36,421 matches
-
căror gust nu-l mai încercase de multă vreme. Și, în sinea lui, era de acord că rar îi fusese dat să simtă o primenire sufletească și o plăcere atât de adânci și de binefăcătoare, precum cele de-acolo de la vie. S-a lăsat pierdut ore în șir în singurătatea ei, amețit de balsamul răscolitor, uitând de greutăți, tristeți și necazuri, chiar și de cele provocate de întâlnirea cu zmeul, care-i dăduseră viața peste cap și-l chinuiseră, și-l
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Mă uit în ea de parcă ar trebui Să îmi aleg eu singură modelul Și toate au prea multe încrustații Ori sînt prea lustruite pentru felul Meu de a fi și a nu mai fi. Niciodată moartea n-a fost mai vie Și n-a semănat mai bine cu mine Ca în vitrina asta cu sicrie De unde atîta înțelegere Stăm pe scaune aliniate perfect Mimînd înțelegerea lucrurilor spuse Într-o limbă necunoscută Numai tu, Iisuse, Care ai cunoscut Ca nimeni altcineva Trădarea
Poezie by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/7059_a_8384]
-
crede Puțină paloare un aer mult mai interesant Ca ieri săptămâna nu m-a căutat nimeni Nici soarele nici luna: n-aude n-a vede Ar fi neiertat poate eu să insist Cât timp nu știu dacă sunt mort sau viu Dacă nu am uitat ziua și ora: înhumat sau incinerat?! Sun vechi prieteni - la capătul firului Piu piu - peste tot "OCUPAT!" În zori în zori de zi chem un altfel de cântec Ceva a triumf și-a blândă izbândă Fericiți
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
sodomiții aveau niște legi severe împotriva străinilor nedeclarați și veniră la căderea nopții să-i ceară lui Lot să-i predea autorităților pe străinii suspecți din casa lui. Lot, neclintit, refuză, oferindu-și în schimb fetele la schimb de carne vie. Sodomiții, incoruptibili și inospitalieri, vrură să spargă casa, dar îngerii semănară confuzie printre atacanți, care nu mai putură nimeri poarta. A doua zi, îngerii îl salutară pînă în pămînt pe Lot ca pe singurul om drept găsit în cetate, și
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
Dumitru Velea XXIX. (piatra vie) (lui Mircea Ciobanu) 1. Cu lespedea în spate pentru unghiul zidirii; conturul umerilor scrie pe din lăuntrul pietrei - nimeni, dintre cei din spate, nu vede semnele afundate ale chipului meu; 2. astfel, cobor spre cuvântul uitat; cu cât mai mult
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
noapte. Porii mei, simpli, delicați, albiți de așteptare, - nu i-aș fi descoperit altfel. Te arunci în ei cu viteza mercurului, nu ratezi nici unul, înoți prin mareea care se revarsă din cavitățile lor, ești un înotător înnăscut, un pește vitezoman, viu colorat în culori de camuflaj. Există pisici de apartament și pisici de stradă, în stradă n-aș putea sta însă mai mult de o zi, aș putea lua doar o vreme taxiul, și chiar dacă porii mei ar rămîne deschiși, aș
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
cu mine, iar uneori tace fără milă. Ca tine. Pe suprafața rece a lunii plutesc, eu nu sînt o înotătoare, mă poți pescui ușor cu mîinile tale. Plutesc și pot părea cel puțin tăcută, poți crede că nu mai sînt vie, dar mai respir încă, hai pune-mi o oglindă în fața gurii, și ai să vezi, voi vorbi mult și nu ai să mă mai poți opri. Luna e plină cu mine, îmi poartă corpul, într-un glob de plastic în
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
cerni în hăuri nisipuri și cenuși care au fost odată ochi și flori și păsări și împărății ca să torni litere de plumb peste emoții și surâsuri și ținuturi imaginare și visuri ca să tai cu securea sunete din cuvinte de carne vie pentru zgripțorul care mă va duce la văzduh curat dar dacă tu ai să treci strada pe la taraba vameșului de fier ca să-i plătești cu dragoste și ură foamea și setea trăgând după tine din apele stătute ale unei nopți
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
ca să închipuie o saltea. În cugetarea ei dispersă, sexul pe bani, blestemul de a se fi născut femeie, dilema dacă, la un ministru, e sau nu de bon ton să o sugă din prima, și imaginea lui Doamne-Doamne pîlpîiau la fel de viu și de neamestecate ca sferișoarele de mercur, cînd spargi termomentrul. Doar insistînd, ele se adunau într-o bilă mare argintie și turtită de propria ei greutate. Numai că un astfel de efort de aglutinare era peste puterile capricoarnei. Ministrul o
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
Mereu-Mereu, prințesa dolofană, Nu mai punea demult geană pe geană, Gîndindu-se-n cearceafuri și în perne La prințul ei plecat în cruciade Întru-apărarea flamurii eterne A Domnului ce doar în ceruri șade Și ne privește, tandru, cu binoclul, La cît de viu ne arde-n inimi focul Și cum mai cerne dînsa, ca prin sită, Cu coapsele, odaia infinită...
Mereu-Mereu, prințesa dolofană... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7592_a_8917]
-
Este director al Editurii Platytera din București și editor al Revistei Sinapsa. A publicat zeci de lucrări de specialitate și traduceri, participând de asemenea la diverse cenacluri de poezie și situri literare. Debut literar cu volumul Catacombe, aici totul e viu, distins cu marele premiu pentru debut în poezie, la a XVII-a ediție, în cadrul Premiilor Editurii Vinea, 2008. A fost nominalizat pentru premiul național "Mihai Eminescu", Opera Prima - 2008. nu mi-e simplu moartea nu e tristă când bate în
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
poate vorbi și asculta în același timp? dinspre cărarea pădurii acoperișul de draniță printre bîrnele ciuruite de viscol și ploi grinzile în care mai freamătă stins năvala hoardelor sibiriene în prelungirea acareturilor monahale lăcașul sacru zace-n paragină: fiind tot atât de viu ca cel mai mare poet român biserica pe care Ștefan a fost în stare să o mute într-o singură noapte, cale de verste din ochiul, tot mai asemănător multora, al hoardelor ( Vechea biserică de lemn, unică prin splendoarea ei
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
nevăzut. Priveam pe geam. Grădina și curtea mi se păreau teritorii îndepărtate, la care ajungi doar atunci când te hotărăști să deschizi larg ușa casei, să cobori scările și să pășești în iarba moale sau pe dalele late de beton. Gardul viu, tăiat scurt, separă pomii fructiferi de straturile de flori care înconjoară casa. Stăpânul acestui teritoriu este Cuți, un câine de statură mijlocie, cu o blană neagră și creață, un exemplar foarte reușit pentru rasa "maidanez". Inteligent, harnic, curajos și luptător
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
îl apăsam în pământ, din ce în ce mai adânc. M-am trezit în pat. Aveam febră mare și în pumn țineam strâns o pană neagră... ...Mi-am revenit din amintiri când am văzut corbul care a ieșit din capcana crengilor mici ale gardului viu și, în salturi scurte, s-a îndepărtat clătinându-și capul puternic pe care strălucea un mic smoc alb. Era rănit, iar ghiarele și ciocul îi erau înroșite de sângele meu. Mă durea mâna și parcă și genunchii mă dureau, frisoane
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
Ca mai mult să vă rețină. îngeri de sare, zboară De aici în lumea cealaltă, Ființa voastră peste Tămâie și ceară. Sfâșietoare lege a înțelepciunii Când nimeni nu mai este Pentru a te împiedeca să Fii, Inimă peste inima celui viu, Grație prosternată. * Infinit ce întrece infinitul, Inima sfărâmă porțile tainei, Din sfărâmături face aripi, Din aripi suflete Ce intră în carne și-i creează duhul. Duhul, cum bine se știe, Ține strâns carne și suflet în foc inalterabil. Inima arde
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
mortuară. Pereche mi-e de ceea ce mi-e teamă, Lucruri mărunte, gemete la vamă. Va spune lumea iar că sunt nebun, Așa sunt oamenii, făcuți din nebunie, Iar eu, vai mie, din lacrimi mă adun, Coșciugul lor îmi e substanță vie. * Nu e despărțirea de carne Despărțirea de infinit? în seara asta am ieșit din arme, Glonț care, lumină din lumină, în iubire s-a țintit. Și cine mai sunt, și de ce sunt? Căderea e absolută. Pași invizibili pe prund De
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
mi-o scoată și de viață iarăși să-mi vorbească Zvetlana a venit Zvetlana de la est a siliotcă mirosind și-a vinuri eram mort de supărare și credeam c-o să mor curînd - dar cu alin'uri m-a făcut mai viu decît am fost într-o cîrciumă de lîngă pușcărie unde zac otrepele ca-n stup trîntorii 'ncercați de fandaxie aprindea în mine focul stins ca din lutul galben vin de razachie țîțele ei fragede-mi erau la buze cupe rase
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
Călătorul doar norii pot da un răspuns - rătăcită e floarea iubirii între coapsele nopții nimfă a apelor dulci a apelor verzi și amare încrezătoare/ mîinile pipăie tavanul și pereții piramidei Poem de inițiere tu/ cel îmbrăcat cu hainele Tigrului celui viu îți fluturi coama în ritmul unor pași care cheamă adună nourii și sfîșie pădurile la prînz/ în amurg și în tot lungul zilei și toată cuprinderea de întuneric o incantație îți umflă plămînii pentru urechile Cerului/ flămînde tu/ cu ale
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
mort, mă priveghez pe mine însumi... O, vreau să prind intrarea-n port a navei care-și are scris pe bord, numele meu, cu litere latine.. Bogliasco Sus Apenini, jos -ape (în clocot argintiu ) abia de mai încape șoseaua, șarpe viu. In munte sunt terase pe unde cresc lămâi, măslinii între case, au vița căpătâi... Acolo două zile am stat la San Bernard, un sat ligur cu vile dar fără niciun gard... Biserici mici pe stâncă, stropite de resac, în golfuri-
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
de cristal. Prin geamurile galeriei superioare, în răstimpuri, se înserează sunetele clopotelor bisericii din deal, pătrunde adierea vântului, chemarea nocturnă a păsărilor. E o lume de mister, de vrajă, o atmosferă vitalizată de muzica tinerilor, a maeștrilor. Aidoma unui laborator viu de alchimie sonoră. Care au fost marile momente ale Festivalului sighișorean? Nu au fost puține. Am în vedere în primul rând concertul Cvartetului de coarde "Arcadia", din Cluj, o formație de tineri muzicieni profesioniști dedicați cu credință, cu pasiune, valorilor
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
de uscat, în sensul rezistenței sau defecțiunii caracterelor intelighenției noastre. Ca să revenim totuși la întrebarea pe care singuri ne-am pus-o, răspundem ajutați de citatul din Cioran adus în cauză de Virgil Podoabă: "Les seuls événements notables d'une vie sont les ruptures". Teritorii ar reprezenta în opinia distinsului critic o astfel de ruptură producătoare de evenimente notabile. De ce ultimul latin? Datorită stilului tacitian al prozatorului Mircea Zaciu, revelat în acest studiu mai ales ca artist, portretist, moralist. Prima reacție
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Și dintr-odată ai să fii dus la El, Cere-i Dota celor Trei Ciute Nevăzute, Senaturile Etherice din cele Trei Teritorii, Sfătuiește-te cu Ciută Nevăzută De sub Colții Simeriei, zestrea ta de nume; Vin din Tărâmul Cimer^ Râmu, din Viu Edenul Pomilor, sunt Al lui Ciută Nevăzută Cavalerul Tânăr Salmolsis al Nouăzeci și Doilea, Cel călare pe noatenul de ren, Și cu al Treilea Salmoesis Zerna Hațeg, Eroul Rună din Tărâmul Celor Zece Kogaioane. Să mergi cu Treimea Cavalerului Kabyr
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
ce urcă pe Iedera Edenului îmbrățișând Pomul Gnosei sale Mândru- Cedru Mândrucel Cu Mândrul Fiu al Mărului pe El urcă Iedera Raiului, Cavaler Kabyr Mândru Nume de Apă Clară șde băutț în Drumul Oilor, Cavaler Kabyr Mândrul Med cu Apa Vie: Cavaleri Cabyri - Doi Zei Buni Mi-au zis: Râde-Mi Mesie, Zeu de Ziuă, Mezilă, Râde-Mi Demon Bun de Mânatul, de Mânecatul Oilor, Râde-Mi, în Codexul Morții Eroice Vasileea, de frații tăi hăcuit. Și El Mi-a Râs
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Milorad Pavic, să zicem. Poezia sa excelează prin intensitatea dicțiunii specifice spațiului mitteleuropean, printr-un fel de "sintaxă a strigătului", semn de alteritate și complementaritate. Autoportretul din poezia Cu timpul este edificator în acest sens: "V-ați obișnuit cu mine viu/ și asta mă face neliniștit,/ abia așteptând chiar și/ cea mai mică schimbare/ la față ori la destin// nu, nu, nu-// eu nu mă pot/ transforma mai mult/ decât la ochi/ și la gură uneori// cu un surâs/ în plus
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
va înălța un monument al soldatului necunoscut, oricum... Habar nu aveau pe ce lume sunt, de fapt: nu suntem în Moldova? Unde ăia, deportații"... ăia erau morți demult, culoarea lor gălbuie, de rapiță, descompusă, osândise lanuri întregi. Nu mai rămăsese viu, după gratii, decât un urs legat cu un laț de laba stângă, care dansa cazacioc - în lanul de rapiță. Alungați până aici în vreme ce se aduceau lămpi și ghitare, el, cu acea pasiune nebună a spațiilor împădurite, păzind poruncile, a fost
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]