443 matches
-
ca acesta să fie destul de încărcat de feminitate sau de masculinitate”. Această analiză a iubirii dintre persoane atinge însăși intimitatea persoanei și, deci, esența sentimentului. Sabino Palumbieri recunoaște că sentimentul este starea subiectivă produsă de inimă în interiorul experiențelor cognitive sau volitive. Sentimentul este mereu întrupat în timp și spațiu și specificitatea îi provine de la acele contexte în care se inserează. Același autor demonstrează că sentimentul este punctul de convergență al tuturor dimensiunilor spiritului, prezent la toate nivelele, în forme diverse, iar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu concentrarea lui imediată, și o analogie pentru organizare în modul cum gîndul la un scop ce trebuie realizat determină ierarhia mijloacelor de folosit sau a acțiunilor ce trebuie îndeplinite; ele
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
indirectă. Și așa cum am văzut (* 21), o experiență de viață fundamentală, cîștigată pe cale pur practică, poate avea aceeași importanță. În cele de mai sus, am distins între fundal și bază. Baza, care este situată în special în viața sentimentală și volitivă, este mai însemnată decît fundalul intelectual. De altminteri se și vede că nu se pot trage concluzii, pornind de la desfășurarea generală a ideilor unui cercetător, cu referire la sentimentul său total în ce privește viața. Pentru a trage o asemenea concluzie este
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea, existența unor trăsături specifice creatorului: - s-a înregistrat cea mai mare incidență a precocității aptitudinilor speciale
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
acumulare și comprehensiune a informațiilor, care poate fi acompaniat de abilitate asociativ combinatorie mică, pe un fond energetic-stimulatoriu scăzut. Progresul poate fi obținut prin existența unor factori de mediu, culturali favorabili, iar capacitățile sunt condiționate și de activitate. 2. Tipul volitiv dispune de un fond energetic ridicat, dar energia este cheltuită în mod neproductiv, întrucât este dezvoltată latura motivațional afectivă în detrimentul celei asociativ combinatorii; aceste persoane lucrează bine după indicațiile date de cineva, fiind potrivite pentru activități de execuție. 3. Tipul
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
execuție. 3. Tipul cumulativ este persoana ce dispune de variate cunoștințe din multe domenii ale cunoașterii, dar nu are capacitatea de a le asocia, combina într-un mod nou și original, așadar indicele de creativitate este redus. 4. Tipul combinativ volitiv dispune de o cantitate relativ mică de informații care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care se poate asocia cu o capacitate crescută asociativ combinatorie. El poate efectua un număr foarte mare de asociații, combinații pe baza unui număr relativ mic de elemente. 5. Tipul combinativ-nevolitiv dispune de abilități asociativ combinatorii, dar nu de cele volitive, care i-ar putea permite obiectivarea, finalizarea proiectelor creative. 6. Tipul cumulativ-combinativ-volitiv este tipul geniului creativ, care are variate cunoștințe, abilități de combinare a acestora, și de asemenea, un fond energetic stimulatoriu ridicat. Persoanele din această categorie au cel mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri metodico - organizatorice eșalonate astfel: a) în prima etapă va urmări, din exterior, talia și aptitudinile psiho - motrice ale elevilor; b) în a doua etapă va urmări și evalua calitățile intelectuale și particularitățile afective și volitive; c) în cea de a treia etapă vor fi ierarhizate valorile individuale. Toate aceste trei etape se interpătrund, depistarea recrutarea elevilor talentați care corespund celor mai multe criterii și cerințe făcându-se în cadrul competițiilor din modulele lecțiilor de educație fizică, competițiilor între
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
caz și cerințe, dar utilizate profesional, activizând și circulația sângelui reparator. Ambele procedee se bucură și azi de atenție științifică. Acupuncturii chinezii i-au asociat tehnicile Tai-xi (respirație embrionară) de prelungire a apneei; yang shu (blocarea conductului seminal) prin comandă volitiv cerebrală, practică din perioada poligamică; practicile alchimice de prelungire a vieții prin consumarea de tonifiante și cercetarea, căutarea elixirului vieții. De la medicina vrăjitorilor, șamanilor, preoților, centrată pe practici impresive, sugestive și pe capacitatea reactivă a organismului, așa cum rezultă și din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de discontinuitate. În această construcție există etape critice, manifestate prin puternice contradicții interne. O astfel de etapă critică, poate cea mai semnificativă, se constată la vârsta școlară mare. În adolescență se produce un salt în integrarea funcțiilor cognitive, afective, motivaționale, volitive și caracteriale. Se desfășoară, așa cum observă Rousselet (1969) și alți autori, un intens proces de autoanaliză și autoevaluare, de raportare la un ideal de viață și de integrare socială. Precumpănitor în această etapă este, cum subliniază și Erikson (1959), sentimentul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Unul dintre simptomele principale ale tulburărilor de personalitate este instabilitatea emoțional volitivă. Această instabilitate aduce aceste personalități În conflict cu cerințele mediului social, contribuind la dezadaptarea socială și la agresivitate. După cum se știe K.Schneider constata ca acestea sunt personalități din cauza caracterului cărora au de suferit sau ei singuri sau cei din
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
conferă identitatea și fondul de personalitate proprii fiecărui individ. Limita interioară desemnează „natura din noi“ - sistemul de limite constitutiv - ca premisă a oricărei existențe umane. * Limita de depășit este limita interioară resimțită ca neajuns și introdusă într-un sistem proiectiv, volitiv și paideic (formativ). Fără existența unui proiect, limita interioară nu poate apărea ca obstacol și nu se poate transforma în limită de depășit. Abia când, în economia avansării către un scop, limita * interioară se dovedește a fi impediment, punct mort
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria devine expresia unei patologii asimilată feminității. "Această anatomie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comportarea individului decât atitudinile ieriferice care angajează Într-o mai mică măsură dominanțele personalității. Componentele structurale ale atitudinii M. Rosenberg și C. Hovland (1960) consideră că legătura individului cu mediul nconjurător preupune procese psihice de cunoaștere, procesele afective și procese volitive apud Radu și colab., 1994). Sfera intelectuală, afectivă și comportamentală reprezintă tructura psihologică a atitudinii. Majoritatea psihologilor promovează această optică lespre cele trei componente structurale ale atitudinii, și anume: componenta afectivă formată din stări emoționale și preferințe evaluative, componenta cognitivă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani și demență senilă atunci când tulburările apar după vârsta de 60 de ani. Demența Alzheimer-demență atipică cu debut precoce sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261795_a_263124]
-
prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani și demență senilă atunci când tulburările apar după vârsta de 60 de ani. Demența Alzheimer-demență atipică cu debut precoce sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani și demență senilă atunci când tulburările apar după vârsta de 60 de ani. Demența Alzheimer-demență atipică cu debut precoce sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261796_a_263125]
-
prin: - pierderea abilităților intelectuale suficient de severă pentru a interfera cu activitățile sociale și profesionale; - deteriorarea gândirii abstracte; - tulburări ale activității corticale superioare: afazie, apraxie, agnozie, dificultăți construcționale; - modificarea personalității; - starea de conștiență clară. Demența presenilă-degradarea progresivă a funcțiilor cognitivă, volitivă și prosexică fară triada simptomatică (agnozie, apraxie, afazie) - se consideră demență presenilă atunci când tulburările apar după vârsta de 40-45 de ani și demență senilă atunci când tulburările apar după vârsta de 60 de ani. Demența Alzheimer-demență atipică cu debut precoce sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261793_a_263122]