10,282 matches
-
Daniela Uchiyama. „În Japonia, România este asociată preponderent cu Nadia Comăneci și Dracula. Am simțit sentimentul de mândrie oricând a fost evocată aici Nadia Comăneci, după cum m-a mâhnit și mă mâhnerște imaginea construită fictiv și de manieră senzaționalistă în legătură cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș. Sunt mulți ani de când mă preocupă să promovez oina în Japonia. În toată această perioadă m-a sprijinit Federtația Română de Oină, prin președintele ei, Nicolae Dobre, punându-mi-se la dispoziție documentație de specialitate și
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
nu-i zăresc... aici e-atâta praf și-atâta lepră hoardele-aud tot năvălind din stepă! aș vrea să urc pe crengile de raze pân' la fierbinte cuib de Vultur Zeu: bătrânii mei la foc de cer s-așaze iar Sfat de Voievozi și-Arhiereu! nu pentru voi aș vrea să mai trăiesc ci ca-n vecìi de-azur să mi-amintesc cum curg - zburând - pâraiele din cer inima să-mi brăzdeze cu sfânt ger! ...au fost odată-un munte și un om
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
le vedeam prin parbriz se constituiau într-un film documentar pe un fond muzical al „Anotimpurilor “de Vivaldi, ce le ascultam la stația radio a autovehicolului. Prima oprire a fost la Primăria comunei Gilău unde profesorul Vasile Sfârlea, în fața statuii voievodului Gelu ne-a vorbit despre importanța istorică a acestuia. Etimologic, s-a emis ipoteza că numele Gilău ar fi un derivat de la Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea, voievodul Gelu ar fi murit la confluența pârâului
O VIZITĂ LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/O_vizita_la_muzeul_octavian_goga.html [Corola-blog/BlogPost/344325_a_345654]
-
Gilău unde profesorul Vasile Sfârlea, în fața statuii voievodului Gelu ne-a vorbit despre importanța istorică a acestuia. Etimologic, s-a emis ipoteza că numele Gilău ar fi un derivat de la Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea, voievodul Gelu ar fi murit la confluența pârâului Căpuș cu Someșul Mic, în timp ce se retrăgea din fața hoardelor maghiare spre cetatea sa de la Dăbâca (ad castrum suum). După ce fiecare dintre noi am depus la monument câte o „floare a gândului bun”, am
O VIZITĂ LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/O_vizita_la_muzeul_octavian_goga.html [Corola-blog/BlogPost/344325_a_345654]
-
biserica de la Stănești, în care se afla mormântul lui Stroe Buzescu, mormânt cu cea mai frumoasă inscripție funerară din țară, scrisă în limba română, a anul 1602. De asemenea, biserica mânăstirii Mamu, cu frescele ce reprezintă familia lui Constantin Brâncoveanu voievod, opertă alui Pârvu Mutu, din 1699. 9- Am prezentat câteva piese folclorice, bucăți literare și câțiva sriitori, fii ai zonei Drtăgășani. 10- Partea ultimă prezintă date sumare cu privire la orașele Rm. Vâlcea și Slatina, cu care Drăgășanii a avut legături istorice
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului De câteva săptămâni se face mare zarvă în presa românească pe tema dezgropării osemintelor primilor voievozi ai Țării Românești. E vorba de Basarab I
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_profana_alexandru_stanciulescu_barda_1341833927.html [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
Acasa > Orizont > Opinii > ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 556 din 09 iulie 2012 Toate Articolele Autorului De câteva săptămâni se face mare zarvă în presa românească pe tema dezgropării osemintelor primilor voievozi ai Țării Românești. E vorba de Basarab I, întemeietorul Țării Românești (1310-1352), fiul său, Nicolae Alexandru (1352-1364) și nepotul său, Vladislav Vodă (1364-1377). Acesta este doar începutul, fiindcă vor urma alți urmași ai acestora, precum Mircea cel Bătrân, Matei Basarab
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_profana_alexandru_stanciulescu_barda_1341833927.html [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
și reformați sau între catolici și reformați) moșteneau etnia (adică neamul) și religia tatălui. Numai în situația în care părinții erau de acord, copiii puteau fi botezați și în religia mamei, dar asta numai în cazuri speciale. Așadar, în cazul voievozilor noștri, chiar dacă au avut între părinții lor mame de origine maghiară, ei s-au socotit întotdeauna români, au moștenit religia și tronul taților, au luptat chiar cu prețul vieții pentru apărarea și afirmarea în lume a neamului românesc. Ar fi
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_profana_alexandru_stanciulescu_barda_1341833927.html [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
rezolvat, iar mai marii noștri ar fi bine să ia atitudine demnă față de aceste aberații, care încearcă să ne submineze stâlpii de rezistență ai istoriei neamului. Pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA Scrisoare Pastorală Nr. 232 iulie 2012 Referință Bibliografică: Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA - PROFANAREA VOIEVOZILOR / Alexandru Stănciulescu Bârda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 556, Anul II, 09 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Alexandru Stănciulescu Bârda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PROFANAREA VOIEVOZILOR de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_profana_alexandru_stanciulescu_barda_1341833927.html [Corola-blog/BlogPost/341957_a_343286]
-
vremea aceea, investitori strategici. Ăștia au creat dinastii roșii și domenii de ruine, și-au băgat delfinii la înaintare, așa că, acum, românii mai au un singur drept: să treacă pe verde, dar repede, că gipanezii și merțarii se grăbesc! Deci, voievozii țiganilor și opereta lor auriferă de la Sibiu sunt pistol cu apă pe lângă președinții noștri... Noroc de canalele urât-mirositoare dâmbovițene, la care li s-au înțepenit camerele pe respectivii și ne-au umplut serile cu știri maro și coroane de aur
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
m-am încumetat și eu și l-am făcut Domn al Țării Românești pe banul Mihai; l-am preferat socotind că este mai bun decât ceilați boieri vicleni, mincinoși din fire, intriganți, nepricepuți . Mihai Viteazul , prin toată activitatea sa de voievod al Valahiei, războaiele purtate cu cotropitorii țării cât și ceea ce a reușit să înfăptuiască, rămâne un mare voievod în legendă .” Și cum spuneau Ștefan Szuhay și Nicolae Istvanffy - comisari imperiali - care l-au întâlnit pe Mihai Viteazul domnul Țării Românești
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Portret_in_legenda_constanta_abalasei_donosa_1345352488.html [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
preferat socotind că este mai bun decât ceilați boieri vicleni, mincinoși din fire, intriganți, nepricepuți . Mihai Viteazul , prin toată activitatea sa de voievod al Valahiei, războaiele purtate cu cotropitorii țării cât și ceea ce a reușit să înfăptuiască, rămâne un mare voievod în legendă .” Și cum spuneau Ștefan Szuhay și Nicolae Istvanffy - comisari imperiali - care l-au întâlnit pe Mihai Viteazul domnul Țării Românești la Târgoviște în anul 1598 :”Vievodul este de statură înaltă, cu părul și barba neagră, fața negricioasă și
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Portret_in_legenda_constanta_abalasei_donosa_1345352488.html [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
a cerut să cânte ajunși aici,” Pe tine Doamne ,Te lăudăm „ . În dimineața zilei de 18 august 1601, a avut loc o nouă întrevedere între Mihai Viteazul și Gheorghe Basta. Generalul Basta, aflat în slujba împăratului, i-a reproșat multe voievodului spunându-i că trebuie să părăseasca Ardealul cât mai repede. Mihai Viteazul i-a răspuns cu semeție că nu a încheiat nici un tratat cu împăratul asupra acestei țări. Mai mult, Mihai Viteazul a adăugat ; „ Împăratul are multe țări și nu
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 by http://confluente.ro/Portret_in_legenda_constanta_abalasei_donosa_1345352488.html [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
om atât chibzuitor, Ce-nfrânează nelegiuite biruinți pilduitor! Cu sabia într-o mâna, iar crucea-n cealaltă, “Athleta Christi” cu o dragoste cât mai curată, Muncea asiduu cu o sârguință ne-mai-aflată, Mai mult de vreo altă domnie știută vreodată... Un voievod cu mult prea profundă iubire, Împrăștiind-o în vene de comenduire, Un domn măreț cu credința-i neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează țara în ochii
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432299701.html [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
doar banul Are acum un cuvânt de spus, Cine nu-l are va cunoaște amarul Deși poate nu-i este așa scris ! Suntem conduși de niște mincinoși Ce-și iubesc atât de mult puterea, Ei au uitat de-ai noștri Voievozi Ce-au luptat pentru țară,aducându-i Unirea! Părinții au plecat peste hotare ... Citește mai mult Călători prin lume după viseUitam adeseori cine suntem,Dumnezeu ne are destinele scriseși totuși parcă rătăcim în blestem! Nu ne mai cunoaștem unii pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ellen_ada/canal [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
său Damad Ali Pașa, ajuns mare vizir, unul din cei mai cruzi demnitari otomani. De altfel, Poarta nu mai avea nevoie de el, acum că turcii erau victorioși și se simțeau în stare să reziste presiunilor Austriei și Rusiei. Odinioară, voievodul valah prin relațiile sale îi ajutase mult cu informații și sfaturi (ca și cu daruri multiple). Brâncoveanu a rămas singur. Rușii numai aveau încredere în el căci îi reproșau că din cauza indeciziei lui au pierdut campania din Moldova, austriecii, implicați
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cei doi îndrăgostiți erau lipsiți de griji și nu bănuiau ce complot se urzea împotriva lor. În nopțile senine, prințesa vampirică își purta iubitul pe crestele munților, prin castelele voievozilor de peste lanțul muntos, dar și dincolo de Dunăre. Se furișau în cetăți și se amuzau de spaima pe care o trăgeau străjerii de pe metereze. Într-una dintre aceste nopți admirară cerul înstelat și luna înconjurată de un halău ca o cunună
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419886865.html [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
zilele noastre? - Există în mod deosebit două datorii ale preoților: să păs¬treze dreapta credință, cuvântul lui Dumnezeu curat, nefalsifi¬cat, ajutându-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/Un_gand_de_recunostinta_s_stelian_gombos_1378718486.html [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
a armamentului și muniției, băgând groaza în acei oameni, după care a dispărut la fel de misterios precum a apărut. În anul 1714 (dupa moartea lui Constantin Brancoveanul), apare in fata sultanului Ahmed al II-lea, certându-l aspru, pentru decapitarea Marelui Voievod, împreună cu fii și ginerii săi. Îi Distruge flota, iar spanhii și ienicerii din garda imperială, ce au dorit să-l prindă, s-au transformat imediat în praf, băgând groaza în sultan și în cei ce au văzut acel fapt, înfricoșându
PELASG FIUL CERULUI ȘI AL PĂMÂNTULUI- MAGUL DIN CARPAȚI (I) de ARON SANDRU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1489315459.html [Corola-blog/BlogPost/369153_a_370482]
-
cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la Mănăstirea Putna, județul Suceava, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt 16 - 18 August 2004 am participat la Congresul Studențesc organizat la aceeași mănăstire, tot în cinstea aceleași comemorări, în cadrul căruia am prezentat expunerea „Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Munte Athos” 13-15 Noiembrie 2004
CURRICULUM VITAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_curriculum_v_stelian_gombos_1382339323.html [Corola-blog/BlogPost/352492_a_353821]
-
scrie o istorie de seamă. Ca azi să ne-nchinăm la chipuri care, Preacunoscute și nepieritoare Ți-au desenat destinul potrivit, Bătrân ținut de ape ocrotit! Fratelui meu basarabean Te-a adoptat cândva divinitatea, Ai fost urmașul unui neam de voievozi, Azi îți afirmi cu greu identitatea, Te pierzi printre neoameni și irozi. Te-au obligat să-l uiți pe Ștefan-vodă, Să uiți să scrii, o doină să asculți, Ți-au dat ceasloave cu rusească odă, Neromânește tu să crești inculți
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
Sfanțul Dimitrie Izvorâtorul de Mir - Sfanțul Mare Mucenic Dimitrie a trait pe vremea împăraților Diocletian și Maximian Galeriu (284- 311) și era fiul voievodului cetății Tesalonicului, botezat în taină de părinții săi, de frica cruntelor prigoane împotriva creștinilor. Și îl învățau părinții în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credințe, luminandu-i cunoștință despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum și milostenia cea
26 octombrie – Sfântul Dimitrie Izvoratorul de Mir by http://uzp.org.ro/26-octombrie-sfantul-dimitrie-izvoratorul-de-mir/ [Corola-blog/BlogPost/92959_a_94251]
-
etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii Romei, Roma e urmașa noastră!” (Strămoșii). Pășind prin veacuri, autorul se oprește la voievozii neamului pe care-i zugrăvește cu generozitate și pietate, într-o suită de poeme. Astfel, apar chipurile lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul; Iancu și chiar Eroul necunoscut - emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Scrieri > LĂCOMIA DE PĂMÂNT Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1368 din 29 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Lăcomia de pământ Poate că ați auzit vreodată o povestioară cutremurătoare, de mare tâlc, care spune că un oștean căruia un voievod, ca răsplată pentru o faptă de vitejie, i-a promis să-i dăruiască pământ mult, atâta cât poate să înconjoare, cu piciorul, într-o zi, de la răsăritul și până la apusul soarelui. Și cum, acel oștean, din lăcomie, a vrut să
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
poate să înconjoare, cu piciorul, într-o zi, de la răsăritul și până la apusul soarelui. Și cum, acel oștean, din lăcomie, a vrut să cuprindă cât mai mult pământ, alergă toată ziua fără hodină, iar când s-a întors seara la voievod, a căzut dându-și duhul. Vă întrebați, oare, cum de a putut fi acel om atât de lacom, să-și dea viața pentru pământ. Iată, vrem să reînviem amănuntele acestui fapt povestit din bătrâni. Ziua începu cât se poate de
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]