1,084 matches
-
și priceput ca un om învățat...”) un fecior cu calități deosebite. A fost numit Chipăruș. Chipăruș își va elibera sora - trimisă cândva de mamă să adune vițeii, dar nimerită în castelul zmeilor - în urma unei competiții ciudate cu temnicerii: rosul ciolanelor. Voinicul roade nu numai ciolanele, ci îi înghite și pe zmei... Starea civilă a femeii (ființă neobișnuită) din Pruncul și călugărul 442 poate fi dedusă cu ușurință: „O fost odată un om ș-o muiere. Omul era pe pat de moarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altceva decât să-l transforme pe personaj în erou (în basme, chiar întâlnirea cu „măicuța bătrână” - văduvă adesea - reprezintă o probă pe drumul inițiatic parcurs de fecior ori de fată) și ele sunt depășite una câte una, căci de partea voinicului se află o forță pozitivă (călugărul - sfântul, care îi oferă diverse „auxiliare”: o suliță, o verigă de aur) și un adjuvant miraculos - o iapă, pusă la dispoziție de același donator înțelept. Călugărul va avea intervenții decisive, căci, capturat de mama
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de mătasă”), ucis și tăiat în bucăți de balaur, feciorul este „refăcut” de călugăr cu ajutorul apei moarte (subtilizată cândva) și înviat prin apa vie. își obține chiar și inima, implantată în piept de „păsăruică”. Finalul este ca în orice poveste: voinicul taie capul „bălaurului” (aliat suprafiresc al mamei rele și chiar partener de dans) cu o sabie rămasă de la taică-său, se însoară cu fata din grădina unde erau merele de aur, călugărul le este nun, iar mama cea cu gânduri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încep invariabil cu „Tu babă bătrână...”), până ce își găsește fiul rănit. îl pune pe picioare - este doar „mama vindecătoare” - cu leacuri sugerate de fiu: „Ierburi d-ale dulci/ Să pui la răni mici” [...] „... buruieni tari/ Punea la răni mari” și voinicul pleacă după oaste. Experiența lecuitoare nu reușește întotdeauna. în balada Maica bătrână, mama, care Primblă mi se primblă, Pe cel mal de gârlă, Cea maică bătrână, Cu brâul de lână, De lână seină, De păr de cămilă 457, își caută
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca și când o tandră tragedie ar fi atins-o. Suzy își ascunde însă adevăratul statut conjugal (e căsătorită cu un inginer dipsoman, Pencea), și lipsa ei de curaj, explicabilă altfel, provoacă un deznodământ grav. Atacat în timpul unei excursii la munte de voinicul, bestialul dipsoman, Petrini este nevoit să se apere și, în încăierarea ce urmează (bătălia are loc în cabina unui teleferic), îl împinge pe Pencea în prăpastie. O crimă involuntară, a doua (Petrini omorâse, în detenție, un torționar care își pusese
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Luptele dintre turci și moldovenii conduși de Ștefan cel Matre. 7. Soluția: Domnitorul să-și adune oastea spartă, să lupte împotriva turcilor și să obtină victorie. 8. Concluzia : Ștefan obține victorie și-i răsplătește ,pentru vitejia lor,pe cei șapte voinici cu șapte munți din Vrancea. 9. Învățătura: Să fim curajoși, iubitori de țară și recunoscători. CONCLUZII: Nici o metoda de învățare, predare, evaluare nu poate fi considerată universal valabilă pentru toate obiectele și conținuturile învățării. Optimizarea procesului de predare, învățare, evaluare
Metodologia aplicării metodelor moderne de predare, învăţare şi evaluare în învăţământul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Asăvoae Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1134]
-
în 1951 un microroman, Flăcăul de pe tanc, care, având aceeași intenție de manipulare ce urmează indicațiile partidului, este, poate, cel mai semnificativ din seria sa de producții repetitive. „Flăcăul de pe tanc” este o cătană din popor, slobod la gură și voinic, în conflict cu un boier și cu fiica acestuia. Portretul bătrânului boier incestuos și cel al fiicei sale nimfomane nu sunt singurele „pete de culoare” ce stigmatizează „burghezo-moșierimea coruptă”. Partidul va lua pământurile de la „netrebnicii” latifundiari și îl va da
UBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt pasteluri (Toamnă în Pind), iar un ciclu de balade (Balada căpitanului Dona, Balada voinicului căzut în luptă, Balada tânărului întors din surghiun, Șana ș.a.) dezvoltă episoade eroice din vremuri de demult. Dintre ele se detașează Șana, unde, pe un fundal cvasiarhaic pastoral, o femeie frumoasă, devotată, luptă cu armele, alături de cel drag, împotriva pașei
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
de foame. Culoarea albă este simbolul curățeniei. a) Identifică adjectivele, marchează legătura cu substantivele pe care le determină b) Elimină substantivele determinate de adjective și scrie din nou propozițiile, respectând mesajul. Ex. Galbenul este culoarea mea preferată. 4. Citește propozițiile: Voinicul învinge totdeauna greul. Înțeleptul cedează în fața prostului. Bogatul nu-l crede pe cel sărac. Albastrul este simbolul apelor. Tânărul prețuiește pe cel bătrân. Crează alte propoziții în care substantivele subliniate să devină adjective. Ex. Omul voinic învinge treaba grea. 5
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
fetița, de ce zboară păsările? Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? În țara cocorilor. În țara cocorilor? Da. Dar rândunelile un'se duc
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
București, 1964; Târlici, București, 1967; Dinamica secundă, București, 1968; Absolvo te, București, 1970; Căldura pământului, București, 1972; Întindere solară, București, 1973; Într-un auz de floare, București, 1974; Teritoriul unui surâs, București, 1976; Îngândurările, București, 1978; Cu Târlici și alți voinici, București, 1980; Apropierea planurilor, București, 1982; Contaminarea de ireal, București, 1982; Târlici și trandafirii îndrăgostiți, București, 1983; Instanța retinei, București, 1984; Scrierea cu safire, București, 1986; Drumurile lui Târlici, București, 1987; Rana de argint, București, 1988; Veghe solemnă, București; 1990
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
variante în aceeași baladă. Procedeul a fost criticat de B. P. Hasdeu și V. Alecsandri, iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
în textele poetului decât ar lăsa-o de bănuit renumele său. Cea mai pregnantă compunere în acest registru este probabil Balada coșcadârilor („...Păi când intram eu la restaurant / Muierile veneau ca la stupină / La orice târfă se făcea lumină // Eram voinic deși nu prea înalt / Nici astăzi nu mă dau pe-o crâșmă-ntreagă / Ca mine, când prin șnapsuri dau asalt / Nu era altul la măsea să tragă...”). În esență, lirica lui P. se afiliază mai degrabă intimismului livresc decât rebeliunii
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
sa. În culegerea lui G. Dem Teodorescu varianta Miu Cobiul este pusă în legătură cu o legendă despre satul și pădurea Cobia, cuib al haiducilor legendari. Acțiunea baladei evoluează în majoritatea variantelor în același sens. Tema este cea a luptei dintre doi voinici, Miu Cobiul (sau Mihu Copilul, Miul Zglobiul) și Ianoș (sau Ianuș) ungurul. În miez de noapte prin codru trece călare Miu cântând din cobuz. Cântecul său de dor se aude până în tabăra lui Ianoș, căpetenia unei cete vestite de haiduci
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
dor se aude până în tabăra lui Ianoș, căpetenia unei cete vestite de haiduci. Presimțind o primejdie, calul se poticnește sau se abate din drum. Miu, încrezător în forța lui și în armele-i nebiruite, își continuă drumul. Ianoș își trimite voinicii după viteazul Miu. Întâlnindu-se, cei doi benchetuiesc, urmând să se întreacă în luptă dreaptă pentru a alege pe cel vrednic a fi căpetenia cetei. Lupta bărbătească a celor doi viteji este sugerată de cântărețul popular și prin ecoul ei
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
Miu, dar calul, credincios, îi dă de veste. Miu îl învinge în luptă pe Ianoș și haiducii acestuia i se supun. Spre a le încerca vitejia, Miu îi pune la proba ridicării armelor, ca în epopeile antice. În cele mai multe cazuri voinicii lui Ianoș se dovedesc nevrednici, prilej pentru Miu de a-i persifla, refuzând să le fie conducător: „Voi știți să hoțiți / Nu să haiduciți / Nu să biruiți”. Uneori reușește în această probă cel mai neînsemnat din ceată și atunci lui
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
parte problema, la ordinea zilei, a întregirii României -, Alexis Nour, Fie-ni pe suflet, Pan Halippa, Chestii basarabene - revista se remarcă printr-o tematică bogată, de la poezie (D. Iov, Ion Ojog, N.I. Bontaș, Th. Scorțescu ș.a.) și proză (schița Doi voinici de Mihail Sadoveanu și Kermesa „Minei și Pădurei” de G. C. Stamatopol, un fragment din Obsesiile războiului. Mutilații de Eugen Relgis) la articole și eseuri. Astfel, Carol Drimer semnează cu pseudonimul Charles Remird un text comemorativ despre Ioan Păun-Pincio și
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
acela fierbinte de dinapoia aripii înotătoare, unde Balena Albă își simte pulsînd viața blestemată! Ă Atunci, Domnul să te aibă în pază, bătrîne! Vezi asta? spuse căpitanul corabiei străine, arătînd spre sac. Voi înmormînta doar pe unul dintre cei cinci voinici, care mai erau încă în viață ieri, înainte de căderea serii. Doar pe ăsta îl înmormîntez, ceilalți au fost îngropați de vii - luneci peste mormîntul lor. Apoi, întorcîndu-se către oamenii din echipajul lui: Sînteți gata? Așezați scîndura pe parapet și ridicați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu sprijinul șovinismului, antisovietismului și al celorlalte josnice, bestiale «specialități» fasciste. (Ă). Au apărut În literatura noastră pentru copii și alte cărți care se conduc după principii sănătoase de educație. Sunt realizări de un nivel artistic sporit ca Cei trei voinici, de Al. Corodar, ca Ograda minunată de Cicerone Theodorescu sau Timpul stă pe loc de Octav Pancu Iași. (Ă). Am ales special aceste trei lucrări, pentru că ele, deși sunt cele mai izbutite scrise până acum, arată Încă lipsuri În ce privește puterea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care păstrează Între coperțile lor, scrisori bogate În idei și sugestii. (Ă). 0 foarte frumoasă scrisoare este aceea a pionierilor din Unitatea nr. 2, Școala 42 din București (Ă). După ce Își mărturisesc bucuria resimțită În fața unor cărți ca Cei trei voinici de Al. Corodar sau Nodul pământului de Elena Năstase, În fața poeziilor lui Marcel Breslașu sau Veronica Porumbacu, dar mai cu seamă În fața minunatelor cărți sovietice care le ajută să cunoască viața fericită a pionierilor lui Lenin și Stalin (Ă) roagă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ion Berinde, Gh. Vornicu, Al. Balint. Mai apar poezii de V. Eftimiu (Cântecul țăranilor), A. Cotruș (Maramureșul), G. Topîrceanu (Vin țigăncile la crâng...) și proză de Ion Agârbiceanu (Bătrânețe), I. Cristescu și S. Truția. Sunt reproduse baladele populare Petrea și Voinicul, se discută despre cercetările etnografice și sociologice ale lui D. Gusti, despre monografia Maramureșului (Mihai Bologa), despre M. Eminescu în postura de apărător al țărănimii, se traduce din proza lui Strindberg (Ciurul de pietriș). M.Pp.
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]
-
prelucrare asemănătoare celor făcute de V. Alecsandri, G. Coșbuc sau, mai târziu, de St. O. Iosif. Forma definitivă, cizelată în urma sugestiilor lui Titu Maiorescu, a fost reprodusă de numeroase manuale și antologii, tipărită separat (1910) și inclusă în volumul Petrea Voinicul și alte balade în formă populară (1930). Floarea soarelui rămâne cea mai cunoscută scriere a sa. Petrea, „baladă populară”, publicată mai întâi în „Revista nouă” (1888), și Marcu sunt tot versificări în manieră personală după balade de tipul Ghiță Cătănuță
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
episoadelor și apariția multor elemente inedite țin treaz interesul cititorilor. După unele mărturii, C. ar fi lăsat în manuscris și câteva traduceri din Ossian. SCRIERI: Floarea soarelui, Sibiu, 1910; Logofătul Tăut, Blaj, 1913; Fabule, pref. Al. Lapedatu, București, 1925; Petrea Voinicul și alte balade în formă populară, Sibiu, 1930; Eminescu în Blaj. Eminescu la București, în Amintiri despre Eminescu, îngr. Ion Popescu, Iași, 1971, 19-34; Amintiri despre Eminescu, îngr. Cornelius-Remus Cacoveanu, pref. Ion Buzași și Ion Mărgineanu, Cluj-Napoca, 2000. Culegeri: Povești
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
da, și ramuri bat. Dar pentru viața asta noi am mai luptat Și nu uităm nimic cum bine zici. Treizeci de ani doar nu-s de lepădat, De când Partidul ne-a crescut, de mici, Și iată-ne și liberi, și voinici Străbatem Cincinalul multvisat. Veghează Stalin din Kremlin. Ne-nvață Eu, becuri, tu poeme. Iar oțel Avem destul și știm ce-i de făcut cu el, Când vorba e să ne-apărăm o viață. (...) Tu-n versuri mai departe munca du
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]