24,828 matches
-
curvie, datorită trupului greoi și minții încețoșate. Referitor la aceasta, Sfântul Isaac Sirul precizează: Iar mișcarea mădularelor de jos ale trupului, care se face fără gândurile mai ascuțite ale plăcerii necuvenite ce se mișcă cu fierbințeală și atrage sufletul fără voie la ticăloșie, se naște fără îndoială din săturarea pântecelui.83 Cuviosul Isaia Pustnicul, în același sens, spune: Vai nouă că, având trupul ușor lunecos spre păcat, îl ațâțăm prin săturare și moleșeală spre pofte necurate și gânduri murdare și prin
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
au loc o dată la câteva luni188. Scrierile duhovnicești răsăritene nu condamnă, ca fiind patimi, ispitirile din timpul somnului, dar avertizează că ele sunt semne ale alipirii noastre puternice de cele lumești, trupești și materiale 189. Scurgerile, care se produc fără voie, sunt consecința a trei cauze: prea multa mâncare, lipsa de veghere și înșelăciunile duhului rău190, dar, totuși, ele nu rezultă de pe urma consumului excesiv de alimente sau lipsei de veghere morale, cât vicleniilor demonilor 191. Somnul mult și necontrolat, lipsa de disciplină
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
poate favoriza apariția ispitelor în vis. Sfântul Nicodim Aghioritul ne recomandă să chivernisim cu înțelepciune această trebuință a trupului: Să dormi măsurat, pentru că știi bine că somnul peste măsură, nu numai că slăbănogește mădularele, moleșește mintea, îngreuiază capul și dă voie zugravului celui vechi și întru totul următor vicleniei, să închipuiască în nălucire zugăvelile sale necuviincioase, întinând astfel de multe ori cu supărările de noapte; somnul cel mult pricinuiește și mare vătămare sănătății trupului după cum hotărăsc doctorii 192. În acest sens
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cu care este unit. Spunând pe de altă parte, că trupul nu este pentru desfrânare (I Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
altă parte, că trupul nu este pentru desfrânare (I Cor. 6, 13), Sfântul Apostol Pavel arată vădit că, dedându-se acestei patimi, omul se folosește în chip nefiresc de trup. Omul desfrânat disprețuiește voia lui Dumnezeu în ceea ce privește folosirea trupului: Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfințirea voastră; să vă feriți de desfrânare, ca să știe fiecare dintre voi să-și stăpânească vasul său în sfințenie și cinste, nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu (I Tes. 4
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
un "duel de moarte". Se aleg doi "marturi", tipul de arme (pistoale), locul (în grădină) și momentul (noaptea, fiind lună plină). Se stabilește distanța ("la 12 pași aveți să vă bateți") și se convine asupra faptului că dueliștii nu au voie să "tragă în vînt". Se discută chiar și asupra faptului că rudele celui omorît în duel nu vor beneficia de banii de la compania de asigurări pe viață, pentru că "duelurile nu sînt coprinse șîn contractț" (preluarea dintr-un vodevil francez este
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
lichidarea definitivă a lui Iliescu, aflat în clipa de față într-o situație extrem de delicată în legătură cu mineriadele și celelalte potlogării din ultimii cincisprezece ani. Cred, de altfel, că unul din motivele pentru care Iliescu a refuzat să predea de bună voie puterea a fost frica de a nu i se imputa crimele la care a fost părtaș. Bun psiholog și, mai ales, bine informat asupra felului în care se desfășoară lucrurile în orice partid totalitar, Iliescu știe că marea primejdie provine
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
categoric, candidatura, Mircea Geoană avea asul în mînecă. Altfel nu și-ar fi permis să spună că a așteptat pînă în ultima clipă ca Ion Iliescu să se retragă. Și că, dacă Iliescu nu s-a dat deoparte de bună voie, el, Geoană, îl concurează, ca să nu-l lase să ajungă din nou președintele PSD. Asta nu e o declarație de competitor a lui Iliescu, venit din același partid. Geoană, politicianul prudent, a sărit la Bunicuța în termeni de război total
Iliescu după Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11780_a_13105]
-
vreți, face ca această auto-recenzie, un fleac, la urma urmei, să fi avut un ecou puternic taman în Teleorman, teritoriul lui Moromete... Același noroc intervine la țanc, și de astădată, determinând așa-zisa recenzie să devină de fapt obiectivă, fără voia mea. Cititorul știe prea bine că }oiu nu a fost niciodată un paranoic, un nebun, un lăudăros deșănțat, un ins complet lipsit de bun simț... Totuși,... sau tocmai de aceea, convins că nu voi avea de suferit cine știe ce judecată severă
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
în fugă, vis-ŕ-vis de creșterile și descreșterile imperiului muzicii contemporane. Un imperiu de care mulți se arată a fi interesați, dar extrem de puțini sunt informați. Un imperiu în care Dediu se simte cu adevărat la el acasă, se mișcă în voie, natural, își permite și unele luxuri, răsfățuri, se alintă, dar mai ales se antrenează în perspectiva unor turniruri ideatice esențiale. Informația este menținută astfel la zi. Și la pas. O sumară survolare a bibliografiei ne convinge că autorul vrea să
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
cu efecte secundare - greață, vomă, hemoragii pe diverse căi de ieșire, pierderea echilibrului, halucinații, surzire, orbire, demență. însă fără ele șchioapeți mai departe, rabzi dureri mistuitoare, incredibile junghiuri ce-ți distrug răbdarea și te fulgeră, transformându-te în martir fără voie și crez. Așa că desfaci capacul și scoți rotunda pastilă de Maxidolor, pe cea lunguiață de Torturantril, cea minusculă de Otravex, bei cu bolbor ceaiul de ghiara diavolului. Văduva unui scump amic îți aduce săculețul cu medicamente rămase de la defunct - poate
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
care rememorează cei patru ani de studii intense de acolo, evocă o întreagă galerie de personalități ale dansului, balerini, coregrafi, pedagogi, dar și atmosfera școlii, a orașului, arhitectura lui, teatrul, muzeele, pe tinerii elevi orfani din Republica Moldova, care nu aveau voie să vorbească românește între ei, cantitatea de alcool pe care a trebuit să o înghită ca invitat la un banchet de la Academia Militară sau participarea, pe ascuns, la o slujbă de înviere, la o mânăstire din afara orașului. Urmează anii de
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
Toate derivă din convingerea criticului junimist că este singurul deținător al adevărului și că menirea sa este să împărtășească lumii acest adevăr: 1. negația continuă ("Criticele sunt o colecție de interdicții, nu de încuviințări. Ele ne spun ce nu avem voie să facem, nu ce ne este îngăduit"); 2. violența (chiar dacă nu renunță nici o clipă la urbanitatea tonului, Maiorescu nu abdică niciodată de la ideile sale); 3. refuzul dialogului ("Toată critica lui Maiorescu e un monolog dinaintea celorlalți, datori să asculte, să
Ce rămîne din Maiorescu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11833_a_13158]
-
se practică o perversitate extrem-Orientală! Dar să trecem. Important e că grupuscule tot mai bine organizate din societatea românească, excelent conectate la surse de finanțare externă, tind să instituie o cenzură mai contondentă decât pe vremea lui Ceaușescu. Atunci, de voie, de nevoie, te mai înțelegeai cu băiatul de la partid care-ți citea textele. Astăzi, ești amendat, pus pe liste negre, ostracizat cât ai zice pește. Nici nu ți-ai revenit din șocul de-a te vedea plasat în categoria "conservatorilor
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
Elevii "epocii de aur" nu problematizau realitatea politică, socială, economică, culturală a țării la vremea respectivă. S-au născut în comunism și ăși duceau viața în comunism fără a întrevedea posibilitatea unei schimbări. Așa cum cu onestitate ăși amintește scriitorul, de voie, de nevoie, adolescenții acelui timp s-au adaptat la realitatea dată. Ei sufereau în momentul în care alții erau primiți în organizația de pionieri sau în UTC înaintea lor, se bucurau când se anunțau oribilele, în amintire, manifestații de pe stadioane
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
este excesul de politețe. Actele de limbaj cele mai puțin agresive, - declarative, invitații etc. - sînt însoțite de formule insistente, repetitive, ceremonioase: "Vă rog să-mi permiteți să declar deschise lucrările ședinței noastre de astăzi" (Senat, 29.09.2003); "dați-mi voie să vă invit să luați loc pentru a începe ședința noastră de astăzi" (CD = Camera Deputaților, 14.04.2004). Intervenții normale, prevăzute de rutina desfășurării ședințelor, au un preambul "reparatoriu": "V-aș ruga să-mi permiteți să exprim un punct
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
se dovedește o infrastructură culturală și spirituală solidă pentru reevaluări dintre cele mai slobode , mai imprevizibile. E un fel de reăntoarcere a spiritului de sine, spirit care, reglăndu-și conturile cu Dumnezeu, într-un stil de demnitate umanistă, se lasă în voia impulsurilor sale vitale, surse inepuizabile ale creației. Pe palierul biografic, "libertinul" nu exclude ci, dimpotrivă, provoacă aventura, "fiindcă aventura umană a fost mereu interesantă". Născut în "condiții pline de promisiuni", Alexandru Paleologu avea șanse "foarte probabile" de-a se realiza
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
carieră parlamentară în curs: Providența m-a făcut senator eu nu am nici un merit. Și tot ea a făcut să fiu reales. Cea mai lungă carieră din viața mea a fost cea de parlamentar. Toate acestea s-au întămplat fără voia și fără decizia mea. Prin urmare, eu am o dovadă clară, indubitabilă a existenței Providenței și răd foarte tare cănd cineva vorbește despre coincidență sau hazard. Răsul e pentru dl Paleologu un fel de exorcizare.
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
un drept garantat de Constituție, acela de a alege și de a fi aleși. Așa e! Dar Biserica Ortodoxă, ca orice alt cult, poate stabili un set de reguli destinate celor care vor să o slujească. Preoții catolici nu au voie să se căsătorească, ceea ce - în termeni laici - e o imixtiune inadmisibilă în viața personală. Dacă preoția ar fi obligatorie, firește că o asemenea interdicție pentru catolici ar putea scandaliza. Dar nu e. De ce ar trebui ca Biserica Ortodoxă să fie
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
principiul latin “Do ut des”, adică dau ca să dai, vă dăinui tot atât timp cât vom există: neglijarea interesului omului de rand în favoarea principiilor, deși ar fi de dorit, este încă departe de noi. Teoretic vorbind, politicianul ajuns la putere nu are voie să satisfacă dorințe ne-la-locul lor sau să discrimineze în favoarea unuia care l-a ales. Din păcate aceasta se aplică selectiv, compensațiile pentru sprijinul acordat aplicandu-se doar celor “grași”(bigwigs, cronies). Oricare ar fi situația, solicitantului ar trebui însă să
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Transfăgărășan ca să să nu se prindă de figură dușmanii integrării noastre? Nu știi! Habar n-ai ce eforturi logistice s-au făcut și cu ce cheltuieli! Repeți ca un papagal: superb-superb-superb... Mă exasperezi. -Bine, domnu’ vecin, bine, da’ n-am voie să mă bucur? se supără Haralampy. Mă bucur, fiindcă tu nu știi cât au costat, deocamdată, toate astea - te-am prins! Ei? Îți spun eu: 400 de miliarde de lei, da’ bine că n-au aflat kuwaitienii cu PIB-ul
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
a unui obstacol invincibil, și el de sorginte escatologică: “îndelungă vreme/ o pecete amuțitoare/ mi-a împodobit glasul/ un căluș de ceață/ mi-a podidit limba// durînd în juru-mi/ un zid înalt de tăcere/ ostatec i-am fost de rea voie” (Zidul). Insuficiență structurală a spiritului, s-ar zice, pe care Alexandru Lungu se străduiește a o compensa printr-un soi de estetism liturgic, printr-o expresie căutată pînă la manieră, compunînd un idiom distinct, răspînditor de bună mireasmă duhovnicească. Țesătura
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
vrut să traducă în justiție miniștri de interne, comandanți de închisori, comandanți de lagăre, anchetatorii penali care se făceau vinovați de torturi, crime etc. Acum, mi se pare dificil de realizat... Mulți dintre ei au dispărut (Drăghici a fugit «cu voie» în Ungaria, Nicolski a murit) sau se află din nou la putere transformați în oameni de afaceri. Există o amnezie voluntară. Oamenii vor să uite poate este firesc, dar există și o amnezie involuntară dirijată și manipulată de putere. «Din
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
și nu merită privilegiul tiparului. Este un simplu delir de tip România Mare. (P. Șușară) Stimată Redacție, În numărul 8 din 3-9 martie 2004 al revistei dumneavoastră apare la rubrica “Polemici”, pp 24-25, un amplu material al cărui subiect, fără voia mea, sunt eu. M-a surprins neplăcut nu tonul denigrator, cu care sunt de acuma obișnuit din partea domnului Pavel Șușară, ci faptul că domnia-sa îmi răspunde prin intermediul publicației dumneavoastră la o scrisoare pe care eu i-am trimis-o
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Augustin, De catechizandis rudibus, II, 4. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 38-41. footnote>: „Fiecare să dea cum socotește cu inima sa, nu cu părere de rău sau de silă, căci Dumnezeu iubește pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]