acest drept din bătrâni. Vatra veche a târgului a fost, după relația ep. Bandulovic, mai spre răsărit cu o milă ungurească, unde el
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
același act din 1513, care era așezat între satele Bășești și Crîngeni (sat dispărut în a doua jumătate a secolului al XVII-lea datorită incursiunilor turcești). În a doua jumătate a secolului al XVII-lea și satul Băcălești dispare datorită vitregiilor vremii. În urmă Războiului de Independență din 1877, pe vatra fostului sat Băcălești se înființează satul Rata cu locuitori împroprietăriți din satul Măldăieni, participanți la război. Denumirea satului vine de la ratele sălbatice ce se aflau în număr mare pe bălțile
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
fie folosită în locul bisericuței de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, care devenise neîncăpătoare. Astfel, în timpul păstoririi preotului Ioan Cîmpeanu, în anul 1931 au început lucrările și au durat până în 1940, când a fost acoperită și tencuită numai în exterior. Vitregiile vremii au făcut ca biserica să rămână în această stare până în anii 1968-1969, în timpul păstoririi părintelui Horațiu Alexandru, când s-a tencuit interiorul, s-au pus geamuri, uși, catapeteasmă și s-a dotat cu cele necesare slujirii. A fost târnosită
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
sus, în care sunt specificate numele ctitorului, fapt ce denotă o intensă trăire a vieții spirituale din acest străvechi așezământ românesc. Mănăstirea a funcționat ca chinovie de monahi până în anul 1802, iar după aceea, ca mănăstire de maici. Dintre nenumăratele vitregii ce s-au abătut asupra acestui sfânt lăcaș, amintim epidemia de holeră care a secerat viețile multor maici, epidemie ce a avut loc în anul 1855. Din acest an și până în anul 1906, viața spirituală monahală a mănăstirii a continuat
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
cinematografii și a "cinematografiei românești", a filmului românesc. Doar atunci când statul a ajuns la concluzia că se află în posesia unui puternic mijloc de influență și de propagandă în rândul maselor, a ajutat și folosit din plin promovarea filmului românesc. Vitregiile timpului și-au pus amprenta și asupra peliculelor românești. Zeci de titluri au fost distruse sau s-au pierdut pentru totdeauna. Pentru acele filme, ne-au mai rămas la dispoziție doar amintiri, articole și poze publicate în ziarele vremii. Din
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]