1,035 matches
-
conducă destinele celor oropsiți de soartă. De soartă și de mahării ghiftuiți, cu buzunarele doldora, cu cefele cât ale unor plăvani și, mai ales cu nesimțirea care-i caracterizează. Mă durea să mă uit cu jale la spicele secătuite de vlagă, așa că am plecat mai departe. Nu mă încânta ce vedeam. Eu căutam Binele și tot de rău dădeam. Când voi reuși să ajung să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
cerul pe care, norii de toate formele și culorile lunecau într-un neașteptat joc de lumini și umbre.” Bine că s-au oprit ploile - auzi ea în spatele său - că tare m-am mai săturat de ele. Parcă n-ai nicio vlagă atunci când plouă... Am fost și la sat și acolo, parcă și pământul s-a zbârcit de-atâta apă. Da’, când răsare soarele, ce mai, e altă viață. Și să vezi cum de la zi la zi crește ceea ce ai semănat...”. „Da
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
ne croim un țel, Să risipim cuvintele într-un carnețel. Să ne plămădim dorințele în taină, Dureri lăuntrice picură încet otravă. Mă chemi cu același dor necenzurat, Mă ademenești cu dulcele păcat, În mine clocotesc nebunatice dorințe Mă storci de vlagă, mă umpli de căințe. Te chem în lumea mea de vis, Să țesem cărare pe tărâmul interzis, S-aprindem scântei din jarul mocnit, Ne pâlpâie în priviri focul stârnit. Referință Bibliografică: Sub dalta ta... / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SUB DALTA TA... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380346_a_381675]
-
tine inclusiv ei au pornit, S-aducă jaf pădurii tutelare, Arînd c-un plug de fier nenorocit Întreaga verde-a munților splendoare. Cînd te lovește fieru-n miez de trunchi, Eu simt la mine-n oase lovitura, Și mi se taie vlaga din rărunchi, Și capul meu parcă o ia de-a dura. Căci tu mi-ești frate și mai drag îmi ești, Copac bătrîn, decît îmi sînt părinții, Fiindc-ai intrat cu neamul în povești, Și prin deșisul tău se culcă
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
facă datoria de dimineața până seara, cu cuvinte aspre și fapte și mai aspre, dacă ar fi nevoie-nu e vremea să exităm sau să încercăm experiențe, e vremea pentru acțiune, acțiune fără ocolișuri, clară, hotărâtă! Orice ezitare și lipsă de vlagă pun în primejdie țara.” ( Maria Regina României, Jurnal de Război 1916-1917. Vol. I.Trad. Anca Bărbulescu. Ed. Humanitas, București, 2014, p. 9) Toate aspirațiile FEMEII creștine, alese, toate neliniștile, visurile, suferințele, dorurile, fiorurile, rugile, sacrificiile, îmbrățișările, întreaga sa rânduială creștină
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
pură care la Tine sunt tot una... Pe.trecere cu pași de melc senin dincolo de poarta inimii cătare trecând de vama de imagini adumbrită amăgire și lepădând cel pathos ce vine din visare ultimul simț al firii se ofilește fără vlagă iar din vederea oarbă răsare orizont... Taborul ca lumina din Soarele cel veșnic topește lumânarea ce vine din orb gând când totul se preschimbă vederea iar ridică trecând de dorul cărnii cel pustiit avânt... În pacea ne.muririi adânc sădită
POEM HIERATIC XXXIV-TĂRÂMUL LÀ.CRINILOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381230_a_382559]
-
substanță, oare, esti făcut de umbrele se-agață doar de tine eu doar o umbră am, și-s cunoscut că toate umbrele-ți le regăsesc în mine Nici chiar Adonis însuși nu ți-e-n chip e doar o copie plăpânda, fără vlaga obrajii tăi lumină-s, nu tertip, când te privesc, mă-nchin, viața-mi e dragă Cu primăvară te-aș alătura zâmbind dar ea-i doar umbră a-ncântării tale și toamna-ți e în roade pârguind culori de vis arzând
SONET 53 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381404_a_382733]
-
Ce-a făcut la rele multe - ignorând un timp ce trece. Gânduri negre de ocară se preling prin mintea-i beată, Aducând o grea povară peste-un suflet făr’ de pată. Traiul rosturi nu mai are pentru omul stors de vlagă - Moarte-ar fi o ușurare după viața-i ca o plagă. O poveste tristă-n sine ce-aduce suferință mare, Ea în schimb mereu revine bătucind destine amare. Otrava dragostei pierdute se prelinge-n inimi multe; Cine stă plângând s-
ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAŢĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381409_a_382738]
-
de sfârșeală îi trage la somn. Ursoaica pricepe și-i îndeamnă prin rugătoare strigări. Chiar se-oprește agățată de câte-un sloi și-i așteaptă... Apropierea mamei îi împuternicește, o clipă iuțesc ritmul... Dar cu vremea, mezinul dă semne că vlaga-i e dusă, abia se mai ține deasupra... E cu totul slăbit, cântărește ursoaica atunci când micuțul se-agață de blana ei a disperare. Aruncă arare suflări prin botic! Mișcările-i sunt prinse în clisa deznădejdii mute. Viața i se duce
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
Din nou, în universul care pururi tace, Iubirea ca războiul după dreaptă pace, Rănește irisul albastru al luminii Cu delăsarea controlat- a slălbiciunii Și iarăși lumea fără de cuvinte piere Și anotimpul trece mirosind a fiere, Căci totul plânge, totul fără vlagă zace De parcă n-ar fi fost nimic până încoace Iar vechiul vis atins devine visul vechi Al vieții strecurate prin strâmtele urechi De ac, într-o interpretare veșnic solo Cu scopul devenirii de acum încolo. Silvana Andrada Tcacenco- 21.02
POEMA DEVENIRII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381515_a_382844]
-
substanță, oare, ești făcut de umbrele se-agață doar de tine eu doar o umbră am, și-s cunoscut că toate umbrele-ți le regăsesc în mine Nici chiar Adonis însuși nu ți-e-n chip e doar o copie plăpândă, fără vlagă obrajii tăi lumină-s, nu tertip, când te privesc, mă-nchin, viața-mi e dragă Cu primăvara te-aș alătura zâmbind dar ea-i doar umbră a-ncântării tale și toamna-ți e în roade pârguind culori de vis arzând
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
devine, câteodată, copia împietrită a incomunicabilei necuprinderi înghețate rusești, peste timpul căreia se așterne, într-o tăcere înfiorătoare, noaptea amnezică a indiferenței omului în raport cu aproape orice. Atunci, sarabanda despletită a viforului nepoetic începe să-ți muște înrăit, până la epuizare, din vlagă și viscere, într-o luptă, de cele mai multe ori, inegală. Este și aceasta, până la urmă, o cale prin care Bărăganul te invită să îl iubești necondiționat. Trebuie doar să îi îmbrățișezi sincer, măcar o dată în viață, semantica proprie spre a-i
ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380925_a_382254]
-
Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajunge Să oblojesc rănirea și junghiurile tale. Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea, Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul, S-a dus din trupu-mi vlaga, m-a părăsit puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul, De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi
DURERII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373510_a_374839]
-
globul feții... Nu simte cum pârjolește Toată roua dimineții... Către prânz, privește mândru Cum pământul arde-n spuză... Razele, de dor încinse Tot mai aprig le difuză... Arde-n val de foc natura, Dogorește-ntreg Pământul... Obosit și stors de vlagă Abia mai adie....Vântul... Doar spre seară....mai încolo, După ce-a parcurs distanța... Se mai potolește dorul Și-l alină un pic...speranța.... E aolo.... MAREA albastră... Doar un pas și-o va atinge.... Vicleană cursă a pasiunii... L-
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]
-
Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajunge Să oblojesc rănirea și junghiurile tale. Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea, Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul, S-a dus din trupu-mi vlaga, m-a părăsit puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul, De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
pumnale,Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajungeSă oblojesc rănirea și junghiurile tale.Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea,Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul,S-a dus din trupu-mi vlaga, m-a părăsit puterea,Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul...Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul,De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții,Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiulși nu-mi alină
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
treceau, iar copilașul dispăru-n genuni. Era flăcău și nu vroia să știe, de-al său prieten din copilărie, Iar mărul, prins de dor fără să știe, îl aștepta cu jind când va să vie. Veni-n-tr-o zi posac și fără vlagă, iar mărul fu din cale-afar’de fericit, Copilăria mi-a trecut măi dragă, îi spuse mărului cu glas nefericit. Sunt mare-acum tu negreșit știi bine, nu pot să mă mai joc cu tine, Am azi prieteni, tot flăcăi ca mine
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ai mult curaj Ai mult curaj atunci când din durere, din plâns și derapaj aduni putere. Chiar dacă mulți n-or să te înțeleagă tu-n chinuri să exulți și să strângi vlagă. Fii furibund și dur cu-aceia care defectele-și ascund cu disperare. Să râzi de ei bătându-ți joc de plânsul ce nicicând corifei nu strânge-ntr-însul. Să nu disperi în viață niciodată, necontenit să speri chiar tras pe roată. Să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371348_a_372677]
-
pustiul. Trăia singur, nevasta sa murise de ceva ani, iar copiii se împrăștiaseră în lumea cea mare, să-și caute un trai mai prosper. Dacă te uitai bine la acest om, vedeai că era sfârșit, parcă nu mai avea nicio vlagă în el. Hrana din cămara sărmanei sale locuințe tocmai se isprăvise, fântâna din sat secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
ascundă sânii, cu palma și cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare. Strângea din dinți ca să-și blocheze plânsul. Observase că lui îi făcea plăcere s-o audă văicărindu-se, țipând ori plângând. Oricum, nu mai avea vlagă să țipe. Se simțea secătuită de putere. Singura fărâmă de voință era aceea care prin care reușea să tacă. Nici să gândească nu mai putea. Tremura într-o așteptare chinuitoare, lipsită de speranță. Într-o așteptare de la care nu știa
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
controlată a planetei.” (Flori veștede) Cei care mai iubesc, cei care simt frumosul înconjurându-i, devin proscriși, devin damnați, într-un spațiu pustiit de idei și comportamente nobile, sunt vetuști declarați piese muzeale. „Tăcută lumina stelară pogorând peste lipsiții de vlagă, refugiați într-o miriște din mileniul trecut declarată minunea naturii de mâine.”( Câmpul deșert) „nu e tocmai sigur că vei intra în șomaj acum floarea s-a închis în sine, receptacolul ei ascultă vocea Europei Unite. Doamne, ce-i de
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
nu lipsiră celebrele polci poloneze! După marele eveniment, mai poposiră câteva zile în capitala Austriei și merseră la câteva spectacole ținute de celebra Orchestră simfonică vieneză. În cele din urmă se întoarseră în țară, Narcisa, obosită, iar Prințișor plin de vlagă. - Dragul meu, ce mă fac când voi îmbătrâni? - îl întrebă ea într-o seară, în mod real îngrijorată. Tu vei arăta veșnic tânăr, iar eu mă voi veșteji! - Nu-ți face griji! Găsim noi o soluție! N-ai să îmbătrânești
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
Autorului PRAGUL DINSPRE TINEREȚE Se cern păreri de rău în neputința blândă, Se pierd în ale vietii ne-nțelese urme Mai toate cele ce-au pierit dintr-o izbândă, Dintr-o speranța care-a învățat să curme Destine, grele, fără vlaga duse-n brațe Cu neputința strigatului de ajutor, Pe un pământ al rânjetului de paiațe În care îngropam iluziile ce dor, Se scurg precum nisipul ale noastre vise, Clepsidrele sunt mate, timpul se cerne-n sus, Tâmpla întoarsă uită țipete
PRAGUL DINSPRE TINEREȚE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373931_a_375260]
-
UNII CRESC COPII - ÎN ALȚII - TUMORI într-unii cresc copìi - în alții - tumòri tu nu dărui nimic - te joci c-o poveste... nimeni nu vrea - niciodată - corăbii cu sòri: doar n-audă moartea în sine cum crește nu-i liniște - vlagă - nici cânt pe pământ suprema confùzie: să vrei a trăì! refuz să privesc - nu am niciun gând o dată pe an doar cu El voi grăì... nu-L slăvesc - nu-L implor - nu mă rog - nu-ngenunchi din grav Termopile scăpat-am
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
cantitate mult prea mare de radiație? Gândul acesta m-a cutremurat. Am simțit prin corp o sfârșeală cumplită, am început să transpir din senin, totul începea să se întunece în fața ochilor mei. Am căutat o bancă să mă așez, fără vlagă. Îmi făceam și probleme de conștiință că îl târâsem cu mine și pe băiețașul acela nevinovat în aventura asta. Ce-o să pățim amândoi oare? S-a făcut ora 11, așa că m-am reîntors la poștă, solicitând o nouă legătură telefonică
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]