35,255 matches
-
Național al PSD nu e decât ultimul dintr-o serie de mici și devitalizate răfuieli cu foștii subalterni. O răfuială în stilul sferturilor de măsură atât de caracteristice fostului stăpîn de la Cotroceni. Pe tot parcursul citirii lălâului document ce se voia un rechizitoriu nemilos, el nici măcar n-a îndrăznit să-i privească în ochi pe cei cărora, în aparență, li se adresa. N-a rostit nici un nume, n-a invocat nici o împrejurare concretă. În stilul vechilor plenare ale PCR, Iliescu a
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
îndeaproape, noi ne tutuiam. Așa cum a descris el în Donul liniștit dispariția căzăcimii, n-a descris-o nimeni. Dar despre literatură nu-i plăcea să vorbească. Despre muieri, despre chefuri, despre anecdote da, despre orice, dar nu despre literatură. Nu voia, era sătul, pesemne". Poate tocmai de aceea și-a exprimat laconic opinia despre Cavalerul Stelei de Aur: "Mergeam odată de la o sesiune a Sovietului Suprem, am ieșit împreună de la Kremlin, și eu zic: ŤCe crezi despre "Cavaler...?ť El zice
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
păcălit? După mine, Evtușenko a rămas mult timp în flancul învingătorilor. Cu jumătățile lui de acțiune, fără să-și dea seama, a contribuit nu la îmbunătățirea, ci la descompunerea regimului, nu mai puțin decât Saharov. Mulțimea nu știa, și nu voia să știe nimic despre compromisurile lui. Știau colegii, și mulți nu-l respectau. Mulțimea i-a creat însă lui Evtușenko un chip de băiat bun, care era cu trup și suflet de partea ei, în imaginația acesteia el era un
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
Florența și, dacă era cu putință, să-l întâlnesc. Minune, el mi-a răspuns rapid, pe 10 noiembrie, la adresa mea temporară : Universitŕ per Stranieri, Palazzo Gallenga, 01600 Perugia, Piazza Fortebraccio : Caro Constantin, vă voi întâlni cu multă plăcere atunci când veți voi să veniți la Florența. Telefonați-mi mai întâi la 6700659 (prefix 055 pentru convorbiri interurbane) și vom fixa o întrevedere. Sper ca scrisoarea mea să vă găsească încă la Perugia. Mulțumesc și pentru salutările pe care mi le transmiteți de la
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
ar fi apărut așa-zisul caz Mihăieș. Împotriva criticului timișorean s-au folosit cam toate mijloacele posibile pentru a-i închide gura. Președintele Constantinescu îl acuza că are nostalgia lui Iliescu și că din acest motiv îl atacă. Președintele Iliescu voia să i se suspende rubricile, considerînd că Mihăieș are ceva cu el. La Timișoara, scriitorul a fost amenințat cu moartea, pe vremea regimului Iliescu. Și pe vremea lui Constantinescu, dar mai ales în timpul lui Ion Iliescu, Mircea Mihăieș a fost
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
sfidării regulilor de circulație prin gramatica limbii române, precum în versulețele "Dup-atâția ani de zile,/ Cine m-ar mai cunoștea?", întreabă cu oarece spaimă altă solistă. Într-adevăr, cine? Noroc că o moldoveancă, simpatică foc, face ordine readucându-ne voia bună: "Hai, strigați, fleacăi din gură,/Nu șâdeți ca boii-n șură/" Ei, așa da! TELEȘTIRI, PE SCURT: * Ici-colo, pe la câte un post de televiziune, abia-abia mai auzim o știre-două despre împlinirea a 50 de ani de la moartea marelui George
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
Callie declarase: Nu sînt fată". Dar Callie era doar un copil. Ce știa ea? Copiii spun tot felul de lucruri trăsnite. Tatăl meu nu înțelegea ce mă făcuse să fug de operație. Nu putea să-și dea seama de ce nu voiam să fiu îndreptată, vindecată. Și era sigur că speculațiile despre motivele pentru care fugisem nu-și aveau rostul. Mai întîi trebuia să mă găsească. Trebuia să mă aducă înapoi în siguranță. De partea medicală se puteau ocupa mai tîrziu. Milton
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
în nici un caz, să-i alungi, fiindcă, spune Henry Michaux, descoperit, ca din întîmplare, într-o notiță stingheră, găsită "printre hîrțoage vechi", qui a rejeté ses demons, nous inoportune avec ses anges...Sau se cade, doar dacă, vorba cizmarului care voia să plece la Las Vegas, dintr-o altă "schiță", n-oi fi "din ăia care scriu la povești"...
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
de parcă priveliștea l-ar fi zguduit și pe el, apoi tăcu. Cu inima zdrobită, Melmont îngrămădi niște surcele sub masa din bucătărie și le dădu foc. Apoi ieși în curte și așteptă până când fumul începu să iasă pe găvanele ferestrelor. Voise ca prin foc să-și purifice suferința, dar nu reuși. Încercă să-și amintească rugăciunile pentru morți, însă frazele păreau să i se fi înțepenit în dosul minții. Apoi se întoarse brusc și se îndepărtă cu un chip fără expresie
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
vreme! Ignorând ademenirile lor, Vanov grăbi pasul spre destinație: un restaurant luxos și retras. Odată intrat, îi dădu chelnerului haina și privi în jur. Localul era opulent, dar nu ostentativ, cu spații largi între mese, perfecte pentru clienții care nu voiau să le fie auzite conversațiile. Vanov se apropie de o masă centrală unde ședea o siluetă masivă cu un șervet imens acoperindu-i capul. Pânza, țesută dens dintr-un fir de bumbac egiptean special, era livrată din partea casei pentru a
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
în noaptea nunții, îndată ce au intrat la ea. Dar îngerul Rafael îi descoperise lui Tobie că era vorba despre lucrarea unui demon, Asmodeu, ce-i ispitea pe bărbații care veneau la Sara, să nu caute decât plăcerile trupești. Astfel, aceștia voiau să se unească mai întâi trupește cu Sara și de abia apoi sufletește. Rafael îl sfătuiește deci pe Tobie să înceapă printr-o rugăciune împreună și prin sfințirea camerei cu inima și ficatul peștelui, arse liturgic. Tobie ascultă acestuia și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vom înțelege partea luminoasă a sexualității și binefacerile ei asupra naturii umane. Răspunderea celor doi soți nu se mărginește numai la persoana lor, ci se extinde și asupra generațiilor următoare. În actul de iubire prin care cei doi soți se voiesc, se confirmă și răspund unul pentru altul într-un spirit total de devotament reciproc. Ei voiesc, confirmă și își asumă răspunderea în același timp și pentru toți urmașii lor. Ceea ce înseamnă că iubirea conjugală implică nu numai jertfa unui soț
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nu se mărginește numai la persoana lor, ci se extinde și asupra generațiilor următoare. În actul de iubire prin care cei doi soți se voiesc, se confirmă și răspund unul pentru altul într-un spirit total de devotament reciproc. Ei voiesc, confirmă și își asumă răspunderea în același timp și pentru toți urmașii lor. Ceea ce înseamnă că iubirea conjugală implică nu numai jertfa unui soț față de celălalt, ci și jertfa amândurora în favoarea urmașilor, a acelor urmași pe care părinții îi vor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
169 Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p.144. 170 Ibidem, p. 77. 20 Ioan Gură de Aur arată cum această patimă rătăcește mintea omului, îi întunecă, îi tulbură, îi răvășește și îi chinuie sufletul: După cum tâlharii și spărgătorii de ziduri când voiesc a fura ceva de preț, fac aceasta stingând lumânarea, tot așa face și cugetul cel stricat cu cei ce păcătuiesc, căci și în noi este o lumină care arde veșnic și care se numește cuget sau conștiință. Dacă duhul răului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
această chestiune, ceea ce înaltul demnitar american a făcut; astfel Camil Demetrescu s-a trezit în libertate, fără însă să-i fie anulată condamnarea. Cu alte cuvinte autoritățile comuniste și-au păstrat posibilitatea juridică de a-l rearesta oricând ar fi voit. Scurtă vreme după aceea Camil Demetrescu a fost convocat de generalul de Securitate Doicaru. în termeni politicoși acesta i-a explicat fostului deținut că a fost eliberat numai datorită ordinului personal al tovarășului și că, în consecință, să ceară neîntârziat
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
nu a făcut nici un secret din dorința de a se implica în cazurile de corupție majoră care au ruinat societatea românească. Mandatul său prezidențial beneficiază în mod explicit și de un astfel de sprijin electoral. Românii l-au ales pentru că voiau un asemenea președinte, și nu unul care să patroneze o hoardă de jefuitori de cadavre ce operează la drumul mare. Adrian Năstase și-a făcut un calcul prost: avertismentele emise din vârful buzelor țuguiate nu-i demonstrează grija față de lege
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
un om nevinovat de la moarte. Un text de o extremă sinceritate intitulat Să minți! își asumă Gabriela Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți e o suferință în suferință. Eu voiam să anulez realitatea insuportabilă, să refac lumea, sau măcar s-o modific puțin, după o imagine estetică născută în mine prin confruntarea cu tot ce era urât în timpul în care am trăit". l Interesant punctul de vedere al unui medic
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
subtilă, ca între noi, intelectualii, o sintagmă vioaie: "boierii minții". Ea a ieșit de sub pana unui june (presupun) publicist, care-și manifesta via nemulțumire față de succesul unor intelectuali români, îndeosebi tripleta Liiceanu-Patapievici-Pleșu, definiți prin termenul de mai sus. Sintagma se voia devastatoare: un index ridicat amenințător contra inșilor care ies din rând, refuzând masificarea și riscând pe cont propriu. Tipică mentalitate colectivistă, veți spune, și chiar așa este. N-am idee ce-a însemnat expresia la origine, pentru că n-am citit
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
împotriva depresiei și a "non-eului bizar", înstrăinat, poetul apelează la resursele copilăriei și ale originilor (casa, plaiul natal și "singurătatea Ierbii"), pentru a înlătura lașitatea unei sinucideri: "Mâna nu m-ascultă, răzvrătită/ Să-mi reteze gâtul cu tăișul coasei;/ Nu voiesc sub lună să mă spânzur/ Ca păianjenii de grinda casei...// Haide, soare cald, râzi dimineții!/ Haide, suflete, ia cârja vieții!" ( Vlagă). Acest conflict interior dintre tentația simbolistă ca semn nefast al unei devitalizări și căutarea energică a unui echilibru tonic
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
zi superbă, călduroasă, luminosă. La câțiva kilometri de oraș, la ieșirea dintr-o benzinărie, două fete făceau semne disperate. Ne-am imaginat că e vorba de clasicele autostopiste, așa că am oprit. Le-am întrebat unde doresc să meargă. Unde vreți voi, frumoșilor!" Pentru realismul scenei, trebuie să spun că nici eu, nici prietenul meu nu suntem prea frumoși. N-am mai continuat dialogul început atât de promițător și ne-am văzut de drum. Nu suficient de repede, însă, ca să nu le
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
pe care îl avea la întîlnirile noastre de la Junimea, cenaclul de la Facultatea de Rom�nă, Croh mă anunță că el a citit cartea. N-are nici o continuare, adaugă. Pornim apoi, trași amîndoi de cîinele său, pe culoarele facultății, ca și cum Ronț voia să ne ducă la sala mare a bibliotecii de lectură pe urmele cărții Sub pecetea tainei. Iar asta cu o intensitate atît de mare, încît m-am trezit cu senzația că Ronț voia să-mi scape din lesă ca să ajungă
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
cîinele său, pe culoarele facultății, ca și cum Ronț voia să ne ducă la sala mare a bibliotecii de lectură pe urmele cărții Sub pecetea tainei. Iar asta cu o intensitate atît de mare, încît m-am trezit cu senzația că Ronț voia să-mi scape din lesă ca să ajungă mai repede în bibliotecă. Visul m-a iritat pe mine însumi, cînd am deschis ochii, în cele cîteva clipe dintre somn și trezie în care îți mai trăiești visul, înainte de a te întoarce
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
uriaș care se va întoarce împotriva ei. Dl Stan a dovedit în mai multe rînduri că, chiar dacă face politică, n-are abilități de politician. Ca și colegul său de partid, avocatul Ion Predescu, autorul celebrei sintagme „elementele răsculative” prin care voia să desemneze așa-numita grupare „Dinescu, Pleșu, Patapievici” al cărei păcat „capital” era că a cerut publicarea listelor cu foștii ofițeri de Securitate care au făcut poliție politică. Ziua oferă cititorilor săi un adevărat dosar al încercărilor prin care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
se întîmplă cu ea (în jur). Indiferenți, leneși, iată și prada mult visată. Se auzea o muzică lină, atmosferă intimă, destindere. Ea a început să danseze îmbietor în ritmurile muzicii. Aproape goală, avea pe ea doar o năframă. Nimeni nu voia să fie primul, s-o atingă (să se expună în fața tuturor și, cine știe, să se mai facă de rîs). Chiar frumoasă nu era, dar vie și senzuală. «Butoanele!», nu știam unde îi sînt butoanele ca să o reglăm cum îi
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
Dintr-un lăcaș al vorbelor spuse în șoaptă, rezervat unei elite a spiritului, unde se discutau treburile de breaslă, despre facerea operelor și despre ecoul lor în ziare și reviste, cafeneaua deschisese larg porțile și prin ele intrase plebea care voia să știe și să se implice cât mai repede. Era începutul unui proces care se va înteți și se va încheia printr-o explozie. Atunci impulsul invers de a transporta cafeneaua în stradă (după ce strada se încumetase să invadeze locurile
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]