1,525 matches
-
și Cercetării nr. 3919/20.04.2005 (anexa 2). Programe școlare pentru ciclul superior al liceului. Istorie. Clasa a XII-a, aprobate prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5959 din 22.12.2006. Programe de istorie pentru clasele V-VIII, București, 2009, publicate pe http://curriculum 2009.edu.ro/Ciclul gimnazial/, accesat la data de 19.03.2010. Programele analitice ale învățământului secundar (licee, gimnaziu și clasele I-III a școalelor normale) întocmite în conformitate cu legea învățământului secundar din 1928, Imprimeriile statului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
române și statele vecine între diplomație și conflict" prevedea, la rubrica "conținuturi", o secvență distinctă dedicată "voievozilor români în lupta antiotomană: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul" (vezi Programe școlare. Istorie, clasele V-VIII, București, 2009, p. 17). 80 Acest manual era solicitat în mod special de participanții la "olimpiadele" de istorie a românilor. În 1999 se număra printre lecturile fundamentale pentru examenul național de capacitate, instituit pentru a condiționa continuarea studiilor după absolvirea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lupta antiotomană: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul". Vezi http://curriculum 2009.edu.ro/Ciclul gimnazial/ (accesat la data de 19.03.2010), secțiunea "Om și societate", documentul Programe de istorie pentru clasele V-VIII, București, 2009, p. 17. 96 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, p. 54. 97"Rezistența opusă de domnitor a determinat Poarta să prefere această
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vol. XIX-XXII, îngr. Constantin Mitru, note de Profira Sadoveanu, București, 1964-1973; Mărturisiri, București, 1960; Cântecul Mioarei. Lisaveta, îngr. Constantin Mitru, introd. Mihai Gafița, București, 1971; Corespondența debutului (1894-1904), îngr. și introd. Savin Bratu și Constantin Mitru, București, 1977; Opere, I-VIII, îngr. Cornel Simionescu și Fănuș Băileșteanu, introd. Constantin Ciopraga, București, 1981-1997; Preocupări de teatru, îngr. și pref. D. Ivănescu, Iași, 1986; Opere alese, I-V, îngr. Cornel Simionescu, introd. Constantin Ciopraga, Chișinău, 1993-1998. Ediții: Istoria marelui împărat Alexandru Machedon, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
N. I. Popa, București, 1972; E scris pe tricolor Unire, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1980; Mihail Sadoveanu, Romane istorice, I-II, București, 1980 (în colaborare cu Constantin Mitru), Povestiri, I-II, București, 1981 (în colaborare cu Constantin Mitru), Opere, I-VIII, introd. Constantin Ciopraga, București, 1981-1997 (în colaborare cu Fănuș Băileșteanu), Opere alese, I-V, introd. Constantin Ciopraga, Chișinău, 1993-1998. Repere bibliografice: Gheorghe Suciu, Împărăția Sadoveanu, LCF, 1981, 49; Șerban Cioculescu, Un remarcabil act editorial, „Scânteia”, 1982, 14 ianuarie; Pompiliu Marcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
fizică, Ministerul Educației, București * * * (2004). Programa Școlară pentru clasa a III-a, Educație fizică, Ministerul Educației și Cercetării, București * * * (2005). Programa Școlară pentru clasa a IV-a, Educație fizică, Ministerul Educației și Cercetării, București * * * (2008). Programa Școlară pentru clasele V-VIII, Educație fizică, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, București * * * (2008). Programa Școlară pentru clasele V-VIII, Educație fizică, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, București * * * (2004). Programa Școlară pentru clasele IX-X, Educație fizică, Ministerul Educației și Cercetării, București * * * (2006). Programa Școlară pentru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Educației și Cercetării, București * * * (2005). Programa Școlară pentru clasa a IV-a, Educație fizică, Ministerul Educației și Cercetării, București * * * (2008). Programa Școlară pentru clasele V-VIII, Educație fizică, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, București * * * (2008). Programa Școlară pentru clasele V-VIII, Educație fizică, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, București * * * (2004). Programa Școlară pentru clasele IX-X, Educație fizică, Ministerul Educației și Cercetării, București * * * (2006). Programa Școlară pentru clasele XI-XII, Educație fizică, Ministerul Educației șiCercetării, București * * * (2002). Handbal - curs național de perfecționare al
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
de credință”). Cf. și scrisoarea lui George din Ostia către papa Adrian - apud P. Riche, Education et culture dans l’Occident barbare (VIe et VIIIe siècles), Points Seuil, Paris, 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar: secolele VI-VIII, Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F. Wiegan, „Die Stellung des Apost. Symbols im kirchliches Leben des Mittelalters”, Studien zu Gesch. der Th. und der Kirche, IV (2), 1899. 33. Despre rolul educativ al predicii, în conformitate cu exigențele curriculare ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atât episcopii Romei, cât și patriarhii răsăriteni au devenit din ce în ce mai puternici. 3. P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001): „Învățarea cititului și a scrisului devenise obligatorie pentru toți cei care voiau să participe la activitățile din Romania” (p. 11). 4. Despre litterator (grammaticus al elinilor) se instituie încă din secolele III-IV convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cit.; Benedict de Norcia, Regula monachorum, ed. Ph. Schmitz, Maredsous, 1955. 2. P. Riché, Éducation et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 68. 3. Ibidem. 4. În „Consolationes” (XVII, Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., p. 531), Cassian scria: Die primis coenobii scolis ad secundum anachoreoses gradum tendere („Din prima zi de școală monastică
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
6. Vezi Eddius, Vita Wilfredi (Cambridge University Press, Cambridge, 1927), citat de P. Riché, Education et culture dans l’Occident barbare: VIe et VIIIe siècles, Seuil, Paris, 1962 și 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar, secolele VI-VIII, traducere de Florica Bechet, Meridiane, București, 2001), p. 455. 7. Beda Venerabilul (672-735), marele latinist al Northumbriei, a fost probabil cel mai mare erudit al Evului Mediu timpuriu. Opera sa, copleșitoare prin diversitate și dimensiuni, a marcat definitiv evoluția culturală
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație fizică. Experimentul pedagogic Experimentul pedagogic necesită crearea unei situații noi, prin introducerea unei modificări în desfășurarea acțiunii educaționale cu scopul verificării ipotezei care a declanșat aceste inovații. În acest scop am format un lot experimental din elevii claselor V-VIII, de la Școala cu clasele V-VIII, nr. 5, “Ștefan cel Mare”, din Vaslui, împărțit în mod egal în grupe experimentale și grupe martor. Variabila independentă, utilizată la grupele experimentale, a constituit-o utilizarea metodelor și mijloacelor de dezvoltare a forței
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
soțul, Eugen Cepuc (licențiat în istorie și filosofie) la București, fiind cadru (maior) militar. În prezent mă bucur doar de existența unei strănepoate (după Oltea), Georgeta Brândușa Paulencu, profesoară de limba română și franceză, gr. II, în oraș, clasele V-VIII, care locuiește cu mine în același imobil. Din familie a mai rămas nepoata Brândușa Răduța Paulencu (Cepuc) fiica Oltei, locuind la bloc, în oraș, pensionară (prof. de istorie Colegiul "E. Hurmuzachi"). Ceilalți toți sunt trecuți la cele eterne, dormindu-și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Asta a durat până în 1952 când am absolvit liceul și am susținut examenul de bacalaureat (public). Pentru a mă pregăti mai bine pentru examenul de admitere la facultate, la sfatul tatei am intrat în învățământ, ca profesoară suplinitoare, clasele V-VIII, la Școala Elementară din Costișa. În vară am susținut examenul de admitere la Facultatea de Științe Juridice din Iași, intrând cu medie de bursă. În 11.VI.1954 tata a decedat numai la 53 de ani, în urma unei boli incurabile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai puțin facilă la Creangă. Constat aspectul acesta pe fundalul unei obișnuințe a noastre de a-l simplifica enorm pe autorul Amintirilor. Vi se pare un inconvenient? Mai ales că, în școlile din România, Creangă se studiază în clasele V-VIII, așadar la un nivel la care anumite subtilități nu pot fi transmise. Categoric este o eroare. Vladimir Streinu spunea că scrisul său e unul rafinat, dedicat intelectualilor. La fel, Călinescu susținea același lucru. Și eu cred că arta de povestitor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nu cunoșteau tradiția acestei școli. Prin anii 1990, 1991, 1992, nu mai țin minte exact școlii i s-a dat numele de B.P.Hasdeudupă numele marelui savant, deși numele mi se pare prea pretențios pentru o școală de clasele I-VIII. Și asta nu înseamnă că nu onorează școala și profesorii - le onorează, însă - asistând la o piesă de teatru a Iuliei Hașdeu, și văzând cum a relaționat ea cu familiile și cu părinții, mi s-a părut că mai potrivit
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
Opere, VII, 34-40; N. Carandino, O schiță pentru istoria teatrului românesc, „România”, 1938, 150; N. Carandino, Teatrul așa cum l-am văzut, București, 1986, 96-98; D. Căpitanu, Teatrul „Alexandru Davila” [Pitești], 1969, 30, passim; Brădățeanu, Comedia, 301; Massoff, Teatr. rom., VI-VIII, passim; Mircea Ștefănescu, Un dramaturg își amintește, I, București, 1980, 105, 137-140, passim; Martinescu, Umbre, 111-125; Durnea, Orizonturi, 124-169. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
28 elevi de la Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu ‘’ Pașcani la săptămâna Euro-Ecole, desfășurată la Nantes -Franța, în per. 9- 17 mai 2007, în cadrul programului internațional cu același nume ; * participare cu un grup de 20 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la la săptămâna Euro-Ecole, desfășurată la Nantes - Franța, în per. 14-21 mai 2008, în cadrul programului internațional cu același nume * participare cu un grup de 20 elevi de la Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu ‘’ Pașcani la un stagiu de comunicare în limba
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
care a avut loc în per. 16 februarie- 17 aprilie 2007, în calitate de profesor de lb. Franceză și membru în echipa locală la Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu ‘’ Pașcani ; * participare cu un grup de 20 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la expoziția ,,Surexposition ‘’ la Centrul Cultural Francez din Iași, în data de 23 octombrie 2007 ; * participare cu un grup de 20 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la expoziția ,,Surexposition ‘’ la Centrul Cultural Francez din Iași
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
grup de 20 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la expoziția ,,Surexposition ‘’ la Centrul Cultural Francez din Iași, în data de 23 octombrie 2007 ; * participare cu un grup de 20 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la expoziția ,,Surexposition ‘’ la Centrul Cultural Francez din Iași, în data de 23 octombrie 2007 ; * participare cu un grup de 15 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la acțiunea ,, Ziua Porților Deschise ‘’ , la Centrul Cultural Francez
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
grup de 20 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la expoziția ,,Surexposition ‘’ la Centrul Cultural Francez din Iași, în data de 23 octombrie 2007 ; * participare cu un grup de 15 de elevi de la Școala cu clasele I-VIII Motca la acțiunea ,, Ziua Porților Deschise ‘’ , la Centrul Cultural Francez din Iași, în data de 8 octombrie 2008 ; Domiciliul actual: Pașcani Numele și prenumele: Vangă Minodora Brîndușa Dată și locul nașterii : 23.12.1971 , Pașcani Starea civilă : căsătorită, 1 copil
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
manageriale care să asigure profesionalizarea proceselor de dezvoltare curriculară. Cele mai importante măsuri de reformă în domeniul curriculum-ului, pe care încercăm să le precizăm într-o manieră relativ cronologică, au vizat: 1. Proiectarea și elaborarea planului-cadru pentru clasele I-VIII, ca principal document curricular de tip reglator, ce permite școlilor și claselor să-și construiască scheme orare proprii. Acest plan-cadru a fost elaborat respectând un set de principii generale: a) Principiul selecției și ierarhizării culturale, care a permis ulterior stabilirea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o variabilă comună care să desemneze reușita școlară pentru întreaga populație; cea pe care o vizăm este media claselor V-VII. TABELUL 7.3. Corelațiile dintre mediile claselor V-VIII ale absolvenților gimnaziului și rezultatele lor globale din clasele V-VIII, respectiv reușita la testul național Media clasa a V-a Media clasa a VI-a Media clasa a VII-a Media clasa a VIII-a Corelații Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
V-VII, cunoscută pentru toți elevii, poate fi folosită ca o măsură obiectivă a reușitei școlare. TABELUL 7.4. Corelațiile dintre mediile generale ale elevilor de clasa a VIII-a și reușita lor la Testul național Corelații Media generală V-VIII Media test național Media repartizare Media generală V-VII Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Coef. corel. Nr. subiecți Media clasa a VIII-a 0.95 158 0.83 134 0.92 134 0
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
cunoșteau tradiția acestei școli. Prin anii 1990, 1991, 1992, nu mai țin minte exact școlii i s-a dat numele de B.P.Hasdeu”- după numele marelui savant, deși numele mi se pare prea pretențios pentru o școală de clasele I-VIII. Și asta nu înseamnă că nu onorează școala și profesorii - le onorează, însă - asistând la o piesă de teatru a Iuliei Hașdeu, și văzând cum a relaționat ea cu familiile și cu părinții, mi s-a părut că mai potrivit
Am c?utat s? fie mai frumos! () [Corola-publishinghouse/Science/83582_a_84907]