492 matches
-
cocoțată pe cal într-o litieră învelită în mătăsuri. — Nici un fasiot n-a mai asistat vreodată la o asemenea retragere somptuoasă, am lansat eu mulțumit. Ea se arătă îngrijorată. — Nu se cuvine să sfidezi hotărârile Soartei. Nu trebuie să nesocotești vitregia ei. Am dat din umeri, nicidecum impresionat. — N-am jurat eu că te readuc la tribul tău? Vei fi acolo peste o lună. Asta doar dacă nu vrei să mă însoțești la Tombuctu, apoi în Egipt. În chip de răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unde se plimbase nervos încă de dimineață. Capul i se lovise de marginea bazinului. Nu mai sufla. O fiebințeală îngrozitoare mi-a năvălit în piept. Mi-am ascuns obrazul. Maică-mea a continuat fără să se uite la mine: — În fața vitregiei, femeile se încovoaie, iar bărbații se frâng. Tatăl tău era prizonierul amorului propriu. Eu am fost învățată să mă supun. — Și Warda? — Ne-a părăsit după moartea lui Mohamed. Fără bărbatul ei, fără fiica ei, nu mai avea pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
În două inutile găuri negre: probabilitatea ca Occidentul să atace Uniunea Sovietică tindea spre zero, iar cucerirea cosmosului doar a Înghițit fonduri, fără să producă mai nimic În plan imediat. Prestigiul nu ține de foame. În atare condiții - de o vitregie cruntă, adesea, obiectiv vorbind -, cu doar douăzeci de ani de liniște pentru dezvoltare organică, pentru autoconstrucție, comunismul a capotat. Dar nu a avut parte de o moarte naturală, așa cum n-a avut parte de o viață naturală. Ceea ce nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
aspect de vijelie, geniul e pe aproape. Orice culme poate fi și țeapă? Câți regi nu ar vrea acum să slujească la curtea lui Voltaire! Cu timpul, geniile se retrag în adăposturi subterane. Rămân operele și statuile lor ca să înfrunte vitregiile vremii. Când ești celebru, modestia e o bagatelă. Cioran - sau obsesia sterilității ca mască. Când îl selectează pe cineva, geniul îl curăță mai întâi de celelalte bucurii. Statuile antume sunt gelatinoase, gonflabile chiar. Să transformăm omul în statuie când avem
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
confundă proiectele divine cu cenzura destinului. Marile răspântii ale omenirii sunt dirijate de înțelepciune, de destin , dar și de neghiobia omenească. Din când în când, destinul ne trimite câte o caricatură de răspuns. Marii creatori își construiesc libertatea interioară dincolo de vitregiile epocii. Destinul îți întinde pana de scris. Dar nu ți-o plimbă pe hârtie. Firesc ar fi să ne temem de ceea ce este inevitabil. Adică de soare, de timp, de... noapte... Destinul - un arogant ca toți dictatorii. Destinul bate cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ani colții, iar noi nu reușim să-i confecționăm o cușcă pe măsură. România a fost deseori răstignită de Est cu aprobarea Vestului, ori viceversa. Exacerbarea dizolvă de multe ori conflictele. Fasciștii au fost groparii rasismului, sovieticii - ai comunismului. Persistența vitregiilor istorice i-a obligat pe români să găsească în suferință o voluptate de care nu se îndură să se mai despartă. Revoluțiile brăzdează întunericul cu aurore. La începutul mileniului al treilea vorbim limba engleză cu accent american. Peste ceva timp
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o sărute, risca să nu găsească loc liber pe obrazul ei plăpând și chinuit de dorințe, însă el nu ținea cont de aceste mici neajunsuri. O săruta așa, o săruta cu pasiune; risca dar merita. Ea era conștientă de aceste vitregii ale naturii, însă se supunea sorții, consumându-se, probabil, în interiorul ei. Nu orice teluric era convins că sub aceste coșuri avea ascunsă o piele de catifea, o inimă de aur, o voință proprie persoanelor foarte puternice și ceea ce era mai
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de luptă. Acuși se vor năpusti asupra celorlalți. Se urăsc unii pe alții. Tot e mai bine în lumea lui. Eschimoșii, oricât de oropsiți or fi, nu se bat între ei, ci din contra, își unesc forțele ca să poată învinge vitregiile naturii și să obțină hrana necesară. Ceea ce-l uimi la culme pe Bidaru și îl făcu să nu priceapă nimic, era cel de al treilea grup de oameni care semănau cu el; la fel de numeros, cam cât toate triburile de locuitori
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ca în carte ! — Ei, v-am spus, perioada asta am buchisit-o bine. Evaziune necesară, pe vremea când mă hrăneam doar cu cartofi copți ! Ăsta e Neagu : el nu uită niciodată să amintească de cartofii copți, prin care a supraviețuit vitregiei timpurilor. Acest Antonio del Pollaiuolo, ca să vă țin toată lecția, a și dominat, pe la 1460. Ajutat de fratele său, Piero, căruia unii îi și atribuie lucrări din atelierul Pollaiuolo. Dar Cosimo a încurajat asprimea stilului, sub influența nordicilor. Eleganța liniei
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
clopotnițe, chilii, arbori singuratici, grajduri, garduri și surse de apă, livezi desenate mai mult schematic decât naturalist. Deasupra fiecărui element se afla o cifră și sub desen o legendă. 1. Sfânta Mănăstire „Izvorul Tămăduirii“ zidită prin anul 1300. Distrusă de vitregia vremurilor prin anii 1614, 1762-1785, a rămas pustie până În anul 1940, când starețul Ieromonah Filoghie OȚA din Sf. Munte Atos, a Început refacerea e’ (Primul punct al legendei nu are În dreptul lui o propoziție care să se Încheie cu punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mic. E ora vecerniei. În curând liniștea va fi străpunsă de bătăile ritmice ale toacăi și de clopot. Ce va fi voit să spună autorul poliției de 1000 de lei editate În folosul acestei mânăstiri prin lapidara formulare: „Distrusă de vitregia mânăstirii prin anii 1614, 1762-1785“? Distrugerea unei mânăstiri era pe atunci o operă de 150 de ani? Și de ce 1785? Să fi ajuns până aici răsculații lui Horea pentru ca mănăstirea să merite să fie distrusă? Ce altă vină să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
astfel de cadre ar putea fi trase pe peliculă prin procesul numit „noapte americană“. Din locul În care a ajuns poate vedea În contralumină (În puțina lumină a lunii, desigur) turnul din zidul de apărare al mânăstirii (rămas nedărâmat de vitregia vremurilor) și turla bisericii. A doua zi de dimineață (29 ianuarie) am fost trezită de niște plânsete. Plângea o călugăriță. Îi era teamă că Înapoierea mea să nu aducă vreo nenorocire pe capul maicilor. Ciubac i-a spus că mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
acest subpământen „mausoleu”, în vara anului 2002, criptă tăinuită. Parametrii uriași de beton stau mărturie dramaticei însângerări din noaptea Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1938, adâncuri nemuritoare, groaza zilelor de atunci și trezire sfântă pentru vremi viitoare, când sub povara altor vitregii se vor ridica noi mucenici și se vor deschide noi gropnițe tăinuite de ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
torturi, țintuiți pe Cruce precum Iisus Hristos, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Sfinții Mucenici și Sfinții Părinți. Noi am propovăduit cuvântul și învățătura adevăraților creștini. Am primit osânda și moartea cu bucurie și o vom repeta mereu, ori de câte ori neamul și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să nu ne înstrăinăm prin fapte reprobabile, nedemne de obârșia noastră. Trăim timpuri întunecate! Să nu ne pierdem credința
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
era socotită drept „salvarea” omului. Dar raționamentul nu-i decât o construcție umană pecetluită cu „marca istoriei”. Homo historicus este o pradă a împrejurărilor, a evenimentului cosmic sau al unuia mai mic, provocat de el însuși. Altfel-zis, este supus tuturor „vitregiilor soartei”, deci și predispus să și „uite” „vocația îndumnezeirii”. Deși cu ea a fost hărăzit din naștere. Când ajunge să creadă cu tărie că o are cu adevărat, poate înfrânge ispita răului, ce este, de asemenea, o „calitate” originară. Calea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a fost hărăzit din naștere. Când ajunge să creadă cu tărie că o are cu adevărat, poate înfrânge ispita răului, ce este, de asemenea, o „calitate” originară. Calea către descoperirea acelei vocații (pentru sfințenie) este presărată cu mai sus amintitele „vitregii ale soartei”. Este vorba de felurite „incidente de parcurs” venite din „sfera iraționalului” și care îi fac pe oameni să-și plângă de milă. „- Dar eu nu vreau să fiu unul dintre aceștia!” hotărăște Domnul R. Ceea ce îl întărește acum
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
care soarta și însușirile Voastre vi le făgăduiesc. Iar dacă Măria Voastră își va întoarce uneori privirile și le va coborî din vîrful înălțimii sale spre aceste locuri joase, va afla cît de nedrept îndur o mare și o neîncetată vitregie a sorții. CAPITOLUL I De cîte feluri sînt principatele și în ce fel se dobîndesc Toate statele, toate stăpînirile care au avut și au putere asupra oamenilor au fost și sînt fie republici, fie principate. Acestea din urmă sînt sau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a fost posibilă și acapararea tezaurului dacilor care consta din aproximativ 165.000 kg. aur (lingouri, monede, bijuterii etc.) și circa 330.000 kg. de argint. În lucrarea „România în vâltoarea vitregiilor ist oriceʺ din „Analele de istorieʺ nr. 3/1978, M. Mușat susține, pe bază de documente, că „de la încheierea primului tratat între Țara Românească și Imperiul Otoman, în timpul domn iei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418) și până în 1877, tributul plătit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la Iași, în timp ce eu merg să mă odihnesc. Vineri, 20 august 2010. Au trecut exact 27 de ani de la decesul soției, cea care a fost îngerul păzitor al vieții mele și m-a ridicat ori de câte ori a fost să cad, datorită vitregiei vremurilor și a unor oameni pe care i-am incomodat cu prezența mea. Cu atitudine reținută, nici eu și nici Mariana nu vorbim despre tragedia suferită, dar suntem cu gândul îndreptat cu pioșenie față de scumpa noastră dispărută! Vremea e frumoasă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să se implice - fără ură și părtinire. Recunosc că, în încercarea ce fac, scot în evidență pe cât posibil esența celor spuse de autoare cu respectul desăvârșit pentru adevărul-adevărat la care se adaugă sentimentul de recunoștință față de România care, cu toată vitregia vremurilor și în ciuda unor măsuri restrictive antievreiești, a fost o mamă bună pentru evrei, iar autoarea se dovedește a fi o adevărată și autentică Româncă. Amănuntele nenumărate și adevărata lor semnificație vor reuși să fie relevate de înșiși cititorii acestei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
s-ar fi consemnat șters, anonim, asemeni milioanelor de copii dotați din familiile modeste. 3) A treia mare minune a fost aceea că, fiind din capul locului o generație de sacrificiu în cel de Al Doilea Război Mondial, cu toată vitregia vremurilor crâncene, de încleștare prin care am trecut și neagreat de unii oameni care aveau dreptul de a hotărî moartea sau viața mea, după experiențe dramatice de război și în ciuda „neprietenilor”, am avut rarul și marele noroc să rămân în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
relatau. În felul acesta multe din sfaturile și îndemnurile lor mi-au fost cu priință în viața pe care am dus-o, ferindu-mă astfel de unele greșeli regretabile pe care le-aș fi făcut uneori din neștiință. Cu toată vitregia vremurilor și a unor oameni „negri în cerul gurii”, aproape că nu știu cum am atins vârsta zisă a patriarhilor... Mă bucur că mi-am păstrat verticalitatea coloanei vertebrale, nefăcând compromisuri și păstrând atitudinea de cinste și dreptate, de respect pentru cei
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în corespondența cu țarul și cancelarii săi. Privită de la București, conduita domnitorului este responsabilă și patriotică, eticheta de trădare neavând nici un sens. Între aspirațiile sale și practica politică n-a existat nici un divorț, ci, cel mult, între bunele intenții și vitregia împrejurărilor. Este neîndoielnic că anul 1711 se constituie într-un moment de răscruce în istoria raporturilor internaționale ale Principatelor Române. Limitându-ne la consecințele momentului asupra viitorului politic al Principatelor, vom aminti că mulți istorici i-au atribuit calificativul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vorba de triburile semite ale evreilor emigrate din Egipt de mai multe generații și trăind în robie la marginile imperiului. Exclus el însuși, Moise le arată acelor excluși conținutul religiei sale, complotează cu ei încheind un legămînt pentru a părăsi vitregia Egiptului în căutarea unui ținut al vieții libere. Și împreună iau calea pribegiei. Pe scurt, Moise a reușit acolo unde faraonul dăduse greș. Neîndoios, evreii proiectează asupra acestui prinț străin și asupra straniei lui religii aspirația de a-și recăpăta
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și el chemat.” Astfel, Kogălniceanu apreciază că “ numai pentru o asemenea nație dreaptă și adevărat protecatoare poate dar poporul român să aibă recunoștință.” Înr-o viziune de sinteză - exprimându-și încrederea în forța poporului, în capacitatea lui de a face față vitregiilor soartei, încercărilor de împilare străină, marele patriot declara cu convingere că „ o națiune asupra căreia au trecut huni, goți, avari, vandali și atâtea alte seminții străine, o națiune care optsprezece veacuri cu toate atacurile timpului, cu toate năvălirile barbarilor, a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]