1,143 matches
-
concepe în socoteala lui, atribuind condițiile păcii ce le subscrise intrigilor și trădării lui Moruzi și că primise în consecință ordine secrete de a aresta pe acest prinț, îndată ce vor fi trecut amândoi Dunărea și a-l trimite prins marelui vizir, care avea încă cartierul său general la Șumla. Moruzi, încuragiat din ce în ce mai mult de protestațiunile de amiciție a lui Galib Effendi, părăsi Bucureștiul în luna lui septemvrie. Ajungând la Rusciuc a fost condus cu escortă la Șumla; dar abia intră în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încă cartierul său general la Șumla. Moruzi, încuragiat din ce în ce mai mult de protestațiunile de amiciție a lui Galib Effendi, părăsi Bucureștiul în luna lui septemvrie. Ajungând la Rusciuc a fost condus cu escortă la Șumla; dar abia intră în locuința marelui vizir când mai mulți ceauși se aruncară asupra lui îl tăiară în bucăți cu lovituri de sabie. Capul său a fost trimis la Constantinopol {EminescuOpX 70} , unde a fost espus trei zile la porțile seraiului împreună cu capul fratelui său Panaiot Moruzi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zile să esplice unui turc sistemul liberal. Turcul nu cam pricepea de la-nceput, căci el căuta și în România autorități analoage cu cele din Stambul: astfel sub principe el își închipuia ceva analog cu padișahul, sub ministru ceva analog cu vizirul ș. a. m. d. - Nu - îi zicea amploiatul - poporul este suveran. Uite-te ici în cafenea la toți câți sânt față. Toți sânt suverani, ei pun țara la cale. Abia acuma turcul înțelesese - Acu știm, guvernul vostru genabet-tacîm (tacîm de haimanale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
reformatorilor", va ști să-și împlinească misiunea, împăciuind spiritele atât de agitate ale populațiunei Rumeliei răsăritene. Aleco Pașa până acum a petrecut la Paris și probabil că se va fi înțeles cu actualul ambasador turc de acolo și fostul mare vizir, Savfet Pașa, asupra celor mai de aproape modalități ale guvernărei sale. Ca demnitar otoman, Alexandru Vogorides - Aleco Pașa nu credem că va lucra în contra intereselor suveranului său, și, dacă n-ar plana asupra capului său fumul bănuitor ieșit din cădelnița
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
I. C. Brătianu a deținut efectiv principalele portofolii ale cabinetului (a fost la Interne, Externe, Finanțe și Război), controlându-le îndeaproape și pe celelalte. Acest fapt a atras guvernării liberale și denumirea de "vizirat", iar lui I. C. Brătianu pe aceea de "vizir". Pe de altă parte, dorința opoziției de a răsturna guvernul a creat, prin faptul că acțiunile acesteia se manifestau cu precădere la nivelul străzii, adevărate situații de criză care nu o dată au necesitat intervenția forțelor de ordine. Se poate deci
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
bine o dată de ale Domniei treburi, săracă, veșnic batjocorita și huiduita de cînd o aduseră din seraiul da la Tarigrad pe muierea aia bălae, babana care gîcea în palmă si-ntr-o banița da grîu, și tot fielul de aplecă vizirul ori și sultanul urechea la gură ei cu dinți mari cică din diamant ciopliți de o Maharajaouă tomnai din Indii că sultanul i-o dăruise pintr-o luna de ramazan să-i spuie ce ar fi vrut ea, Maharajaoua, să afle
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
locșor, colea, împărăția fiind tare zăticnita p-atuncilesia. Ori să zică și ei dă bine, gramaticii aceia dugosi cu călimări în brîu și care își ștergeau peanele măiastre musai în pletele lor sure și slinoase că se lua cierneala pa deștele vizirului ori imbrohorului da strigă Sictir! Venit cu mazilia gata întocmită ori scrisă de-i ziceau ferman, măcar că gramaticii mai tinerei și școliți mai încoace la Fanar îi ziceau cu i de la Ion, adecă firman, si cică așa avea a scrie
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
artă . s-a născut la Saragosa în jurul anului 1106. Studiază și se remarcă în domenii precum metrică, muzică, filologie, medicină . Studiază filosofie la Saragosa . În lucrările sale abordează teme din domenii variate: logică, psihologie, filosofie, antropologie, medicină. A fost numit vizir de către noul guvernator al orașului după ce Saragosa a fost cucerită de Almoravizi . După ce orașul a fost cucerit de creștini, prin 1116, pleacă la Almeria, Sevilla și Granada, în Andaluzia pentru a practica medicina . S-a stabilit la Fez, în Maroc
Ibn Bajja () [Corola-website/Science/330885_a_332214]
-
al IV-lea) - Marele Papirus Harris și Papirusul Judiciar de la Torino și inscripțiile săpate pe pereții templului său mortuar de la Medinet Habu. Începuturile guvernării sale se constituie într-o perioadă de reforme administrative și militare. Faraonul păstrează inițial cei doi viziri (un fel de guvernatori/prim miniștri) ai Egiptului de Sus și ai Egiptului de Jos, pentru ca după câțiva ani, nemulțumit se pare de tendințele centrifuge ale provinciei nordice, să le unifice sub o singură administrație. Armata este pentru prima dată
Ramses al III-lea () [Corola-website/Science/314471_a_315800]
-
amenințarea voalată de invadare a Moldovei, lucru pe care turcii voiau să-l evite cu orice preț), rolul jucat de Petru Rareș în prinderea și executarea în Transilvania a lui Aloisio Gritti (trimisul special al sultanului și favorit al marelui vizir Ibrahim Pașa) și pârile unor boieri modoveni nemulțumiți de Petru Vodă. Turcii îl trimiseseră în Transilvania pe un aventurier italian, Aloisio Gritti, să facă ordine. Voievodul transilvănean Ștefan Mailat și nobilii țării l-au silit să se închidă în Mediaș
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]
-
stabilindu-și hotarul pe Prut, până la vărsarea acestuia în Dunăre, consfințită prin pacea încheiată cu Imperiul Otoman la București, la 28 mai 1812. Pacea de la București a produs o mare indignare la Poartă, vinovați de încheierea ei fiind găsiți marele vizir Ahmed Pașa, îndepărtat din funcție, dragomanul Dumitrache Moruzi și fratele acestuia Panaiot, care au fost executați în noiembrie 1812. Celelalte Puteri au încercat să redeschidă problema Basarabiei, în defavoarea Rusiei, însă s-au izbit de refuzul încăpățânat al țarului și de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
acestuia spulberaseră, În atacuri executate impecabil, floarea călărimilor polone. Petru Aron fugise atunci. Dar nu va putea fugi mereu. - Vlad voievod, continuă Toma Cânde, se trudește să Încheie alianță cu craiul Matiaș, căci după ce a trecut prin sabie toată oștirea vizirului Mahomed pașa Grecul, la Începutul verii, se așteaptă la urgie mare dinspre Istanbul. Și mai spune că sultanul o să mai vadă cei zece mii de galbeni tribut când și-o vedea el... iertare, că nu pot zice taman cum zice Măria Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În Imperiul Otoman. Sosiți direct de la Istanbul, fără nici un răvaș, cu știri secrete. - Să trăiești, măria ta! spuse Gavrilă, făcând un pas În față. Căzură trei cai sub noi până ajunserăm la Suceava. Sultanul se ridică din boală și adună vizirii. - Când? Întrebă Ștefan. -Acu patru zile. Îl dădu jos pe Soliman din rang. Puse să fie biciuit. Chemă toate regimentele de ieniceri Împrăștiate În imperiu. Îl chemă pe Ahmed Pașa de la Marea Neagră și Îi dădu puteri depline să adune o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lungul țărmului, ancorând la ultimul chei. - Aveți În față, la doar cinci sute de pași, catedrala Sfânta Sofia, spuse Morovan revenind În mijlocul Apărătorilor. La dreapta, palatul În construcție, Topkapî. Aripa dreaptă este terminată și găzduiește deja Întâlniri ale sultanului cu vizirii și pașalele. În spatele moscheii din dreapta, În partea Mării Marmara, vedeți turlele palatului Ak Sarai. Este zona În care, din câte Înțeleg, se va afla Alexandru. Ceilalți veți găsi zonele voastre destul de aproape, căci aici e concentrată Întreaga putere a imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
seară, luând cap compas strâmtoarea Bosfor. - Patru caice ale poliției vamale se desprind de țărm! strigă marinarul de cart. - Câtă vreme galerele de război rămân nemișcate, spuse Morovan, mai e o șansă, dar una foarte mică. Până la ora asta marele vizir a fost Înștiințat, iar sultanul poate ordona focul de artilerie În strâmtoare. * - Este o corabie comercială care a ancorat pe la mijlocul lunii decembrie, spuse șeful patrulei trimise de Ștefănel. A ridicat ancora fără permisiune acum o oră sau două, dar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ridicate pe toate cele trei catarge, nava câștiga În viteză. Un sunet de trompetă se auzi pe mal, iar două galere de război ale imperiului Începură să ridice ancora. - De asta Îmi era teamă... Îi spuse Morovan lui Gabriel. Marele vizir a ordonat galerelor să ne blocheze la mijlocul golfului. De aici putem scăpa, dar din strâmtoare nu. Adunați pe punte, Apărătorii și Îngerii lor priveau manevrele navale. Corabia lor se apropia vertiginos de cele două galere, care Începeau să vireze greoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
galerele sultanului! spuse Amir. Ștefănel privea prin lunetă, fără a răspunde nimic. Văzu nava străină apropiindu-se de țărm și galerele virând spre ea. Mai văzu alte patru galere cu vâsle pornind spre corabie. Străinii nu aveau nici o șansă. Marele vizir declanșase atacul. Deodată, luneta se opri asupra unui punct fix. Apoi se duse ușor la dreapta și reveni În același punct. Două detalii atraseră atenția Marelui Maestru. Pe pieptul omului care părea a da ordine străluci, pentru o clipă, semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Martorul care poate da toate detaliile acestei operațiuni este legat și se află la adresa pe care o scriu pe acest bilețel. În mai puțin de o jumătate de ceas va fi adus de o escortă a Cuceritorilor și predat marelui vizir. Vei face cu el ce vei considera potrivit. Gestul Marelui Maestru mai Încălzi puțin atmosfera. În cele din urmă, se dovedea că Mahomed nu a pierdut, ci a câștigat un aliat. Era, oare, posibil ca tânărul să aibă dreptate În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
doi urcaseră pe un acoperiș și ajunseseră la o corabie. De pe acel acoperiș căzuse un sul de hârtie, pe care el Îl luase crezând că e vreun document important, pentru care ar fi putut cere o anumită sumă unuia dintre viziri. Dar, când Îl desfăcuse, descoperise că nu era decât un portret. Nu știuse ce să facă cu el, până când, cu o zi Înainte, Îl văzuse pe Marele Maestru pe străzile Istanbulului. Și se gândise să-i aducă lui acel portret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
el! De fratele meu! Amir rămase Încremenit, iar Ștefănel făcu câțiva pași grăbiți prin Încăpere. - Încotro se Îndrepta corabia aceea? - Nu știm, Anda. Navele noastre au escortat-o doar până la ieșirea din strâmtoarea Bosfor. Dar mi-e teamă că marele vizir n-a renunțat chiar atât de ușor. S-ar putea să fi dat alarma În alte porturi ale Semilunii, iar corabia să fie interceptată pe parcurs. - Unde ar putea merge? Spre Marea Neagră? Nu cred. E Împânzită cu nave turcești. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Mihaloglu, trebuia să treacă spre sud, ca să facă joncțiunea cu trupele de Întărire trimise de sultan. În urma lui, la doar câteva ore de marș, soseau luptătorii Îngrozitorului Dracula, pe care Mihaloglu Îl cunoștea din campania anului 1462, când toți marii viziri fuseseră ridicați În țepi, pe drumul Bucureștiului. Și când Mahomed Însuși se retrăsese, cutremurat de curajul sau de furia nebună a acestui voievod crud, trist și fără seamăn. Era o confruntare stupidă, la care nici unul dintre ei nu se aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pricina dintre Handocești pentru moșiile Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și Drăgănești, de la ținutul Vasluiului . Opisul actelor Petreștilor din ținutul Vasluiului este Însemnată și mărturia iscălită de Constantin Conachi din 26 iulie 1825, unde este amintit . Saidi Ali, Îl recomandă marelui vizir și demnitarilor otomani pe căminarul Iordachi Râșcanu, . Iordache Râșcanul, după ce a fost În serviciul imperial, este Înaintat la ordinul lui Abdulah Salih la rangul de vornic al politiei de către caimacamul Ștefan Vogoride la 16 noiembrie 1821, motivația avansării referindu-se
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cărora nici nu ni se cade să ne amestecăm. Certe-se ei în de ei, căci știu pentru ce, căci interese a zeci de milioane de oameni colidează, dar cu noi să fie toți prieteni, vorba lui Miron Costin spusă vizirului turcesc: "Îți place, logofete, că luăm Țara căzăcească? " - "Place, escelență, și să dea Dumnezeu să vă-ntindeți împărăția peste toată lumea, numai peste țara noastră nu". Acum să venim la ridicarea la rangul de regat. Opinia noastră este - spre mare mirare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
continuă întru așteptarea noului minister flotant. Diferite versiuni circulă în privința formării acestuia. După cum se știe organul d-lui Brătianu, în numărul său de alaltăieri, anunțând retragerea cabinetului, căuta să demonstreze că sistema ministerelor flotante este foarte constituțională din momentul ce Vizirul este statornic. Apoi, cu un sul subțire, dădea lui Cogălniceanu să înțeleagă că nu mai poate rămâne la portofoliu, pentru că nu-l mai vrea majoritatea, care pretinde de la capul cabinetului o remaniare în sensul curat radical. În timpul acesta sesiunea s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prezident și Finanțe, d. Cogălniceanu Interne, d. Boerescu Externe, d. Dabija Lucrări Publice, d. Slăniceanu Război, d. Tache Giani Justiție și d. Orăscu Instrucție. Se zicea că, după mature chibzuiri, după multă punere la cale și bătaie de cap, Marele Vizir așa hotărâse să-și recîrpească ministerul, iar M. Sa Domnitorul confirmase în totul hotărârea Vizirului. Cum se vede, articolul din pactul nostru fundamental în care se stabilește că Domnul numește miniștrii este și rămâne căzut în disuetudine; în locu-i s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]