5,612 matches
-
deplasării: comemorarea masacrului de la Katyn, care în acel timp istoric era teritoriu polonez. Pe niște răni istorice se pune sare, toată planeta se uită chiorîș la ruși, iar puterea din umbră își freacă mîinile și își face planuri prinvind importantele zăcămintele de gaze neconvenționale descoperite de curînd în Polonia, care ar putea asigura independența energetică a Europei, dar ar putea produce și desprinderea statelor europene de dependența gazului rusesc, Polonia devenind astfel unul dintre marii furnizori de gaze naturale ai Europei
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
statui.Aici este și o statuie a lui Pablo Picasso.Industria excelează, fiind foarte bine pusă la punc. Construcții de mașini,vagoane,tipografii,confecții și alte concerne industriale.Orașul este inima „piațeide grâu”și un mare centru financiar.Date fiind zăcămintele de fier din zona „Lake Superior”,Chicago s-a dezvoltat și ca un centru metalurgic.Până la sfârșitul secolului trecut și începutul prezentului... au venit aici mulți imigranți,între care și mii de romani,lucrând în oțelarii.Uniiau făcut ceva bani
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
satelit permit astăzi să se descifreze textul unei cărți rămasă deschisă, undeva pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
satelit permit astăzi să se descifreze textul unei cărți rămasă deschisă, undeva pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
satelit permit astăzi să se descifreze textul unei cărți rămasă deschisă, undeva pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
pe tabla acoperișurilor. TE strig Încă cincizeci de ani vor Călători undele sonore Prin labirintul auzului TĂU. *** A trecut, a trecut îngerul Lemuel pe deasupra lanului de tutun. Făcutu-s-au nevăzute frunzele peceți de ceară pe mineiele toamnei. Se licitează zăcăminte de tămâie pentru mortarul Sfintei Sofii Prosperă piața roșie, crește prețul acțiunilor și al picăturii de sânge dăruite fiecăruia de Hristos. *** Fosforul îngerilor în putrefacție îți luminează, prințe, în priviri. Printre trupurile trecătorilor cerșetorii indică un Dumnezeu în retragere. *** Crivățul
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
Petroșani, care au proiectat minele și instalațiile miniere la parametri mondiali, dar la norme de producție peste putințe ce au fost trasate ca sarcina de partid și stat. Nevoia tot mai mare de aur a impus o cercetare riguroasă a zăcămintelor de aur din patrulaterul aurifer din Munții Apuseni, cu maximum de focalizare la Roșia Montană, unde au fost angrenate mai multe echipe complexe de specialiști, formate din ingineri, tehnicieni, geologi, topografi, forjori pentru eșantioane, care au adunat cu mult profesionalism
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
de către Imperiul Persan. Fostă colonie feniciană importantă, adevărata identitate și-o dobândește în perioada elenă, când grecii au format aici Regatul Kition, în secolul al XIII-lea, devenind un important port și centru de comerț (insula este foarte bogată în zăcăminte de cupru). Datorită așezării sale a devenit principala atracție pentru cotropitorii străini, Cipru fiind la mila cuceritorilor săi - fie greci, perși, egipteni, romani, bizantini, turci, francezi, venețieni sau britanici - o perioadă îndelungată, și, totodată, loc de intersectare a atâtor civilizații
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
satelit permit astăzi să se descifreze textul unei cărți rămasă deschisă, undeva pe o masă în aer liber. Permit să se detecteze tot felul de adăposturi blindate, buncăre, silozuri de rachete, aeroporturi subterane la indiferent ce adâncime, permit descoperirea ultimelor zăcăminte ale subsolului. Dar nu „văd” suprafețele imense cultivate cu mac, canabis, cânepă indiană și toate celelalte plante purtătoare ale ale unei morți programate. Nu de pe altă planetă, ci din Afganistan de unde provin patru cincimi din producția mondială a drogurilor. Și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele.Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe.Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile.Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă eurocaimacul poveștii, se numără și eurozațul snoavei.Rezultă, dintr-un condei, eurogropi, eurogunoaie, eurovaci, eurohoți, euroșpagă și, de ce nu, cel mai bogat zăcământ de pe la noi, europrostia. Când pui apă de ploaie într-o băutură tare, tăria se blegește și devine plană, precum cenușa.Coniacul, democratizat, devine poșircă.De acum înainte, Europa nu va mai alerga, nebună, spre progres, ci va merge șontâc-șontîc, în
O PINIE, DOUĂ PINII de JANET NICĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356035_a_357364]
-
Papei Ioan Paul al II-lea. Mantia „Madonei Negre”, acoperită cu foiță de aur alb și galben Icoana „Madonei Negre” a ajuns la Cacica în urmă cu 200 de ani, odată cu polonezii aduși de Curtea de la Viena pentru a extrage zăcămintele de sare descoperite în zonă. Pentru că la ei acasă exista un adevărat cult și pelerinajele la Czestochowa erau aproape obligatorii pentru orice catolic polonez, oamenii s-au gândit să vină în Bucovina și cu o copie a icoanei Maicii Domnului
ICOANA MADONA NEAGRA DE LA CACICA de ION UNTARU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354807_a_356136]
-
țări europene care au interzic folosirea cianurilor în minerit. El rămâne orb la faptul că toate celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna Gold Corporation, sunt în alte țări, nu în Canada, oare de ce (!), doar Canada are mai multe zăcăminte de aur decât România?! Nu a realizat nici amănuntul, semnificativ, că celelalte exploatări aurifere pe care a pus mâna respectiva companie sunt fie în deșerturi, fie în munți sterpi, nepopulați, nu ca Roșia Montană o arie bogată și majestoasă cu
ŞI NOI AM FOST LA ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354852_a_356181]
-
forțate în sistemul politic, economic și de valori otomane - urmare a instaurării regimului de dominație fanariotă, aceste forme de integrare au fost parțiale și vremelnice, neajungând vreodată la forme de simbioză inter și intraculturale care să fi pervertit în profunzime zăcământul spiritual tradițional și formativ. Desigur, nu poate fi neglijată orientalizarea în materie de mod de viață, habitat, de alimentație și îmbrăcăminte la nivelul elitelor însă, la nivelul maselor și al structurilor administrative de jos, locale, inclusiv a instituției școlare, acestea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
pe latura politică a poveștii, ci voi încerca să spicuiesc amintiri despre Moldova Nouă și oamenii care au trăit și muncit aici. Moldova Nouă a fost declarată oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii Banat. Zăcămintele din zona Banatului de sud-vest erau cunoscute, însă nu erau delimitate, necunoscându-se adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte erau cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
și muncit aici. Moldova Nouă a fost declarată oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii Banat. Zăcămintele din zona Banatului de sud-vest erau cunoscute, însă nu erau delimitate, necunoscându-se adevărata bogăție din adâncuri. Aceste zăcăminte erau cunoscute încă din antichitate. Prospecțiunile din zonă îmi erau cunoscute din anii școlii profesionale. Diverse șantiere de prospecțiuni funcționau pe aceste teritorii. Pe lângă cei veniți din alte părți ale țării, au început și localnicii din satele și comunele din
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
încadreze la aceste noi unități economice ale vremii. În anul 1965 s-a semnat actul de naștere al noii întreprinderi miniere, care avea să fie emblema și fanionul orașului până după anii 2000, când din considerente inexplicabile, exploatarea acestui imens zăcământ de minereuri complexe, a fost redusă sau chiar sistată în subteran. Atunci forța de munca era absolut necesară și se trimiteau mineri din toate bazinele miniere ale României. Erau detașați în primul rând muncitorii calificați, meseriași de excepție, cărora li
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
de buciumani dar și simpatizanți, s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viață închinată culturii populare românești, cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
pășuni, pomi, livezi, viță de vie, lunci fertile, cea mai bogată faună și cea mai aleasă floră, ape care străbat țara de-a lungul și de-a latul, lacuri, faimosul și milenarul Danubiu, ieșirea la mare, subsolul bogat cu diverse zăcăminte prețioase și vitale, clima cea mai favorabilă, ne confirmă marele Dar ceresc și Dragostea specială ce ne-o poartă Mântuitorul nostru Dac-Iisus Hristos. Dacii-Strămoșii noștri milenari erau legați sufletește și frățește de toate aceste daruri naturale oferite din prisosință
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 10 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului mi-ai spus că zăcăminte nu-s din dor de dus din ziceri de poeme de-aceea azi când poame plâng la coama de cireși sub nori eu n-am să plâng adeseori ci am să mă ascund sub drumul dus e ceasul buzelor prea
SONETE CU RĂSUNETE 10 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370908_a_372237]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului „Cântecele de dor, cântecele «bătrânești», doinele, cântecele de rezistență ale folclorului muzical bucovinean din zona Cernăuțiului, culese de la izvor și rupte de la
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
au fost mângâiate cu glasul Artemizei Bejan, un glas de catifea ce va rămâne întipărit în memoria afectivă a celor ce prețuiesc și urcă la suflet cântecul adevărat, curat și valoros, pur muzical folcloric și cu toate caratele nestematelor din zăcământul bunăstării noastre spirituale”, rostea la telefon, indicându-mi să scriu, la dispariția artistei, maestrul Benone Sinulescu. Rămâne gol de cuvânt graiul în aceste momente când un neam își conduce spre despărțire, cu pasul gândului îngreunat și demobilizat de supărare, o
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
și a artistei unice, de imensă importanță în culegerea și interpretarea unor comori de cântece oglinditoare ale folclorului bucovinean din zona Cernăuți, Artemiza Bejan. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Artemiza Bejan Reîntoarceri peste pragul uitării la zăcământul bunăstării spirituale / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și 115 000 kg argint. Apoi ei au continuat exploatarea zăcămintelor aurifere din Munții Apuseni și după ocuparea Daciei [...]» (p. 5). Apoi, fără a ni se preciza dacă, în afara Daciei Antice (fie reducându-se și numai la aria României de azi), pe glob, mai există alte locuri / țări care să se
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
acest act monstruos. Imediat după publicarea acestui protest, a apărut în ,,L`Homme libre” , organ oficial al guvernului, un articol în care se enumerau marile mutilări produse României de Puterile Centrale, arătându-se : ,,Germania a spoliat-o de bogatele sale zăcăminte de petrol și de controlul asupra grâului și al căilor ferate; Ungaria i-a răpit, prin rectificări de frontieră,defileul Alpilor Transilvaniei și Porțile Dunării; Germania și Austro-Ungaria împreună au privat-o de dreptul suveran asupra navigației pe Dunăre și
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
și pe o etichetă e însemnat mai mult. Înainte domnea tăcerea de teamă, azi s-a întins nimicitor pentru cultura noastră o urzeală a ignoranței și ne aflăm în același loc, adică în locul de lamentare a unui neam cu un zăcământ cultural colosal, dar neglijat în întunericul subsolului neexploatat sau extras și exportat ca marfa, pe toată măreția mapamondului! Noi, românii, avem compatrioți pe care alte neamuri ori i-au naturalizat, ori i-ar slăvi ca pe zei și eroi, avându
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]