737 matches
-
Alessandro Volta 107, profesor de fizică, repetă experiența descrisă de Galvani, confirmând-o, și consideră contracția drept rezultat al reacției dintre metalele firelor de contact în țesutul muscular. Această explicație, greșită la bază, are efecte pozitive, și îl conduce pe Volta la inventarea primei baterii, numită "Bateria Volta". Volta numește "galvanism" (după numele lui Galvani) un curent produs de o reacție chimică. Pentru Galvani, electricitatea era un fenomen biologic, parte intrinsecă din activitatea organismului, a mușchiului. Pentru Volta, reacția la electricitate
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
experiența descrisă de Galvani, confirmând-o, și consideră contracția drept rezultat al reacției dintre metalele firelor de contact în țesutul muscular. Această explicație, greșită la bază, are efecte pozitive, și îl conduce pe Volta la inventarea primei baterii, numită "Bateria Volta". Volta numește "galvanism" (după numele lui Galvani) un curent produs de o reacție chimică. Pentru Galvani, electricitatea era un fenomen biologic, parte intrinsecă din activitatea organismului, a mușchiului. Pentru Volta, reacția la electricitate era un fenomen fizic rezultat din frecarea
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
descrisă de Galvani, confirmând-o, și consideră contracția drept rezultat al reacției dintre metalele firelor de contact în țesutul muscular. Această explicație, greșită la bază, are efecte pozitive, și îl conduce pe Volta la inventarea primei baterii, numită "Bateria Volta". Volta numește "galvanism" (după numele lui Galvani) un curent produs de o reacție chimică. Pentru Galvani, electricitatea era un fenomen biologic, parte intrinsecă din activitatea organismului, a mușchiului. Pentru Volta, reacția la electricitate era un fenomen fizic rezultat din frecarea pielii
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
îl conduce pe Volta la inventarea primei baterii, numită "Bateria Volta". Volta numește "galvanism" (după numele lui Galvani) un curent produs de o reacție chimică. Pentru Galvani, electricitatea era un fenomen biologic, parte intrinsecă din activitatea organismului, a mușchiului. Pentru Volta, reacția la electricitate era un fenomen fizic rezultat din frecarea pielii broaștei de electrod. Volta ironiza teoria despre fluidul ajuns la mușchi prin nerv, a lui Galvani, și avea dreptate. Cert este însă că Galvani demonstrează, pentru prima dată, efectul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
numele lui Galvani) un curent produs de o reacție chimică. Pentru Galvani, electricitatea era un fenomen biologic, parte intrinsecă din activitatea organismului, a mușchiului. Pentru Volta, reacția la electricitate era un fenomen fizic rezultat din frecarea pielii broaștei de electrod. Volta ironiza teoria despre fluidul ajuns la mușchi prin nerv, a lui Galvani, și avea dreptate. Cert este însă că Galvani demonstrează, pentru prima dată, efectul potențialului electric asupra unei celule a organismului uman. Noțiunea de bioelectricitate care-i este atribuită
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
electromagnetismului, electrochimiei, diamagnetismului și electrolizei. Stabilește efectul magnetului asupra razelor de lumină și inventează instrumentul electromagnetic rotativ, fundamentul tehnologiei motorului electric. Descoperă benzenul și introduce terminologia de anod, catod, electrod și ion în fizica clasică. 107 Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827), fizician și chimist italian, descoperitorul metanului, un gaz inflamabil compus dintr-un atom de carbon și patru de hidrogen (CH4), inventator al bateriei electrice. Repetând experiența lui Galvani, se convinge de faptul că contractura mușchilor broaștei moarte este rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
-se un autentic aspect autumnal-hibernal. Nehotărâți încă să treacă la îmbrăcăminte groasă, ieșenii ieșiți în număr mic pe stradă merg grăbiți și zgribuliți spre treburile care i-au scos din casă. Stolurile de ciori, aceste prevestitoare de vreme rea, înscriu volte la mică înălțime, voind parcă să confirme prognozele sumbre ale meteorologilor privind iminenta înrăutățire și răcire a vremii în următoarele zile. Pe ecranul televizorului sunt înfățișate aspecte ale iernii, instalată temeinic în regiunile muntoase din nordul țării, cu tendință de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
giorno / a cui tranquille acque muovono appena / folte d'angeli di verdi alberi în cerchio. E la tua veste è bianca: Profonda la stradă / șu cui scendeva îl vento / certe notti di marzo, / e ci svegliava ignoti / come la prima volta. În me smarrita ogni formă: Altra vită mi tenne: solitaria / fra gente ignota; poco pane în dono. Di frescă donna riversa în mezzo ai fiori: Fuori era notte / e gli aștri seguivano preciși / ignoti cammini în curve d'oro (...). Metamorfosi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pane în dono. Di frescă donna riversa în mezzo ai fiori: Fuori era notte / e gli aștri seguivano preciși / ignoti cammini în curve d'oro (...). Metamorfosi nell'urna del sânto: (...) sânto ignoto: gemono al seme sparso / larve verdi: / îl mio volto è loro primavera. Convalescenza: Farsi amore un'altra morte sento / ignota a me, mă più di questa tarda, / che mi spinge sovente alle sue forme. Mobile d'astri e di quiete: e battere di mani ed una voce / dolcezze spalancarmi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
aurora în ciel fosse ridesta. (vv. 4-6) Spento îl diurno raggio în occidente (Frammento XXXIX): I ramuscelli ivan cantando al vento, (...). (v. 10) Sola tenea la taciturna via / la donna, e îl vento che gli odori spande, / molle passar sul volto și sentia. (vv. 19-21) Veniva îl poco lume ognor più fioco; / e intanto al bosco și destava îl vento, / al bosco là del dilettoso loco. (vv. 37-39) E îl duro vento col petto rompea, / che gocce fredde giù per l
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Veniva îl poco lume ognor più fioco; / e intanto al bosco și destava îl vento, / al bosco là del dilettoso loco. (vv. 37-39) E îl duro vento col petto rompea, / che gocce fredde giù per l'aria nera / în sul volto soffiando le spingea. (vv. 58-60) E și rivolse indietro. E în quel momento / și spense îl lampo, e tornò buio l'etra, / ed acchetossi îl tuono, e stette îl vento. (vv. 73-75) 4. vento în poezia lui Salvatore Quasimodo Vento
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la brigata che lieve m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore, (...). E la tua veste è bianca: Profonda la stradă / șu cui scendeva îl vento / certe notti di marzo, / e ci svegliava ignoti / come la prima volta. Ariete: Nel pigro moto dei cieli / la stagione și mostră: al vento nuova, / al mandorlo che schiară / piani d'ombra aerei / nuvoli d'erbe e biade: (...). Terra: Notte, serene ombre, / culla d'aria, / mi giunge îl vento se în te
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
morte o risale / ai colori delle insegne straniere... 19 gennaio 1944: (...) e s'ode îl vento con rombo di crollo / se scuote le lamiere che qui în alto / dividono le logge, (...). Giorno dopo giorno: Con noi la morte ha più volte giocato: / s'udiva nell'aria un battere monotono di foglie / come nella brughiera se al vento di scirocco / la folaga palustre sale sulla nube. Uomo del mio tempo: Dimenticate, o figli, le nuvole di sangue / salite dalla terra, dimenticate i
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dimmi: d'amore / favilla alcuna, o di pietà, giammai / verso îl misero amante îl cor t'assalse / mentre vivesti? (vv. 47-64) Consalvo: (...) conscia del suo poter, conscia che un guardo / suo lieto, un detto d'alcun dolce asperso, / ben mille volte ripetuto e mille / nel costante pensier, sostegno e cibo / esser solea dell'infelice amante: / benché nulla d'amor parolă udita / avess'ella da lui. Sempre în quell'alma / era del gran desio stato più forțe / un sovrano timor. Così l
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altrui; che non și cela / vero amore alla terra. (vv. 85-89) Due cose belle ha îl mondo: / amore e morte. All'una îl ciel mi guida / în sul fior dell'età; nell'altro, assai / fortunato mi tengo. Ah, se una volta, / solo una volta îl lungo amor quieto / e pago avessi tu, foră la terra / fatta quindi per sempre un paradiso / ai cangiati occhi miei. (vv. 99-106) O Elvira, Elvira, oh lui felice, oh sovra / gl'immortali beato, a cui tu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și cela / vero amore alla terra. (vv. 85-89) Due cose belle ha îl mondo: / amore e morte. All'una îl ciel mi guida / în sul fior dell'età; nell'altro, assai / fortunato mi tengo. Ah, se una volta, / solo una volta îl lungo amor quieto / e pago avessi tu, foră la terra / fatta quindi per sempre un paradiso / ai cangiati occhi miei. (vv. 99-106) O Elvira, Elvira, oh lui felice, oh sovra / gl'immortali beato, a cui tu schiuda / îl sorriso
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
opre, gli eventi / onde cotanto ragionammo insieme? / questa la sorte dell'umane genți? / All'apparir del vero / tu, misera, cădești: e con la mano / la fredda morte ed una tomba ignuda / mostravi di lontano. (vv. 56-63) Le Ricordanze: (...) e quante volte / questa mia vită dolorosa e nuda / volentier con la morte avrei cangiato. / Né mi diceva îl cor che l'età verde / sarei dannato a consumare în questo / natio borgo selvaggio, intră una gente / zotica, vil; cui nomi strani, e spesso
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
alle ruote di tortură. T'ho visto: eri tu, / con la tua scienza esatta persuasa allo sterminio, / senza amore, senza Cristo. Hai ucciso ancoră, / come sempre, come uccisero i padri, come uccisero / gli animali che ți videro per la prima volta. Colore di pioggia e di ferro: Dicevi: morte, silenzio, solitudine; / come amore, vită. Parole / delle nostre provvisorie immagini. Lettera alla madre: Șo che non stai bene, che vivi, / come tutte le madri dei poeți, povera / e giusta nella misura d
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dell'antichità è visibile tanto în alcune immagini trasposte da entrambi nei propri verși, quanto nella scelta delle opere destinate alla traduzione. Frammentato e riplasmato, l'intertesto leopardiano ha costituito la matrice di numerose poesie di Quasimodo che sono, a volte, delle vere riscritture nelle quali îl loro creatore, spinto dall'imperativo di contraddire i modelli e dal desiderio di essere incluso tra le voci maggiori del suo tempo contesta îl maestro, ne prende în prestito i motivi letterari e li
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
siepi. // Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, (D'alberi sofferte forme). 361 E non ci sazia / volto mutevole d'aria e di colli (Mobile d'astri e di quiete). 362 Cfr. Paolo Valesio, "Quasimodo, la fitomorfosi e l'(în)(di)visibile", Quaderni quasimodiani 1, Centro Nazionale di studi quasimodiani, Modica, 1990, pp. 127-139. Autorul consideră că măsura
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
innamorata dell'autore è una di quelle immagini, uno di quei fantasmi di bellezza e virtù celeste e ineffabile, che ci occorrono spesso alla fantasia, nel sonno e nella veglia, quando siamo poco più che fanciulli, e poi qualche rară volta nel sonno o în una qualche alienazione di mente, quando siamo giovani. Infine è la donna che non și trova, Giacomo Leopardi, 2004, op. cît., p. 255. V. și Dialogul lui Torquato Tasso cu geniul lui familiar în care imaginea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi e gli eroi antichi", Leopardi e îl mondo antico, cît., pp. 226-227). Într-o scrisoare din 26 aprilie 1819 adresată lui Pietro Giordani (Epistolario, cît.), poetul mărturisește că acest personaj al Antichității este alter-egoul sau: questa medesima virtù quante volte io quasi strascinato di malissimo grado a bestemmiare con Bruto moribondo. Infelice, che per quel detto și volge în dubbio la sua virtù, quand'io veggo per esperienza e mi persuado che sia la prova più forțe che ne potesse
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Giammai d'allor che în pria / Questa vită che sia per prova înțesi, / Timor di morte non mi strinse îl petto. (Îl pensiero dominante); Non ho paura della morte / come non ho avuto timore della vită. (Varvàra Alexandrovna). 501 Quante volte implorata / Con desiderio intenso, / Morte, șei tu dall'affannoso amante! (Amore e morte). 502 Di te ha sgomento / îl cuore secco e dolente, / infanzia imposseduta (Convalescenza); Giovane son, mă și consumă e perde / La giovanezza mia come vecchiezza; / la qual
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
canto di Saffo). 506 În me smarrita ogni formă, / bellezza, amore, da cui trae inganno / îl fanciullo e la tristezza poi. (În me smarrita ogni formă) 507 Tornammi în mente îl dì che la battaglia / d'amor sentii la prima volta (Îl primo amore); îl cor (...) percosso d'amor; grave procella ; dinanzi al fier disio / rugghiando, intorno intorno oscura (Amore e morte); Mă dove battono i tuoi tamburi, amore? (Lungo l'Isar). 508 E sul colle d'Antela, ove morendo / Și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Monaco, Andorra (alături de spaniolă) și, prin colonizări, în alte continente, America: Canada (în provincia Québec), S.U.A. (statul Luisiana), Antilele franceze, Guyana franceză; Africa: Benin, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Coasta de Fildeș, Congo, Ga-bon, Guineea, Madagascar, Mali, Niger, Rwanda, Senegal, Togo, Volta Superioară, Zair. Este limbă uzuală în Algeria, Kampuchia, Laos, Liban, Maroc, Tunisia și alte state (insulare) mici. Franceza are evoluția cea mai divergentă în raport cu situațiile din latină și multe caracteristici care nu merg în comun cu ale celorlalte limbi romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]