491 matches
-
capitala va avea inițial numele oficial "Roma Secunda" (a doua Roma), mai târziu va deveni "Roma Nova" (Noua Romă), însă orașul va deveni cunoscut popular cu numele de "Constantinopol" (orașul lui Constantin). În 332, Constantin va duce o campanie contra vizigoților la nord de Dunăre, restaurând pentru o vreme niște părți din fosta provincie romană Dacia. În 364, imperiul a fost iar împărțit de Valentinian I (364-375) care a luat occidentul și a dat orientul fratelui său Valens (364-378). În vremea
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de Dunăre, restaurând pentru o vreme niște părți din fosta provincie romană Dacia. În 364, imperiul a fost iar împărțit de Valentinian I (364-375) care a luat occidentul și a dat orientul fratelui său Valens (364-378). În vremea lui Valens, vizigoții fiind atacați de huni, au cerut azil în imperiu, dar apoi datorită modului migrant de viață și dificultăților de adaptare la condițiile grele de aprovizionare de la sud de Dunăre, s-au revoltat contra romanilor, învingându-i în 378 în bătălia
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
religie oficială în 380, iar în 381, va fi ținut la Noua Romă, Constantinopol, al doilea sinod ecumenic. În 395, imperiul va fi împărțit fiilor lui Theodosius, Arcadius (395-408) în Răsărit), iar Honorius (395-423) în Apus . În vara anului 410, vizigoții la comanda lui Alaric I au jefuit Roma. În lumea greco-romană, mitologia și-a elaborat un panteon aproape exclusiv antropomorfic, amoral, sacralizând defecte umane capitale (viclenia, adulterul, incestul, paricidul și fratricidul și în genere crima, vanitatea, trufia, lăcomia, nedreptatea).Zeii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
crescut. A urmat o criză economică, ducând la stagnare și revolte interne. Imperiul se afla într-un proces de distrugere lentă din interior și din exterior. În 375, împăratul Valens a fost ucis în Bătălia de la Adrianopol, în lupta cu vizigoții. În 395, marele imperiu fiind imposibil de administrat, dupa moartea împăratului Teodosiu I, a fost împărțit între cei doi fii ai săi, Honorius (partea de apus) si Arcadius (partea de răsărit). Rând pe rând, teritoriile Imperiului Roman de Apus sunt
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
împărțit între cei doi fii ai săi, Honorius (partea de apus) si Arcadius (partea de răsărit). Rând pe rând, teritoriile Imperiului Roman de Apus sunt cucerite. În 410, Britania este cucerită de Anglo-saxoni. În 486, Galia este prădată de Franci. Vizigoții cuceresc Spania după 455, iar Vandalii au năvălit în Africa de Nord. Pe 24 august 410, vizigoții au jefuit Roma timp de trei zile. Multe dintre clădirile mari ale orașului au fost devastate, inclusiv mausoleele lui Augustus și Hadrian . A fost pentru
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
răsărit). Rând pe rând, teritoriile Imperiului Roman de Apus sunt cucerite. În 410, Britania este cucerită de Anglo-saxoni. În 486, Galia este prădată de Franci. Vizigoții cuceresc Spania după 455, iar Vandalii au năvălit în Africa de Nord. Pe 24 august 410, vizigoții au jefuit Roma timp de trei zile. Multe dintre clădirile mari ale orașului au fost devastate, inclusiv mausoleele lui Augustus și Hadrian . A fost pentru prima dată când orașul a fost jefuit si a căzut în mâinile unei armate străine
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
în timp ce popoarele germanice instalate în calitate de federate în provinciile periferice bat, la rândul lor, "soldi", tot cu numele împăratului în funcție, dar cu mărci de ateliere fictive. Astfel, începând de la sfârșitul domniei lui Valentinian al III-lea, spre anul 450, regatul vizigot de la Toulouse emite "solidi" cu greutate mai mică, efemerul regat sueb din Spania "treimi de soldi", apoi burgunzii fac același lucru. După sfârșitul politic a Imperiului Roman de Apus, marcat prin destituirea lui Romulus Augustulus, în 476, "solidus"-ul are
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
Vall d'Aran). Ca conceptul cultural, a fost recunoscută deja în Evul Mediu, dar regiunea aceasta nu a format niciodată un organism legal sau politic sub acest nume de-a lungul istoriei, fiind totuși unit în cadrul Imperiului Roman și Regatului Vizigoților. Conform estimărilor actuale, din 14 milioane de locuitori ai Occitaniei, 6 milioane înțeleg occitană, iar 3 milioane o vorbesc la nivelul avansat. Principalele limbi vorbite în regiune sunt franceză, italiană, catalană și spaniolă, toate legate lingvistic de occitană. Vall d
Occitania () [Corola-website/Science/317888_a_319217]
-
Augusta a fost nevoită să cedeze locul căpeteniilor triburilor suebilor, popor german din centrul Europei. În anul 410 suebii au pus temeliile unui regat pe tot cuprinsul Spaniei de nord-vest, având capitala la Bracară. În anul 584 noi cuceritori germanici, vizigoții, în frunte cu regele Leowigild, au invadat Peninsula Iberica și au ajuns, la rândul lor, hegemoni în această regiune. Cel dintâi episcop cunoscut al locului, Parentus, a fost menționat în secolul al IV-lea. Tradiția însă îl consideră pe Sfanțul
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
fost ctitorul vechii mănăstiri din Domio, în prezent obiectiv arheologic. În acea perioadă Bracară sau Braga a găzduit și câteva concilii de seamă ale bisericii catolice. În secolul al VI -lea aici s-au ținut două sinoduri cu prilejul cărora vizigoții au renunțat și ei în mod solemn la „erezia” ariana și la cea prisciliană. În afara câtorva evenimente deja menționate,legate de procesul de creștinare a locuitorilor regiunii, se știu puține lucruri despre istoria orașului în vremea vizigoților și în epoca
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
cu prilejul cărora vizigoții au renunțat și ei în mod solemn la „erezia” ariana și la cea prisciliană. În afara câtorva evenimente deja menționate,legate de procesul de creștinare a locuitorilor regiunii, se știu puține lucruri despre istoria orașului în vremea vizigoților și în epoca cuceririi mauro-arabe musulmane. În anul 714, în cadrul campaniei sale victorioase pe meleagurile actuale ale Portugaliei, comandantul maur Abd al-Aziz Ibn Musa a cucerit și Braga din mâinile vizigoților. Deoarece locuitorii cetății au opus rezistență îndârjita, cuceritorii au
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
se știu puține lucruri despre istoria orașului în vremea vizigoților și în epoca cuceririi mauro-arabe musulmane. În anul 714, în cadrul campaniei sale victorioase pe meleagurile actuale ale Portugaliei, comandantul maur Abd al-Aziz Ibn Musa a cucerit și Braga din mâinile vizigoților. Deoarece locuitorii cetății au opus rezistență îndârjita, cuceritorii au distrus-o fără multe menajamente. Totuși stăpânirea musulmană în regiune a fost destul de șubredă. Nu mai târziu de anul 740 Alfonso I , regele Asturiei, a izbutit s-o izgonească din Galicia
Braga () [Corola-website/Science/297300_a_298629]
-
lui Vespasianus, si cateva băi. În anul 312 când Constantin l-a atacat pe Maxentius, la Brescia s-a încheiat un pact prin care atacatorii au fost forțați să se retragă până la Verona. În 402 orașul a fost devastat de vizigoții conduși de Alaric. Hunii lui Atila au cucerit la rândul lor cetatea în 452, iar patruzeci de ani mai tarziu aici a avut loc cea dintâi izbândă a generalului got Theodoric cel Mare în luptele contra lui Odovacer. În 568
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
1755) a distrus zona comercială; · în 1991 populația era de 681.063 de locuitori. Alis Ubbo ("Golf încântător", Fenicienii) Ollisippo (sec. III-I i.C., Lusitanii și Românii) Felicitas Julia (sec.I i.C., Julius Caesar) Ulixippona (sec.V d.C., Vizigoții) Al-Ashbouna, apoi Lishbuna (sec.VIII-XII, Arabii / Maurii) Lisboa (după sec.XII, Portughezii) Din orașul de pe vremea descoperirilor putem vedea în zona Belém, două construcții preluate de UNESCO pe Lista Patrimoniului Cultural Mondial: La începutul sec. XVII monumentul cel mai significant
Lisabona () [Corola-website/Science/296616_a_297945]
-
Bulgaria) și Dacia Mediterranea, cu capitala la Serdica (acum Sofia, capitala Bulgariei). Astfel Dacia a fost prima provincie romană abandonată, și poate primul pas către dezmembrarea Imperiului Roman. După retragerea romană, teritoriile fostei provincii Dacia au făcut parte din regatul Vizigoților. În secolul IV, aceștia au fost alungați spre vestul Europei de invaziile hunilor europeni. În 332, împăratul Constantin inițiază construcția unui pod peste Dunăre care să lege Imperiul Roman de Răsărit de vechea Dacie, și o campanie prin care și-
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
cu diferența că peste un element autohton (de exemplu galii in Franța, celtiberii în Spania) venirea romanilor a fost urmată și de un al treilea "ingredient" care în cazul popoarelor latine occidentale a fost de origine germanică (francii în Franța, vizigoții in Spania), pe când la poporul român, acest al treilea element asimilat l-au constituit slavii, dar abia după secolul al VI-lea (d.Hr). Etnogeneza românilor transilvăneni este (înainte de Regatul lui Burebista) însă substanțial diferită, în aceste ținuturi atât primele
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
comerciale grecești. Mai târziu, orașul a fost baza flotei romane a Dunării de Jos numită "Clasis Flavia Moesica". În 369, a fost încheiat, în dreptul acestei cetăți, pe un vas aflat pe Dunăre, un tratat de pace între Imperiul Roman și vizigoții conduși de Athanaric, în prezența a însuși împaratului Flavius Valens. În secolele următoare, Noviodunum a rămas o importantă bază navală bizantină pe Dunăre, până în 602, când a fost pierdută în fața avarilor. În 1340, a fost ocupat de Hoarda de Aur
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
vandalii a rămas în Galia numai doi ani, după care au trecut Pirineii în Hispania și în 409 s-au stabilit, împreună cu aliații lor, în proinvinciile Lusitania (Portugalia de astăzi) și Carthaginensis (astăzi sudul Spaniei). În 418, în lupte cu vizigoții, care tocmai trecuseră și ei Pirineii, a fost ucis Attaces, ultimul rege alan. Alanii, refugiați împreună cu vandalii în provincia Gallaecia (Galicia de astăzi, la nord de Portugalia), s-au supus regelui vandal Gunderic. Din cauza presiunii crescânde a vizigoților, care cucereau
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
lupte cu vizigoții, care tocmai trecuseră și ei Pirineii, a fost ucis Attaces, ultimul rege alan. Alanii, refugiați împreună cu vandalii în provincia Gallaecia (Galicia de astăzi, la nord de Portugalia), s-au supus regelui vandal Gunderic. Din cauza presiunii crescânde a vizigoților, care cucereau provincie după provincie, vandalii și alanii, sub regele Geiseric, s-au strămutat în Africa, trecând în 429 strâmtoarea Coloanele lui Hercule (astăzi Gibraltar). După zece ani de conviețuire ostilă cu populația locală romanizată, care le cedase litoralul Algeriei
Alani () [Corola-website/Science/297182_a_298511]
-
pot menționa basoreliefurile și statuetele care ornează lăcașurile de cult din Poitiers (Franța) și Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneția Giulia din Italia). Pictura se dezvoltă, în special, în domeniul ornamentelor miniaturale ale cărților religioase. Stabiliți în nordul Spaniei de astăzi, vizigoții au dezvoltat un sistem arhitectural complex. Au utilizat arcul de forma unui cerc (nu de semicerc ca până atunci), capitelul în stil corintic, iar decorațiile conțineau, în specia,l motive animale și vegetale. Cele mai multe edificii reprezentative se află în provinciile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
armata și pe provinciali.Oamenii luați de acolo i-a așezat în Moesia și a numit(nouă așezare) Dacia să Aureliană ,care acum desparte cele două Moesii". În plus, Historia Augusta nu-l învinuiește pe Gallienus pentru pierderea provinciilor nord-dunărene. Vizigoții, ramura apuseana a goților, au fost primii migratori ce și-au făcut apariția în teritoriul Daciei părăsite de Aurelian, lăsând vestigii materiale că cimitirul de la Santana de Mureș și tezaurul de la Simleul Silvaniei, ce aparțin culturii Santana de Mureș-Cerneahov, cimitirele
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
Apusul Europei, păstrând tainele limbii latine. Biserica Apuseană, fiind pe cale de dispariție rămânând doar cu câteva teritorii din Italia, a rămas într-o continuă luptă cu Biserica Ariană care avea numeroși adepți în rândul popoarelor germanice, mai precis în rândul vizigoților, ostrogoților și vandalilor. În anul 496 e.n., Francii, un popor de origine germanică, conduși de Regele Clovis sunt evanghelizați de către Biserica Apuseană. Francii înving popoarele germanice ariene, creând un mare imperiu ce cuprindea în est și în sud-est teritoriile luate
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
Francii înving popoarele germanice ariene, creând un mare imperiu ce cuprindea în est și în sud-est teritoriile luate de la germanii arieni și eliminându-i definitiv pe aceștia și pe Biserica lor Ariană din Europa, singuri care reușesc să scape sunt vizigoții ce se refugiază în Peninsula Iberică, unde creează un regat arian, dar în anul 568 sunt evanghelizați și ei de către Biserica de la Roma. După înlăturarea ereticilor arieni, Biserica Apuseană intră într-o expansiune de evanghelizare a Europei Occidentale desfășurată în
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
loc în valuri, într-o perioadă lungă, de la sfârșitul secolului al II-lea d.H. până în secolul al V-lea d.H.. Alaric s-a născut în jurul anului 370 d.H. într-un ostrov de la gurile Dunării, insula Peuce (Dobrogea). Inițial, Alaric și vizigoții erau aliați ai Romei (a avut și rangul de comandant militar roman, "magister militum", pentru provincia "praefectura Illyricum"). În anul 398, regele vizigoților rupe alianța cu Roma și invadează provinciile Tracia și Grecia. În anul 401, Alaric a atacat Italia
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
născut în jurul anului 370 d.H. într-un ostrov de la gurile Dunării, insula Peuce (Dobrogea). Inițial, Alaric și vizigoții erau aliați ai Romei (a avut și rangul de comandant militar roman, "magister militum", pentru provincia "praefectura Illyricum"). În anul 398, regele vizigoților rupe alianța cu Roma și invadează provinciile Tracia și Grecia. În anul 401, Alaric a atacat Italia. A fost înfrânt de două ori de armata condusă de generalul roman Flavius Stilicho, fiind nevoit să încheie cu el un tratat de
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]