50,154 matches
-
vreau să spun că n-o impresionează. E mai tare decât îți închipui. - Dar parcă e speriată, parcă o chinuie ceva, izbuti să spună neajutorat Mario. - Nu din pricina asta - Își sorbea zgomotos berea ca și când ar fi vrut să-i acopere vocea -. Înainte a fost la fel, eu o cunosc bine. - Înainte de ce? - Înainte de a-i muri amândoi, prostule. Plătește că sunt grăbit. Vru să protesteze dar Medrano tatăl era deja la ușă. Delia bănuia ceva fiindcă îl primi altfel, aproape vorbăreață
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
menționat sau nu creștinismul. Papa Ioan Paul al II-lea, Patriarhul României, Patriarhul ecumenic, grupul parlamentar creștin-democrat din parlamentul european s-au pronunțat pentru recunoașterea în textul constituției a rolului pe care creștinismul l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
recunoașterea în textul constituției a rolului pe care creștinismul l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu îndreptățite. Textul constituției care urmează să legalizeze integrarea europeană trebuie
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
O tânără încearcă să închidă subiectul: - Puneți niște muzică, domî șofer! Daî nu mai puneți caseta aia cu maneaua „Viața mea e-n mâini la tine”... Șoferul n-are altă casetă și caută radioul. Îl găsește, dar - culmea ironiei - e „Vocea evanghelică” și în autocar se aude vocea nazală a unui preot: „După moarte, sufletul nostru merge la Mântuitor, de aceea e bine ca omul să se îngrijească mai puțin de cele lumești...”. Unii izbucnesc în râs, alții se închină. Șoferul
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
niște muzică, domî șofer! Daî nu mai puneți caseta aia cu maneaua „Viața mea e-n mâini la tine”... Șoferul n-are altă casetă și caută radioul. Îl găsește, dar - culmea ironiei - e „Vocea evanghelică” și în autocar se aude vocea nazală a unui preot: „După moarte, sufletul nostru merge la Mântuitor, de aceea e bine ca omul să se îngrijească mai puțin de cele lumești...”. Unii izbucnesc în râs, alții se închină. Șoferul schimbă postul de radio și până la București
Moartea din autocar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13440_a_14765]
-
-l înțeleg pe Krapp în exercițiul lui obsesiv de a-și pune sub lupă trăirile din trecut și de a-și asculta, ca într-un ritual perfect al inactivității, analizele ce le însoțesc. Eu am carnete, el, benzi de magnetofon. Vocea sună ciudat. Puternic, major. Scrisul meu pare bizar. Acolo, pe bandă, cuvintele sînt rostite cu siguranță, cu vioiciune în glas, cu aplomb. Acelui Krapp, mai tînăr, mai viril, mai important, îi place să emită tot felul de teorii, să comită
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
are o sumă de gesturi pe care o traversează cu sfințenie înainte de a se apuca de treaba zilnică. Are un teanc de benzi de magnetofon pe care sînt imprimate fragmente din viața lui și interpretările personale asupra lor. Își ascultă vocea înregistrată tot așa cum alții își privesc chipul în oglindă și îi observă modificările din linii, din desenul adîncit în fiecare cută. Asta este treaba lui, activitatea lui inactivă. Sau activă, dar doar la nivel emoțional. Sunetele și cuvintele, comentariile țin
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
schimonoseala pe care urîțenia din suflet a lăsat-o în traiectoria unei vieți. Krapp este un robot direcționat de cîteva gesturi și de cîteva obiecte, față de care a devenit dependent. Așa cum este dependent și de conținutul benzilor, de inflexiunile propriei voci, de ce a reținut ea în observații și analize. Krapp își provoacă singur rău vîrîndu-și la infinit în urechi erorile, ororile, adevărul, minciuna, concluziile vieții. Cumplită pedeapsă. Băutura, singurătatea și dependența de ce păstrează în ele benzile de magnetofon l-au redus
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
jocului, o serie de „calități și practici defensive” ale membrilor echipei de actori sociali. Astfel consideră Goffman loialitatea dramaturgică (fidelitatea față de strategia stabilită și refuzul de a dezvălui această strategie), disciplina dramaturgică (mai ales bunul control al expresiei feței și vocii, în general expresivitatea fiecărui actor, de care depinde în primul rînd cucerirea auditoriului) și circumspecția dramaturgică (evitarea ieșirii din rol, adaptarea la schimbările de joc). Performările în sine, echipele de joc social, regiunile și comportamentele regionale (spațiul de joc și
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
strîmbe din nas cînd pomeneai emisiunea lui. Ca discuția să aibă un rost, o tensiune și să scoată la iveală un adevăr, își asuma, indiferent de ce parte era interlocutorul, rolul de avocat al diavolului (pentru acest mandat îl ajuta și vocea), avea mirări jucate și indignări impersonale. Era de fapt primul care se bucura de interlocutor și de discuție, era de-a dreptul fericit, iar bucuria care i se vedea pe chip era transmisibilă. Știa să-l asculte pe celălalt și
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
Antonescu, regele Mihai I, Nicolae Ceaușescu, Corneliu Coposu, Corneliu Vadim Tudor. Nu lipsesc documente istorice precum Proclamația de la Islaz și Comunicatul către țară al C.F.S.N. din 22 decembrie 1989, precum și texte care nu țin de simplul militantism politic, aparținînd unor voci de autoritate, de la Mihai Eminescu (De ceea ce ne temem) la Andrei Pleșu (Unele nevroze răsăritene). Selecția este evident îndreptată spre schițarea unui tablou realist al evoluției României în ultimele două secole, în spiritul adevărului istoric și nu al cosmetizărilor mitizante
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
al ticăloșiilor pesediste, i-a acuzat de banditism incurabil, înseamnă că situația e groasă de tot. Că rozătoarele au intrat în sevraj o demonstrează uluitoarea incoerență a tot ce fac: azi propun o lege, mâine o retrag. Azi vorbesc cu voci de țârcovnic de reducerea impozitului pe salar, mâine, din mâlul nesimțirii, bâiguie ceva despre „testarea” măsurii și inevitabila ei retragere. Incoerența, incompetența crasă, nerușinarea garnisită cu disperare alcătuiesc un exploziv la care partidul hoției naționale n-a găsit și nu
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
fazani și bietele vulpi luate în cătare, prim-ministrul comite greșeală după greșeală. Nu dă bine deloc (dar deloc, deloc!) la un electorat fascinat de liderii macho, să mergi la Cotroceni cu o idee și să te întorci cu alta. Vocile din popor care-l cer și acum la președinție pe Iliescu nu prea par dispuse să-și dea votul unui om fără șira spinării. Ei vor prefera oricând morga tehnocrată a lui Stolojan și manierele de iarmaroc ale lui Băsescu
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
controlat, în care textele publice erau verificate și cenzurate de mai multe ori, din punctul de vedere al conținutului și al formei, la o explozie a diversității, la pulverizarea centrelor, prin apariția de edituri, reviste, ziare, posturi de televiziune etc., „voci” nu totdeauna preocupate de respectarea normelor lingvistice. O lovitură și mai puternică a părut să o dea corectitudinii lingvistice Internetul: spațiu virtual care alătură și amestecă limbi și limbaje, texte oficiale și mesaje personale, pagini clasice și „bilețele” grăbite, punînd
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
hîrjonește/ în spatele meu, mereu mă-ndeamnă să beau absintul/ dintr-o sită./ Cînd mă-ntorc un semn de mulțumire să le dau,/ Bufonii se evaporă. Himere/ pe care vrei să le îmbraci cu țoale omenești/ și ele chiar de umbra vocii se dezbracă./ Tot ce vrei să prinzi, să apuci, se evaporă,/ se spiritualizează” (Vocile himerelor). În ciuda faptului că este luat peste picior, conceptul metafizic revine obsesiv: „Pregătiți-vă, miros că apar din clipă în clipă himerele,/ pregătiți pîinea cu unt
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
-ntorc un semn de mulțumire să le dau,/ Bufonii se evaporă. Himere/ pe care vrei să le îmbraci cu țoale omenești/ și ele chiar de umbra vocii se dezbracă./ Tot ce vrei să prinzi, să apuci, se evaporă,/ se spiritualizează” (Vocile himerelor). În ciuda faptului că este luat peste picior, conceptul metafizic revine obsesiv: „Pregătiți-vă, miros că apar din clipă în clipă himerele,/ pregătiți pîinea cu unt, sarea,pîinea metafizică și sarea metafizică,/ guma de mestecat metafizic, cîrnațul metafizic” (Vizitele himerelor
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină și elină - ilustrată, pe vremuri, de clasiciști celebri - a editat un volum închinat profesorului Mihai Nichita
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
dacă pe autor l-ar fi interesat vreun moment înscrierea într-un gen hibrid în vogă), aflat în impas existențial, își caută fericirea și, găsindu-și-o pe meridiane extrem-orientale sau caraibiene, are ocazia unor priviri panoramice asupra lumii. Prin vocea lui Michel sau a cîtorva alte personaje de plan secund autorul nu ezită să tragă mereu și mereu concluzii despre lumea în care trăim. Naratorul devine cu-adevărat omniscient, atotștiutor, și totuși nu renunță niciodată la amare autopersiflări. Sînt clipele
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
lasciv, ca o dansatoare orientală. În rîndul al doilea, un tip voinic, cu șapcă pe cap, cu o mustață și un cioc care îi maschează oarecum trăsăturile mongoloide, roșu din pricina alcoolului și a înfierbîntării, bate din palme și aprobă cu voce tare unduielile baiaderei...»10) Tzara, foarte discret în această privință, a făcut totuși cîteva precizări, în 1959, la microfonul BBC-ului: «Pot spune că l-am cunoscut personal pe Lenin la Zürich, am jucat șah cu el. Dar, spre marea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
apărut în decembrie 1916, e din același aluat. Numeroase articole amintesc interesul grupului Dada pentru futurism, ca și pentru toate expresiile avangardei în planul poeziei și al picturii. De-abia în numărul 3, din decembrie 1918, Dada și-a găsit vocea proprie. Mențiunea «Culegere literară și poetică» a dispărut, fiind înlocuită de «Director: Tristan Tzara». Dada 3 e o foaie anarhistă, cu o grafică revoluționară. Cubismul și futurismul au fost azvîrlite la coș, odată cu «bunul simț» și «salata burgheză». Cel mai
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
masa aceea, pe care, în gândul lor, poate că și visau s-o răstoarne... Se iscau certuri și discuții violente... Cei mai nărăvași erau simboliștii. Macabrul poet Obedenaru ne citea poeziile numai la miezul nopții. Se ridica solemn și, cu voce alui groasă de bas, tuna: Metal oribil: revolver! Ești trăsura de unire Între viață și mister! Mă întrebi ce cred eu despre proza noastră de azi. Admir puterea de lucru a romancierilor, - se scriu multe romane. La sfârșitul secolului (XIX
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
-l ducă la morgă învelit într-un cearceaf, un giulgiu din care ieșea legănîndu-se neputincios un picioruș. Ce legătură poate exista între această amintire sfîșietoare și literatură? ALA: Este, poate, singura șansă pe care o ai, aceea de a da voce celor care nu au voce, căci scrii și pentru ei așa cum scrii, și pentru morții tăi, dar și împotriva morții (...). Nu știu. Știi, cînd scriu, nu-mi pun probleme. Sînt atît de absorbit de carte, încît nu am timp să
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
într-un cearceaf, un giulgiu din care ieșea legănîndu-se neputincios un picioruș. Ce legătură poate exista între această amintire sfîșietoare și literatură? ALA: Este, poate, singura șansă pe care o ai, aceea de a da voce celor care nu au voce, căci scrii și pentru ei așa cum scrii, și pentru morții tăi, dar și împotriva morții (...). Nu știu. Știi, cînd scriu, nu-mi pun probleme. Sînt atît de absorbit de carte, încît nu am timp să-mi pun probleme de ordin
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
lectură. La o primă lectură cititorului îi va lua cam o jumătate de carte pentru a înțelege regula jocului din punct de vedere narativ (evenimentele sînt privite și relatate de doi naratori, situați, simbolic unul în cîrca celuilalt, ale căror voci și perspective se interferează în permanență; mai mult decît atît, există și o interferență a timpurilor narațiunii, pentru că unul dintre cei doi naratori, Fra, este mort în timpul prezent al relatării; s-ar putea spune de aceea că este vorba despre
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
prezent al relatării; s-ar putea spune de aceea că este vorba despre o relatare prezentă făcută pe baza unei relatări anterioare; dintr-o primă - și, deocamdată, singură - lectură a cărții nu-mi dau seama cu precizie dacă cele două voci narative ilustrează, pe axa temporală, stiluri specifice cum ar fi tradiționalism vs. modernism vs. postmodernism). De cele mai multe ori cele două voci narative își fac simțită prezența la nivelul aceleiași fraze (replicile lui Fra aflate în mintea je-ului narator răsună mereu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]