466 matches
-
tăceri " a picturii ? Imaginile s-au constituit dintotdeauna în semne ale unui limbaj, în care latura estetică a prevalat. Mesajul iconic a fost dublat mereu de un mesaj lingvistic, de multe ori neexprimat, dar resimțit ca ieșit din imagine. Alcătuirea vizibilului de altminteri, nu diferă prea mult din punct de vedere structural de aceea a dicibilului și, în cele mai multe cazuri, marile opere plastice sunt jurnale ale unei epoci, cuprinzând atmosfera, personajele, evenimentele, viața cotidiană, în care se implica firesc însuși artistul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
ațâțare, chiar și de entuziasm neînfrânat, nu voi putea „luneca decât” spre „dreapta”: din sangvinitate, trecând iute prin coleră, ca să „poposesc” În paranoidie! Iar, În nu puține stări de veghe, ce țin de un fel coșmar al conștientului și al vizibilului, am avut realmente stări și viziuni paranoice: ba am trăit catastrofe cosmice, soarele prăbușindu-se peste Terra, sau am simțit, aproape cu certitudine, trupul frumos al unei femei goale, lângă mine, ca pe un trup unduind și „aproape solzos” de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trăim ca și cum „acesta” sau „aceasta” ar fi totul! Pe noi, o spune eseistul și eu Îl Întăresc În această opinie, pe noi nu ne mulțumește și refuzăm de plano această „rezolvare” a existentului, această „Înghesuire”, limitare a sa În limitele vizibilului, posibililului, raționalului! Și, adaug eu, chiar și faptul că această „idee fantasmagorică” a unui alt sens al vieții decât cel „de la sine Înțeles”, cel care „ne cade sub ochi” și ar trebui să fie, faptul că acest lucru nu ne
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dacă, cum zic fiziologii, iritabilitatea este prima calitate a celulei vii, sensibilitatea - care are și ea mai multe grade! - este un semn al umanului; doar prin „ea”, noi, creatorii, putem „imagina”, putem „ieși” din lumea strâmtă și uneori „falsă” a vizibilului, pentru a pregăti un alt cadru, o altă „formă” vieții, naturii În care ea să respire din nou. Sensibilitatea este acordată În primul rând „femeilor” și, uneori, copiilor; da, numai că aceștia, copiii, unii dintre ei, o asociază cruzimii, deoarece
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
creștină și mahomedană, au „expediat” iute această spinoasă întrebare în forma unui basm emblematic, cuceritor și salvator pentru soarta și mințile multor milioane de necăjiți, de oameni. „Norocul nostru” se află Dincolo, un „dincolo” ce trebuie meritat, această lume, a Vizibilului, nu e decât un „pasaj” de trecere, un loc, o „vale” încărcate cu semne negative, făcute spre a ne induce în Eroare, spre a ne încerca adevărata noastră dorință de „existență”. Ce se va petrece doar Dincolo, loc însă din
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
familiari încât mănâncă laptele din blid cu copiii casei”. Capacitatea de a înțelege limba animalelor sau de a te metamorfoza poate fi obținută tot de la aceste ființe benefice. Pe scena textelor rituale de iarnă șarpele reprezintă „hierofania invizibilului stihial în vizibilul primordial” și încă o încercare pentru flăcăul care îi este destinat prin „blestem” de mamă: „Să-ți mănânce șerpii carnea/ Cum mi-ai mâncat tu viața;/ Să-ți sugă șerpii sângele,/ Cum îmi strici tu zilele”(Ostrov - Tulcea). În alte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Microscopul se adresează unor obiecte foarte mici, minuscule, lupa unor obiecte medii, iar luneta unor corpuri astronomice, obiecte mari, uneori enorme, dar pe care distanța le scoate în afara percepției umane. Toate aceste instrumente scot din zona invizibilului sau a abia vizibilului obiecte, și le aduc în sfera vizibilului. Dispozitivul optic pe care-l avem la dispoziție precizează o deosebire esențială. Lupa, microsco- pul, luneta sunt adaptate lentilei complexe pe care o repre- zintă ochiul uman. În cazul de față, lentila care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
minuscule, lupa unor obiecte medii, iar luneta unor corpuri astronomice, obiecte mari, uneori enorme, dar pe care distanța le scoate în afara percepției umane. Toate aceste instrumente scot din zona invizibilului sau a abia vizibilului obiecte, și le aduc în sfera vizibilului. Dispozitivul optic pe care-l avem la dispoziție precizează o deosebire esențială. Lupa, microsco- pul, luneta sunt adaptate lentilei complexe pe care o repre- zintă ochiul uman. În cazul de față, lentila care mărește este una a percepțiilor conjugate, una
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
rigoare, precum și de coordonări teoretice, mult mai explicite decât în critica propriu-zisă, împuținându-i astfel eficiența. Critica e cu atât mai eficientă, cu cât intră mai direct în dialog cu opera (sau, după expresia lui René Huyghe, în „dialog cu vizibilul”). Dar domeniile nu trebuiesc separate etanș, nu trebuiesc puse în alternativă. Discutând problema limbajului, Andrei Pleșu spune la un moment dat : „Progresele actuale ale lingvisticii, ale teoriei informației, trebuie să intre neapărat în orizontul de preocupări al istoricilor de artă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și a termenului dóxa - de către Parmenide, invocat mai târziu în Politeía și comentat critic de către sofiști. Relația mult discutată dintre conceptele grecești care trimit la existență și la cunoaștere a condus în mod necesar la reflecții asupra metamorfozei vizibilului în invizibil, dar și asupra unui alt raport relevant, cel dintre imaginea−copie și imaginea−simulacru (Védrine 19). Pentru phantasia/imaginatio, diferența dintre cele două tipuri de imagini, copie și simulacru, nu era determinantă doar semantic, ci în primul rând
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
spectacolul lumii înseși, complex și contradictoriu (cum crede Ioan Chrisostomos). Creația întreagă devine oglinda enigmatică a celui care a creat-o, care ascunde misterul procesului în sine și al substanței ei și care nu lasă ca nimic altceva să organizeze vizibilul, în afară de un ecran doctrinal (rezultatul procesului de creație). Trecerea însă de la mister (imaginea naturală) la enigmă (imaginea iconică) ajută teologia să se raporteze cu mai mult curaj la divin și să reașeze bazele dogmei, adaptate astfel încât să reziste la presiunile
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
inconștient și conștient este plasat subconștientul, care - se pare comunică cu ambele zone. Subconștientul este „stratul tampon” prin care unele elemente merg către conștient altele către inconștient. Asemănător unui iceberg, la care volumul scufundat este incomparabil mai mare decât cel vizibil deasupra apei, majoritatea imaginilor sunt depozitate în zona inconștientă a minții față de numărul mai mic de imagini stocate în memorie (deci din zona conștientului). Se crede că numărul de imagini din inconștient este imens. Nu putem ști cu adevărat, căci
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Dar dincolo nu mai sînt cuvinte - și aceasta este probabil contradicția cea mai acută a literaturii: „limbajul poemului este normat de puterea unei priviri absolute, o privire non-mimetică, pe care cuvîntul nu o poate Înțelege. (...)Limbajul poetic nu mai ordonează vizibilul gîndirii conform economiei reprezentative, ci are ca principiu dedublarea prin care orice lucru Își prezintă sensul și orice vizibil, invizibilul.” Dar prezența, știm, nu echivalează cu ființa. Sensul rămîne, o spune Lyotard, ne-Întruchipabil. Contradicția poate fi rezolvată, Însă, prin stil
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
jucîndu-se și aruncîndu-se În gol. La pagina 28, “era ora două și treizeci și două de minute la bord, cînd am văzut camionul dedublîndu-se”, iar exemplele ar putea continua. Ultimul realizează prin cuvinte o proiecție à la Ally McBeal, cînd vizibilul se transformă conform unor porniri umorale sublimate, dar atît de puternice Încît, pentru fracțiuni de secundă, subiectul are impresia că realitatea Îi urmează impulsurile (“Am Întins mîna și l-am pișcat de ureche, Întîi lobul, apoi pavilionul, strivindu-le. N-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mentalitate în monumentala sa sinteză, Iconographie de l'art chrétien: "În gândirea medievală, natura întreagă, la fel ca și istoria umanității apărea ca un simbol religios. Nu a existat niciodată o mai mare obsesie a divinului. Totul este semn și vizibilul nu este decât ceea ce acoperă invizibilul""34. Or, tocmai acest "invizibil" era cel care îl preocupa pe omul medieval, pentru care elementele concrete ale naturii trimiteau obligatoriu la cele abstracte, transcendente. Așa se face că încă din Evul Mediu timpuriu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
structuraliști, indiferent de orientare, în sistemul de semnificare al artelor figurative trei niveluri: 1. nivelul semnelor - nivelul identificării semnelor elementare, care ne trimite la fragmente dezmembrate ale experienței noastre și care materializează selecția intențională a elementelor simple de reconstrucție a vizibilului în opera platică. 2. Nivelul structurilor - nivelul intelecției principiilor ordonatoare a configurațiilor materiale și mentale, care dau un înțeles operelor considerate; sau: structurile care determină dispoziția acestor elemente ale primului nivel în interiorul câmpului figurativ și în spiritul provocat de imaginea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a ospitalității în care spațiul comunității este oferit ca dar în contextul responsabilității totale față de ceilalți. Actul de ospitalitate este asimilat de Jacques Derrida cu actul poetic, greu de sesizat datorită multitudinii de sensuri care îl situează dincolo de ordinea "zilei, vizibilului și memoriei". Ospitalitatea poetică depășește situarea dihotomică, elementele sale (sine-alteritate) coexistând într-o relație subtil interșanjabilă. Apropierea presupune intimitatea, dar și ura, familiarul presupune și frica, iar străinul poate fi și inamicul care trece pragul casei. Interpretată ca un construct
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
că această natură pe care Dumnezeu a pus mâna din belșug este un obicei, așa cum obiceiul, la rândul lui, este o a doua natură. La urma urmei, Aurelian exersează o nesfârșită combinație și repetare a unor legi esențiale, punând masca vizibilului pe invizibil, corectând aparența prin transparență. Aproape tot ceea ce atinge devine muzică. Așa se face că nu numai clarinetul său clădește turnuri de sunete desăvârșite, ce scrutează orizonturi stilistice clare, senine, dar însuși întreg spațiul înconjurător ia forma unei piramide
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
funcționale și legături ușoare cu secțiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgență și compartimentul de spitalizare de o zi. Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic Articolul 93 Serviciul grupează centralizat toate investigațiile bazate pe utilizarea radiației Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigații, cel al tehnicilor de examinare imagistică. Articolul 94 (a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitățile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
modul de propulsie, al cărei corp are o lungime de la 2,5 m până la 24 m, măsurată conform standardelor armonizate aplicabile, si care este destinată să fie utilizată în scopuri sportive și recreative; ... c) zona de agrement nautic - aria delimitata vizibil, formată dintr-o suprafață de teren situată pe malul unei ape navigabile, destinată amplasării echipamentelor și ambarcațiunilor de agrement nautic și lansării acestora la apă, si luciul de apă adiacent acesteia, delimitat prin balize de restul apei navigabile, destinat practicarii
HOTĂRÂRE nr. 452 din 18 aprilie 2003 privind desfăşurarea activităţii de agrement nautic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149330_a_150659]
-
funcționale și legături ușoare cu secțiile de spitalizare, sectorul ambulator, serviciul de urgență și compartimentul de spitalizare de o zi. Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic Articolul 93 Serviciul grupează centralizat toate investigațiile bazate pe utilizarea radiației Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigații, cel al tehnicilor de examinare imagistică. Articolul 94 (a) Serviciul de roentgendiagnostic este una din unitățile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru
NORMĂ din 8 iunie 2004 privind structura functionala a compartimentelor şi serviciilor din spital Sectia medicală de spitalizare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165217_a_166546]
-
din 7 octombrie 2016 prin înlocuirea sintagmei "compartimentul de spitalizare de o zi" cu sintagma "structura de spitalizare de zi". Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic Articolul 93 Serviciul grupează centralizat toate investigațiile bazate pe utilizarea radiației Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigații, cel al tehnicilor de examinare imagistică. Articolul 94 (1) Serviciul de roentgendiagnostic este una dintre unitățile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru
NORME din 26 iulie 2006 (*actualizate*) privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179990_a_181319]
-
funcționale și legături ușoare cu secțiile de spitalizare, sectorul ambulatoriu, serviciul de urgență și compartimentul de spitalizare de o zi. Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic Articolul 93 Serviciul grupează centralizat toate investigațiile bazate pe utilizarea radiației Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigații, cel al tehnicilor de examinare imagistică. Articolul 94 (1) Serviciul de roentgendiagnostic este una dintre unitățile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru
NORMĂ din 26 iulie 2006 (*actualizată*) privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181177_a_182506]
-
un timp îndelungat, sunt prevăzute în anexele nr. 11 și 13. ... (2) Valorile prevăzute la alin. (1) sunt determinate de lungimea de undă a radiației, pe durata impulsului, de timpul de expunere și de țesutul expus, iar pentru radiația din vizibil și infraroșu apropiat, de dimensiunea imaginii pe retină. ... Articolul 16 La efectuarea măsurărilor și calculelor valorilor de expunere trebuie utilizate aperturi limitatoare conform indicațiilor din anexa nr. 12. Articolul 17 Măsurile de securitate în utilizarea produselor cu lasere trebuie stabilite
ORDIN nr. 706 din 26 septembrie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182416_a_183745]
-
identice) se obține prin înmulțirea frecventei de repetiție f în Hz cu durata ț în secunde a unei expuneri (n = f x ț). În mod normal durată expunerii reale variază de la 0,25 s pentru o sursă laser în domeniul vizibilului până la 10 s pentru o sursă laser în domeniul infraroșu. Ecuația (1) se aplică întotdeauna pentru expuneri la radiații cu lungimile de unda mai mari decât 700 nm. Pentru radiații cu lungimile de unda mai mici sau egale cu 700
NORMĂ din 18 octombrie 1995 de medicina muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]