645 matches
-
nenăscutul prunc. Am recitit la maturitate această baladă despre minunăția sacrificiului Anei, care ne-a fermecat cândva mințile încă necoapte, dar atât de modelabile. Nu. Nu este nimc mai mult în acel text decât povestea orgoliului masculin și a celui voievodal. Ana nu participă la aceste orgolii. Ea este doar o victimă iubitor momită să plătească prețul zidirii în locul maestrului și spre gloria lui. Anele îi seamănă. Iubesc și admiră maeștrii. Consimt la riscuri și sacrificii. Dar păcălite nu mai pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
deopotrivă cu gazdele au simțit că Prutul nu desparte, nu este o graniță rămânând mereu un pod de flori care duce spre Chișinău prin locuri de mare frumusețe și bogăție - codri bătrâni, nesfârșite podgorii, sate bogate, biserici - monumente istorice, mănăstiri voievodale și holde Întinse. Grigore Vieru și Toma Istrati În curtea mănăstirii Hârjanca Pe toată perioada vizitei oaspeții din țară au fost Însoțiți de frații basarabeni: Acad. Mihai Cimpoi - președintele Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, poetul acad. Grigore Vieru, scriitorul acad.
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
seriei Istorie este LAURENȚIU VLAD GHEORGHE BICHICEAN este profesor univ. dr. și prorector al Universității "RomânoGermane" din Sibiu. A publicat numeroase articole, studii, cursuri universitare și volume cu caracter științific: Adunări de stări în Țările Române. Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Casa de Presă și Editură TRIBUNA, Sibiu (1998), Istoria în documente, Editura BURG Sibiu (2002), Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Editura CHBeck, București (2008), Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș (2008) etc. A participat la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vorba de încercare. O demonstrează, între altele, cărțile Monahia și Adunările de stări în Europa medievală, apărută deja în două ediții (Casa de Presă și Editură Tribuna, 1999 și Thausib, 2000) și Istorie europeană (Thausib, 2001), Congregațiile generale din Transilvania voievodală (CHBeck, 2008), Introducere în istoria modernă universală (Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș). În scrierea istoriei nu se fac încercări; se fac analize, generalizări, particularizări, abordări comparate, se prezintă critic evenimente care, de multe ori, au afectat evoluția unui popor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. BICHICEAN, Gheorghe, BICHICEAN, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a, Ed. Burg, Sibiu, 2002. BICHICEAN, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Fortificațiile și războiul de poziție. Campania românească din vara anului 1917, în vol. "1917 pe Frontul de Est" (coord. Valeriu Florin
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
agresiune a feudalilor germani împotriva Răsăritului" (Istoria diplomației, I, p. 145.) 104 Th. Nägler, op. cit., pp. 20-21. 105 Ibidem, p. 21. Mary Fulbrook, op. cit., p. 26. 106 Th. Nägler, op. cit., pp. 42, 66. 107 Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, 2008, pp. 232-236. 108 Jacques Le Rider, op. cit., pp. 39. 109 Ch. Bémont, R. Doucet, op. cit., pp. 242-243. 110 Ibidem, p. 258. 111 De la 1256 până la 1504; a se vedea Quellen zur mittelalterlichen Reichsgeschichte, http://www.phil
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). Direcția Națională a Arhivelor Statului, Filiala Sibiu, Fond Magistratul orașului și scaunului Sibiu, Act nr.1/1722, fila 9; a se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, CHBeck, 2008, p. 121. 270 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, Ed. Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008, pp. 153-156. 271 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 111. 272 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 111. Istoria diplomației, I, p. 288
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
devenit monahul de la Rohia? R.D.M.: În privința aceasta, vedeți, Steinhardt era un om al atașamentului, însă nu un idealist. Vă reamintiți, desigur, acel text în care deplânge degradarea spirituală și morală care face victime până și în rândul țăranilor din Maramureșul voievodal. A.S.: Vă referiți la textul în care relatează despre țăranca ce "mai fură" de la "Colectiv"? R.D.M.: Exact. Așadar iubește Maramureșul, dar nu îl idealizează; își păstrează luciditatea. A.S.: Sau poate iubește Maramureșul ancestral și valorile lui profunde, subliniind pervertirea acestora
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
mea am așezat și pe sfânta mănăstire, ca să ajute, însă nu pentru domnia mea, ci pentru haraciul cinstitului împărat și pentru nevoia și greutatea Țării Românești, pe care le are de la turci"." Faptul că mănăstirile în mare parte a perioadei voievodale erau oprite de la dări era, cu siguranță, și o legătură cu latura social-caritativă de care acestea se ocupau. 4 Pentru o prezentare mai amănunțită a se vedea: Dumitru Stan, "Fundamentarea asistenței sociale în spațiul românesc", în George Neamțu (coord.), Tratat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
găsești băieți care scriu și sună bine, e indicat să spui și altora. Poezia nu mai mântuie lumea Doris Mironescu Poezia Marianei Codruț din cel mai recent volum al ei este legată de Iași; nu însă de Iașul istoric și voievodal, ci de orașul contemporan și postindustrial, mai exact dezindustrializat. La o primă și neatentă privire, „ultima patrie“ de care vorbește titlul volumului său ultim de la Paralela 45 este un bloc muncitoresc, localizabil fără greutate prin cartierul Podu Roș. Întâmplarea face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
1) vechii romani care aruncau hoiturile otrăvite în apele potabile ale râurilor, provocând adevărate epidemii; 2) războinicii de stepă (tătarii) care strecurau cu diabolică malițiozitate cadavrele ciumaților în mijlocul cetăților asediate; 3) vitejii celor două țări românești care executau ireproșabil îndemnul voievodal: "otrăviți fântânile, ardeți holdele..." erau cu toții niște impecabili bioteroriști avant-la-lettre. Astăzi, strategia bioterorismului este aproape aceiași, doar mijloacele sunt, evident, altele. Se folosesc viruși, bacterii, ciuperci, toxine și microorganisme. Agenții morții poartă nume moderne: variolă, antrax, botulinică, tularemie, febră hemoragică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
prea largi au scos numai ceea ce este acum Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
călău a căpătat specializări tot mai rafinate, necesitînd instrumente de tortură tot mai laborioase. Fiecare închisoare avea o cameră de tortură prin care treceau aproape toți condamnații pentru mărturisirea faptelor comise. Gîdele a fost un personaj din ce în ce mai prezent la curțile voievodale, neiubit, dar extrem de necesar. Într-un secol în care durata medie a unei domnii era de 2-3 ani, iar aceasta se cumpăra de la marii dregători turci cu sume mari de bani, în paralel cu o creștere continuă a haraciului și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Piteștiului (mai târziu, când mi-a stat la îndemână să mă plimb prin Augsburg sau Landshut, mi s-a părut că admirasem în fosta cetate de scaun copia liliputană a străzilor lor principale, similar șerpuite); la Curtea de Argeș, cu mormintele ei voievodale sau regale; la Câmpulung, la socrii mătușii mele Marioara, țărani chiaburi înveșmântați împărătește (costumele argeșene îmi luau ochii), și prin sate vesele, petrecărețe, locuite de oameni cu stare (în Ardeal, nu intrasem niciodată într-un sat). Mama-mare n-a venit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe piept, ținând ,mâinile de cele două colțuri de sus și începe a cânta troparul nașterii Mântuitorului. În vechime, la curțile noastre domnești, era și obiceiul numit ORAȚII, devenite “urații” de la “a ura”. Cărturarul Dan Simionescu scrie în legătură cu acestă datină voievodală: ”În prima zi de Crăciun, Domnul avea obiceiul să cheme la masă pe boieri. La masă Mitropolitul ridica paharul cu vin, făcând orații pentru a slăvi pe Dumnezeu și pentru sănătatea familiei domnitoare. A doua zi de Crăciun, obiceiul orațiilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
este un străin. Este fratele meu. Este Biserica lui Hristos, ca și mine. Privește înapoi, prietene, și te cutremură! Privește înainte și te bucură!... Vino să construiești biserici alături de noi! Să reconstruim în suflet o Biserică a Enei, hristică și voievodală, vie și nemuritoare, până ce o vom vedea ridicată și aievea, pe locul ei mărturie strașnică a credinței noastre creștine și a afirmării noastre naționale! Fără biserici, fără mănăstiri, suntem [ca niște] venetici. Cine dărâmă biserici, dărâmă însuși argumentul dăinuirii noastre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
este ultimul domnitor fanariot din Moldova, Mihai Suțu al II-lea, supranumit Cel Tânăr (1819-1821), care se apropie de conducerea Eteriei. Un studiu relativ recent, adaugă două elemente pe care noi le considerăm importante: obligativitatea domnitorilor de a înlocui coroana voievodală cu un alt însemn, cuha (începând cu instaurarea efectivă a dominației otomane), deoarece numai sultanul avea dreptul juridic de “purtător de coroană”, ca element al veleității de dominație universală a sultanului, ca șef suprem al Imperiului otoman; în aceeași perspectivă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
surse reiese că guvernul țarist oferea reprezentanților săi în Principate posibilități net superioare, pentru plata “serviciilor” aduse, ierarhiei clericale, angajaților plătiți, din mai toate categoriile sociale, inclusiv informatori secreți din interiorul consulatelor acreditate la București și Iași sau de la curțile voievodale. Pe lângă sume de bani, guvernul țarist obișnuia să acorde grade militare și titluri civile, folosinduse cu măiestrie de speranțele românilor de a obține independența față de Poartă. Consulii ruși desfășurau o activitate permanentă și foarte dinamică, având, față de domnitori, o atitudine
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1920), Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922), Spre Emaus (1924), Sfintele amintiri (1926), Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930) și Legende sfinte. (1947). E preocupat de viața la mănăstiri, de schiturile și chinoviile retrase, dar și de marile mănăstiri, ctitorii voievodale, de traiul călugărilor, are portrete remarcabile de monahi simpli, stareți, egumeni, arhimandriți. Iar romanul Demonul tinereții. descrie o Întâmplare petrecută chiar la schitul Vovidenia. În sfârșit, Îmi mai spune că a văzut dosarul de la CNSAS al scriitorului: era urmărit tot
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ar fi din anul 1242 până în anul 1280, răstimp în care dominația tătară se caracterizează printr-o exploatare a populației românești prin intermediul căpăteniilor locale, cum ar fi acei caneși sau balivi amintiți de Rogerius, și prin ducerea tributului de către solii voievodale tocmai la curtea hanului de la vărsarea Volgăi în Marea Caspică, fapte consemnate de către Ioan de Plano Carpini, în anul 1246-1247, și Wilhelm de Rubruck în anul 1253. Existența voievodatelor românești în anul 1247, la sud de Carpați, sub suzeranitatea ungară
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu un bărbat viteaz dintre ei anume Dragoș. Acesta - ajungând „la marginea ținuturilor în care rătăceau tătarii”, unde a ucis și bourul, „plăcându-i locurile a întemeiat orașe pe Moldova la Baia și în alte părți, și făcându-se pecetie voievodală în toată țara a domnit doi ani, cu aprobarea lui Ladislau Cumanul. Pentru a le răsplăti faptele de vitejie, regele a acordat românilor vechi ortodocși „pământ în Maramureș între râurile Mureș și Tisa, locul numit Criș”, unde ei luându-și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
daca nu preot. N-am ajuns nici unul, nici altul. Dar Alexandru Gh. Tăcu nu numai prin costumație ne fascina. Avea și niște ochi mari, cănd Întunecați În orbite, cănd deschiși a mirare, brăzdați pe partea de sus cu sprâncene stufoase, voievodale, niște gene care schimbau macazul ochilor de la o clipă la alta, un nas care sesiza totul, gura bogată, cu buze care măcinau și capitalizau gânduri fel de fel, o frunte Înaltă totdeauna Întinsă, limpede, care se pierdea Într-o podoaba
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
atenție aspectele semnalate mai sus: cel al personalizării instituționale și cel al democratizării. Din punctul meu de vedere, un regim parlamentar, care ar înlătura posibilitatea alegerii directe a președintelui republicii, nu se poate "plia", tocmai dat fiind contextul, pe "cultura voievodală" existentă în spațiul public românesc. Vizualizată în optica democratizării, funcționarea acestui tip de regim politic ar putea fi alterată așadar, la nivelul legitimității, în condițiile în care încrederea în partide și în Parlament staționează în subsolul capitalului pe care îl
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]