837 matches
-
de pașii a zeci de părinți slujitori din Arhiepiscopia Dunării de Jos, alături de fanfara militară și a sute de credincioși . Când îi văd sosind, privirile parcă mi se coagulează în lacrimi, uneori gata să cadă nerăbdătoare, biciuite parcă de toată vrednicia oamenilor de a veni la Dunăre, la locul special amenajat pentru săvărșirea acestei mari slujbe. De priveam în dreapta sau în stânga mea, toate chipurile omenești semănau a flori îmbrobodite din tot șiragul de flori plăcute bunului Dumnezeu, fiindcă de acolo de
DE SFÂNTA BOBOTEAZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348771_a_350100]
-
cultural, și bisericește, și social, a devenit la rându-i, dascăl și părinte, păstor și mentor, așezat de acum pe aceleași file ale „Calendarului de inimă românească” ... Întrucât toată viața a slujit „Biserica din mers”, cu credincioșie, cu demnitate, cu vrednicie și realism, atent la „luminile” nestinse ale sfinților și ale oamenilor mari, el însuși a lăsat lumină multă, atât prin valoroasa lui operă teologică, istorică și culturală, în ctitoriile bisericești, dar mai ales în viața ucenicilor și a fiilor săi
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
cu alte cuvinte este vorba de îndumnezeirea prin har, care se face încă din această viață. 4. - În altă ordine de idei, care vedeți a fi termenul corect de abordare a acestei probleme: - acela de deasă împărtășanie, rară împărtășanie, cu vrednicie, fără, cu pregătire sau fără, ori continuă împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele Sfintele, după cum citim în rugăciunea de după Epicleza Euharistică
PĂRINTELE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346735_a_348064]
-
de abordare a acestei probleme: - acela de deasă împărtășanie, rară împărtășanie, cu vrednicie, fără, cu pregătire sau fără, ori continuă împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele Sfintele, după cum citim în rugăciunea de după Epicleza Euharistică ce zice: „Se sfărâmă și se împarte Mielul lui Dumnezeu, Cel ce se sfărâmă și nu se desparte, Cel ce se mănâncă și niciodată nu se sfârșește, ci
PĂRINTELE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346735_a_348064]
-
ce zice: „Se sfărâmă și se împarte Mielul lui Dumnezeu, Cel ce se sfărâmă și nu se desparte, Cel ce se mănâncă și niciodată nu se sfârșește, ci pe cei ce se împărtășesc îi sfințește” - argument pentru continua împărtășanie. În ce privește vrednicia, aceasta este un dar de la Dumnezeu și nicidecum meritul nostru!... Motivele invocării nevredniciei, cu canoanele, să știți că sunt din lipsa de dragoste și să se mai știe că Liturghierul care cuprinde rugăciunile de taină speciale pe care le citesc
PĂRINTELE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346735_a_348064]
-
care iradiază dintr-un centru mai presus de ea. Datorită acestei gândiri, Biserica Ortodoxă și-a înțeles menirea și misiunea de a se descoperi pe sine drept organ al Sfântului duh întru împlinirea operei mântuitoare a lui Iisus Hristos, o vrednicie marcată de o responsabilitate supremă În acest sens a avut întotdeauna și o abordare și înțelegere reală a unității creștine generale, pe care își întemeiază ecumenismul ei concret și practic. Certitudinea ei, de asemenea supremă, este „arvuna Duhului”, chezășia faptului
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
care iradiază dintr-un centru mai presus de ea. Datorită acestei gândiri, Biserica Ortodoxă și-a înțeles menirea și misiunea de a se descoperi pe sine drept organ al Sfântului duh întru împlinirea operei mântuitoare a lui Iisus Hristos, o vrednicie marcată de o responsabilitate supremă . În acest sens a avut întotdeauna și o abordare și înțelegere reală a unității creștine generale, pe care își întemeiază ecumenismul ei concret și practic. Certitudinea ei, de asemenea supremă, este „arvuna Duhului”, chezășia faptului
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
este dat cu măsură" (Ioan III, 34) și măsura neîncetat deficitară a vieții mele duhovnicești. Dar apoi, primul și cel mai important rod al întregii vieți și spiritualități creștine, așa cum se întâmplă la sfinți, nu este sentimentul și conștientizarea vreunei "vrednicii", ci a unei nevrednicii . Cu cât te apropii mai mult de Dumnezeu cu atât devii mai conștient de nevrednicia ontologică a întregii făpturi înaintea lui Dumnezeu, de darul Său către noi. O astfel de spiritualitate este absolut incompatibilă cu ideea
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
greu va muri cineva pentru un drept... Dar Dumnezeu își arată dragostea Lui față de noi prin aceea că, pentru noi, Domnul Iisus Hristos, a murit când noi eram încă păcătoși ..." (Romani V, 6-8). A "măsura" acel dar cu meritele și vrednicia noastră este începutul acelei trufii duhovnicești care este adevărata esență a păcatului. Această tensiune își are centrul și, de asemenea, izvorul în viața sacramentală. Aici, în timp ce ne apropiem de dumnezeieștile Daruri, devenim conștienți iară și iară de dumnezeiescul "năvod" în
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
întregime se apropie de sfârșit. Cele sfinte, Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sunt doar pentru cei ce sunt sfinți. Dar nimeni nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii" omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici" de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-a
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Teofana Scânteie, 30 de ani stareță la Mănăstirea Vorona, Monahia Benedicta Braga - stareță și ctitor al Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" din apropiere de Detroit - SUA și altele. Personalități culturale strălucite, înregimentate în armata slujitorilor Mirelui Iisus Hristos (pe trepte de vrednicie diferite), sunt evocate cu evlavie și prețuire intelectuală de Părintele Timotei Aioanei: Mitropolitul Antonie Plămădeală, Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș, Starețul Petroniu Tănase de la Schitul Românesc Prodromu - Muntele Athos, Monahul Nicolae Steinhardt de la Mănăstirea Rohia și mulți alții. Consecvent datoriei asumate
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
aparții, fii sigur că Dumnezeu va ține cont de acestea. Dar, El va ține cont, de ceea ce tu ai în inimă. De felul cum te-ai curățit sufletește, de felul cum ți-ai dereticat prin inima, ca să-L primești cu vrednicie pe Isus Cristos, spre Slavă și Învierea cea veșnică! Lumină Pascala să ne ajute să iertam și să ne smerim în fața suferințelor Mântuitorului pentru mântuirea noastră! Să luăm Lumină frate de la frate și prieten de la prieten. Cristos - Lumină Lumii să
MAI BINELE ESTE RĂUL BINELUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348330_a_349659]
-
arată foarte clar acest lucru, afirmând despre Eunomiu: „Căci prin cele prin care se preface că disprețuiește înfumurarea se ridică pe sine la cea mai de pe urmă înfumurare. Căci, dacă cele prin care se arată că i se îngăduie cu vrednicie să se poarte așa sunt picturi ale viețuirii evanghelice, lasă să se deducă cum că a ajuns să creadă că el e ca cineva din cei îmbunătățiți. Ținând acestea ca pe un semn al intenției lui, trecând sub tăcere multe
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE S-A ÎMPLINIT ÎN LUNA OCTOMBRIE ANUL 2 [Corola-blog/BlogPost/344959_a_346288]
-
contemporani reali ai evenimentelor biblice din Geneză, până la a doua venire; noi le trăim concret ca martorii lor oculari. De aceea, fiecare citire a Evangheliei ne plasează în evenimentul relatat...”[21] Chiar rugăciunile Liturghiei ne introduc în această stare: „cu vrednicie și cu dreptate este a-Ți cânta Ție, pe Tine a te binecuvânta, pe Tine a Te lăuda, Ție a-Ți mulțumi, Ție a ne închina, în tot locul stăpânirii Tale; căci Tu ești Dumnezeu negrăit și necuprins cu gândul
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
cu Sfintele tale taine și să se învrednicească de cereasca ta împărăție”. Anafora liturgică, în special cea a Sfântului Vasile cel Mare, ne ajută să înțelegem că Jertfa mântuitorului s-a săvârșit pentru a spăla păcatele oamenilor, care, nu pentru vrednicia lor, ci din dragoste dumnezeiască nețărmurită și neclintită sunt chemați să se împărtășească din ea; pentru ca Jertfa Mântuitorului, reactualizată și retrăită în fiecare Dumnezeiască, prin împărtășire, are loc recrearea omului: Că zidind pe om, luând țărână din pământ, și cu
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
eclesială. De asemenea, rugăciunile de mulțumire își găsesc sensul în însuși actul împărtășirii, pentru care întreaga Biserică este chemată să-I mulțumească lui Dumnezeu: „Drepți primind dumnezeieștile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cereștile și de viață făcătoarele, înfricoșătoarele lui Hristos Taine, cu vrednicie să mulțumim Domnului”. Din textul Sfintei Liturghii înțelegem că „Împărtășirea nu este o experiență mistică: noi bem din potirul lui Iisus Hristos, pentru că El s-a dat pe Sine însuși pentru viața lumii. Pâinea de pe disc și vinul din potir
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
locul central și primordial, și împărtășirea, se poate revigora viața liturgică, pentru că, prin Sfânta Taină a Spovedaniei, creștinul se renaște din punct de vedere spiritual, iar prin Sfânta Împărtășanie se unește cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Cât privește vrednicia sau nevrednicia în fața Sfântului potir, menționez și subliniez cuvintele Părintelui Profesor Alexander Schmemann în care zice că „Nici unul nu a fost „vrednic” să primească Sfânta împărtășanie, nimeni nu a fost pregătit pentru aceasta. Însă nici meritele, dreptatea, devoțiunea dispar, se
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
această viață dascăl al Bisericii, iar conștiința catolică l-a declarat peste veacuri Doctor Ecclesiae (1568). În jurul lui s-au adunat toți, și cei din timpul vieții și cei de-a lungul veacurilor, plecând capul în fața lucrării sale sfinte, recunoscând vrednicia sa plină de harisme și binecuvântări. Suntem îndestulați cu aceeași apă de izvor al harului și ea ne este martor frățietății în creștinism. Mă bucur că pot să redau câteva din profunzimile sale teologice, pentru folosul conștiinței creștine și pentru
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
sa plină de harisme și binecuvântări. Suntem îndestulați cu aceeași apă de izvor al harului și ea ne este martor frățietății în creștinism. Mă bucur că pot să redau câteva din profunzimile sale teologice, pentru folosul conștiinței creștine și pentru vrednicia moștenirii luminoase pe care ne-a lăsat-o nouă marele ierarh, dascăl și părinte, Sfântul Vasile al Cezareii Capadociei. Noi toți mâncăm din pâinea trudită și binecuvântată a lui Vasile cel Mare, ne hrănim din iubirea lui inepuizabilă. Sfântul Vasile
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
soarta unirii românilor. În Țara Românească mitropolitul Nifon Rusescu a desfășurat o activitate revoluționară febrilă, cu multă abilitate diplomatică, fiind tot timpul în miezul evenimentelor până la alegerea definitivă a lui Cuza, știind că: „unirea este înălțarea clerului la adevărata sa vrednicie,... pentru că dă mijloace de a i se înlesni o învățătură largă, trebuincioasă pentru răspândirea cuvântului lui Dumnezeu, pentru că ridică nevoia în care se află astăzi cea mai mare parte din mădularii clerului, nevoia de a se josura cerșind de la fiii
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
o depun la picioarele altarului dumnezeiesc, iar ca domn și ca creștin chemăm asupră-ne binecuvântarea Prea Sfinției Voastre, a iubitorilor de Hristos părinți episcopi și a întregului cuvios cler al Țării Românești, iubita noastră patrie, ca să putem păși cu vrednicie pe calea măreață ce ne-ați deschis împreună cu demnii reprezentanți ai Țării Românești.” (Acte și Documente..., op. cit., p. 887-888) Răspunsul protocolar de mulțumire al Domnului Cuza, devine și un act care confirmă contribuția expresă a Clerului ortodox la înfăptuirea marelui
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cunoaște pe Părintele Arhimandrit Roman Braga - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere. Mai întâi și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]