1,754 matches
-
formează sub incidența unor factori cum ar fi: prețul de achiziție al titlurilor, dividendele acordate, câștigul la capital. Se definește: inflatie În scopul descrierii mecanismului de autoechilibrare a pieței de capital, vom prezenta o primă accepțiune generalizată a coeficientului de volatilitate a unui titlu financiar. Coeficientul de volatilitate () exprimă corelația între venitul adus de o acțiune de capital și venitul întregului portofoliu de piață. Altfel spus, urmărește mișcarea individuală a valorilor mobiliare, raportată la mișcarea de ansamblu a portofoliului. După valorile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fi: prețul de achiziție al titlurilor, dividendele acordate, câștigul la capital. Se definește: inflatie În scopul descrierii mecanismului de autoechilibrare a pieței de capital, vom prezenta o primă accepțiune generalizată a coeficientului de volatilitate a unui titlu financiar. Coeficientul de volatilitate () exprimă corelația între venitul adus de o acțiune de capital și venitul întregului portofoliu de piață. Altfel spus, urmărește mișcarea individuală a valorilor mobiliare, raportată la mișcarea de ansamblu a portofoliului. După valorile lui distingem: a) >1 titlul respectiv este
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
variațiile acestora urmărind de regulă variația de ansamblu a pieței. Când urmărim eficientizarea unui portofoliu sunt preferate titlurile cu <0 sau cu subunitar. Acestea reduc riscul de ansamblu al pieței, motiv pentru care se mai numesc titluri "defensive". Coeficientul de volatilitate al unui titlu se calculează din evoluția trecută a acestuia ( istoric) și din evoluția de ansamblu a pieței. Noțiunea de risc al titlului este reprezentată în teoria piețelor financiare prin coeficientul de volatilitate. portofoliului de piață este o sumă ponderată
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
se mai numesc titluri "defensive". Coeficientul de volatilitate al unui titlu se calculează din evoluția trecută a acestuia ( istoric) și din evoluția de ansamblu a pieței. Noțiunea de risc al titlului este reprezentată în teoria piețelor financiare prin coeficientul de volatilitate. portofoliului de piață este o sumă ponderată a volatilității titlurilor individuale componente, și a ponderii lor în totalul portofoliului: , unde gi este ponderea titlului i. Se remarcă: 1. Legătura invers proporțională între prețul de achiziție și rata venitului așteptată pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unui titlu se calculează din evoluția trecută a acestuia ( istoric) și din evoluția de ansamblu a pieței. Noțiunea de risc al titlului este reprezentată în teoria piețelor financiare prin coeficientul de volatilitate. portofoliului de piață este o sumă ponderată a volatilității titlurilor individuale componente, și a ponderii lor în totalul portofoliului: , unde gi este ponderea titlului i. Se remarcă: 1. Legătura invers proporțională între prețul de achiziție și rata venitului așteptată pentru o acțiune de capital. Adică, cu cât prețul de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
reale de venit prezentată. 2. Legătura direct proporțională dintre venitul așteptat și riscul individual al titlului, se observă în următorul grafic simplu: Fig. I.6 Relația risc-venit pentru un portofoliu compus din acțiuni = 1 se consideră, prin definiție, coeficientul de volatilitate al pieței. Dacă >1 (titlul este un amplificator al riscului portofoliului), venitul așteptat în contrapartidă trebuie să fie mai mare decât venitul mediu. Pentru <1, avantajul (venitul) oferit este mai mic (venit sub medie). 3. Din proprietatea de tranzitivitate, rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
fenomen) și obiectivă. Prin conștientizare și interpretare, pe un caz concret, se transformă în risc, care este subiectiv. Prima de risc are două exprimări: a) în accepțiune "relativă" un supliment adăugat la rata câștigului la capital, dacă aceasta nu include volatilitatea (nesiguranța) rezultatului investiției. Nu trebuie, însă, trasă concluzia că riscul este crescător ca funcție de timp, ci din contră, el se diminuează pe măsura apropierii orizontului de timp; b) în accepțiune "absolută" o parte din venitul la capitalul investit, care remunerează
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
ti variabilă de perturbație care cuantifică influența unor factori specifici titlului i, asupra rentabilității acestuia. Astfel, dacă punctul C reprezintă rentabilitatea titlului conjugată cu rentabilitatea pieței, la momentul h, hi măsoară abaterea verticală față de dreapta d (perturbația). i coeficientul de volatilitate a titlului i. Deoarece reprezintă panta dreptei de regresie, care formează un unghi û cu axa Ox, putem scrie: Se amplifică cu numitorul și se însumează pentru toate unghiurile formate, trasând paralele la Ox, prin diferite valori de rentabilitate (ri
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
este nul deoarece corelația între perturbațiile specifice ale titlului și piață este zero. Deci: (5) Relația (5) ne arată descompunerea riscului total al titlului (2i), în risc sistematic și risc diversificabil (2i). Riscul sistematic este produsul dintre coeficientul de volatilitate a titlului și variația indicelui bursier. Se numește sistematic deoarece nu poate fi evitat de investitor prin diversificare. 2. Rămânând în cadrul aceleiași probleme, dar în alt sistem de coordonate, avem modelul de evaluare a activelor financiare (MEAF). Pe axa Oy
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
în cadrul aceleiași probleme, dar în alt sistem de coordonate, avem modelul de evaluare a activelor financiare (MEAF). Pe axa Oy se reprezintă speranța unei rate de rentabilitate a titlului "i" anticipată de investitori (notată E(ri)) și pe axa Ox volatilitatea titlului i (notată i). În reprezentarea grafică, =1 se consideră, prin definiție, coeficientul de volatilitate al pieței, iar rf este rata de rentabilitate corespunzătoare unui împrumut fără risc (cu =0). Rentabilitatea lor este superioară rentabilității fără risc și inferioară rentabilității
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
financiare (MEAF). Pe axa Oy se reprezintă speranța unei rate de rentabilitate a titlului "i" anticipată de investitori (notată E(ri)) și pe axa Ox volatilitatea titlului i (notată i). În reprezentarea grafică, =1 se consideră, prin definiție, coeficientul de volatilitate al pieței, iar rf este rata de rentabilitate corespunzătoare unui împrumut fără risc (cu =0). Rentabilitatea lor este superioară rentabilității fără risc și inferioară rentabilității pieței. Fig. II.4. Modelul de evaluare a activelor financiare Elementul central al MEAF este
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
superioară rentabilității fără risc și inferioară rentabilității pieței. Fig. II.4. Modelul de evaluare a activelor financiare Elementul central al MEAF este dreapta pieței de active de risc (security market line). Ecuația dreptei este o funcție crescătoare de coeficientul de volatilitate a titlului: ) rf = (E(rp) rf)(i-0) (6) Ecuația precedentă este de tipul y-y0 = m(x-x0), unde x0=0, corespunzător volatilității nule a unui împrumut fără risc. Panta dreptei ne arată surplusul de rentabilitate al pieței față de rentabilitatea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
dreapta pieței de active de risc (security market line). Ecuația dreptei este o funcție crescătoare de coeficientul de volatilitate a titlului: ) rf = (E(rp) rf)(i-0) (6) Ecuația precedentă este de tipul y-y0 = m(x-x0), unde x0=0, corespunzător volatilității nule a unui împrumut fără risc. Panta dreptei ne arată surplusul de rentabilitate al pieței față de rentabilitatea unui împrumut fără risc. Ea reprezintă prima pentru risc a portofoliului pieței. Altfel spus, prima pentru risc a titlului este egală cu produsul
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
arată surplusul de rentabilitate al pieței față de rentabilitatea unui împrumut fără risc. Ea reprezintă prima pentru risc a portofoliului pieței. Altfel spus, prima pentru risc a titlului este egală cu produsul între prima pentru risc a pieței și coeficientul de volatilitate a titlului. Rearanjând relația (6) obținem: Cantitatea se numește prețul de risc al pieței și reprezintă remunerația oferită de investitor pentru riscul sistematic. Deci, rentabilitatea unui activ de risc este suma dintre rata de rentabilitate fără risc, și produsul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
individuale și covarianțele. Ecuația (13), reprezintă forma ecuației riscului în modelul diagonal. Primul termen al membrului drept al ecuației reprezintă riscul specific (suma produselor între pătratele ponderilor și riscurile specifice ale titlurilor). Cel de-al doilea termen (produsul între pătratul volatilității portofoliului și riscul pieței) reprezintă riscul sistematic al portofoliului considerat. Se determină frontiera eficientă, folosind multiplicatorii lui Lagrange, după procedura expusă în subcapitolul 2.3.1.b. Funcția obiectiv (de minimizat) este riscul portofoliului, redat de ecuația (4). Se folosesc
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Se calculează covarianțele celor trei titluri cu piața: prob=(-1,1)·1,07·0,2+0,9·(-1,33)·0,3+(-0,1)·0,37·0,5=-0,612 Analog cov2,p=1,04; cov3,p=1,409 Se determină volatilitățile celor trei titluri: ; β2=1,259; β3=1,705 Ecuația dreptei de regresie (3), scrisă pentru valori medii ne va da valorile α1, α2, α3. (αi și βi sunt constante pentru un titlu fixat, iar ) =5,1-(-0,740)5
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
bursiere (indicele bursier); 2. indicatori sectoriali (industrie, agricultură, servicii, turism, finanțe, asigurări); 3. indicatori cantitativi: prețul de vânzare și de cumpărare a titlurilor, numărul de titluri cotate, volumul tranzacțiilor, valoarea nominală și dobânda; 4. indicatori calitativi: rata rentabilității, riscul și volatilitatea unui titlu. Indicele bursier este un indicator cu valoare statistică, particularizat la fiecare bursă, care reflectă evoluția dinamică, de ansamblu, a pieței de valori mobiliare respective. Este un produs sintetic care poate avea ca activ suport acțiuni (cazul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
de exercitare a contractelor futures și opțiunilor pe indici și acesta se ocupă automat de lansarea ordinelor de exercitare. În apropierea datei de expirare (a contractelor futures și a opțiunilor pe indici) volumul contractelor exercitate crește brusc, la fel și volatilitatea pieței. Fenomenul este cunoscut ca "ora vrăjită" (witching hour) a pieței acțiunilor și induce perturbații de curs al indicelui 4. Atunci când coincid trei date de expirare: a contractelor futures pe indici, opțiunilor pe indici și opțiunilor pe contracte futures pe
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
pieței acțiunilor și induce perturbații de curs al indicelui 4. Atunci când coincid trei date de expirare: a contractelor futures pe indici, opțiunilor pe indici și opțiunilor pe contracte futures pe indici, avem o "oră vrăjită triplă", fenomen ce induce variații (volatilitate) de o asemenea amploare pe piață, încât constituie obiectul unor reglementări de stabilizare speciale. Pentru investitorii care nu vor să tranzacționeze întregul indice, există posibilitatea alegerii contractelor futures pe un "coș de titluri" (stock basket futures)5. Acesta conține acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
mai 1975 (Mayday) cu decopartimentarea unor activități financiare considerate distincte: băncile, bursele și asigurările. A fost ulterior potențat de competiția între piața financiară și sectorul bancar pentru atragerea unui număr cât mai consistent de investitori fideli. Pe de o parte volatilitatea piețelor financiare, care este o caracteristică organică a acestora, generează o percepție nefavorabilă de "fragilitate" a capitalului investit. Pe de altă parte, principalul atu al piețelor de capital este gestionarea mai eficientă a riscurilor întreprinzătorilor prin utilizarea instrumentelor financiare derivate
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
delimitărilor între cele trei componente, făcând aproape imposibilă calcularea și direcționarea necesarului de fonduri având ca destinație economia reală. Speculația ca reziduu al înclinației de rentabilizare pe termen scurt a capitalului pe piețe tot mai eficiente, reprezintă sursa majoră de volatilitate a piețelor de capital. Obiectivele tradiționale de politică economică națională, stabilitatea prețurilor și creșterea economică au fost "încâlcite" de existența speculației financiare în ecuație. Mai mult, speculația financiară a fost cauza apariției unui obiectiv de politică economică suplimentar: obligația morală
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica LucianDumitru Dîrdală SERGIU GHERGHINA este cercetător în cadrul Institutului Leibniz de Științe Sociale GESIS din Köln. A finalizat doctoratul în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității Leiden cu o teză despre relația dintre organizarea partidelor și volatilitatea electorală în Europa Centrală și de Est. A absolvit cum laude masterul de cercetare (MPhil) în analiză instituțională al Departamentului de Științe Politice al Universității Leiden și cum laude masterul (MA) în politici comparate la Departamentul de Științe Politice al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ZAMFIRA Partide regionale și democrație locală în România / 325 DRAGOȘ DRAGOMAN Lista de tabele Voturi obținute de partidele românești în perioada post-comunistă (procente) / 30 Dinamica numărului de partide în perioada post-comunistă / 32 Rezultatele electorale agregate pentru fiecare familie ideologică / 65 Volatilitatea electorală pentru fiecare familie ideologică / 68 Numărul efectiv de partide pentru fiecare familie ideologică / 69 Ponderea deputaților în funcție de nivelul de educație pe legislaturile din 2004-2008 și 2008-2012 / 89 Media de vârstă a deputaților pe grupuri parlamentare, pe legislaturi / 91 Media
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Particularități ale minciunii politice în funcție de caz / 147 Caracteristicile PRM și PNG-CD în perspectivă comparată / 175 Distribuția politicilor publice în funcție de legislaturi / 195 Distribuția politicilor publice în funcție de cabinete / 195 Organizațiile de membri ale partidelor românești / 225 Corelațiile dintre numărul de membri și volatilitatea electorală / 229 Componente cheie ale legilor finanțării partidelor / 239 Cheltuieli de campanie în Euro la alegerile parlamentare din 2000 / 245 Cheltuieli de campanie în Euro la alegerile parlamentare din 2004 / 246 Cheltuieli de campanie în Euro la alegerile parlamentare din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Comparație între rezultatele electorale ale UDMR și PCM în județele din Transilvania cu un număr semnificativ de etnici maghiari / 341 Tipologia partidelor regionale din România în funcție de caracterul etnic al organizației și al votului / 342 Lista de grafice Triunghiul ideologic / 63 Volatilitatea celor trei familii ideologice / 68 Beneficiarii colegiilor necompetitive / 113 Beneficiarii colegiilor necompetitive: experiență politică anterioară / 114 Carierele de partid ale beneficiarilor colegiilor necompetitive / 116 Averile câștigătorilor colegiilor vs. averile celorlalți parlamentari / 117 Media IPC din România vs. media IPC a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]