1,547 matches
-
sub lumina soarelui și mângâiat de cea a lunii? Ar fi existat Dumnezeu doar cu această mirifică creație a sa? Oare nu omul face din acest Pământ un întreg încă necunoscut altcumva și altundeva? Oare nu EL ne-a zămislit, zămislindu-Se de fapt pe Sine? Cartea lui Ion Dumitrașcu m-a ajutat să găsesc răspunsul și vă va ajuta și pe voi cei care o veți citi. Cu siguranță „fascinată călătoria la Santiago de Compostela” a fost pentru autorul însuși
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
Înfloresc în grădina din noi”( Florile sufletului). Elena Trifan mărturisește simpatia față de cei oropsiți și repulsia față de societatea nedreaptă:,, Nu mai e loc pe pământ, / Nici sub soare, nici sub vânt, / Ochii-s de smoală, sufletul numai rană... / Oamenii - fiare / Zămislesc puroaie”( Durerea lumii ). Așa se face că în volum este prezentă și satira epigramistică, zeflemeaua: ,,A domnit vreo trei mandate, / S-a târât pe brânci și coate, / Ca un trântor făr’onoare / A lins mierea din borcane” (Unui lingău ) sau
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
întrebe, pentru că (nu e așa?) „dacă întrebi nu ești jenat decât o clipă. Dacă nu întrebi, vei fi stânjeni o viață întreagă .” Și mai mult decât atât, pusă de destin să își trăiască viața departe de locurile unde s-a zămislit și s-a format ca om, Milena Munteanu le păstrează nealterate în suflet, le duce cu ea, asemeni unui ambasador, chiar și în țări exotice, ca apoi să împărtășească prin această carte, lor și nouă, din bucuria, împlinirea și experiența
DIN ȚARA SOARELUI RĂSARE, AUTOR MILENA MUNTEANU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365929_a_367258]
-
01 martie 2012 Toate Articolele Autorului PAȘI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI Valentina Becart, „undeva, un poet”, (poeme alese), Colecția LITERATURĂ CONTEMPORANĂ, Editura ARHIP ART, SIBIU, 2010, E posibil oare ca gândurile să ți se întrupeze, exact cum le-ai zămislit în minte? Se vede că da. Poetul poate da mărturie. El este un artizan de gânduri sculptate în lacrimă, răstignite pe pagina imaculată pentru un timp mai prielnic, așa cum ar fi spus marele Emil Botta. Un câmp alb (posibil nins
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
pentru că timpul din viața unui om prinde viteză pe măsură ce trece. Dar cu ei, educatoarea Nicoleta Pascaru desface lumea în două: una e cea a tristeților moleșitoare, a greului amar din țară și alta e cea din clasă, unde copiii orașului zămislesc o frumusețe și o mângâiere din frumusețea și candoarea lor! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nicoleta Pascaru - mugurii lumii de mâine . / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 918, Anul III, 06 iulie 2013
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
senzualitatea buzelor ce-ți ard chemări înveșmântate în săruturi Te aș dezgoli de toate veșmintele ce îți ascund în pântec fiorul mocnit în taina unei vechi atingeri și mi-aș topi în palme toate miresmele cu care dragostea te-a zămislit la nașterea dintăi Rămâi așa nu îți mișca ochii să pot ascuns sub geana ta gustul petalelor ce-ți cresc la umbra sânilor să iau cu mine și să-l împart ca hrană a zeilor stând prăbușit pe un covor
TE AŞ DEZGOLI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365411_a_366740]
-
îngerească răspândind curcubeie de gând, razele i se împlântă în albul Zilei-Mireasă, furișându-se-n zările mele. Cu sufletul meu îi ating sărutul de pe frunte. Se răsfiră Frumusețea în fiorul arzând al iubirii. Alunec în leagănul ramurilor pe care mugurii zămislesc chemarea. Mă cufund tot mai mult în cântecul Dorului Dacic. Acum toate mă bucură: lumina, aerul, doinele, apele cu cântecele lor, liniștea serii, ciripitul zilei, florile înmiresmate, poemele creștine, călăuzirile strămoșilor, Filocalia lui Dumnezeu, frumusețea Fecioarei Maria. Cântarea mi se
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
dintâi sau alegerea dintru-nceput? Simt ecoul și mă încerc cu mirarea și totul parcă-mi răspunde. Înțeleg taina; gândul toarce, cuvântul țese și grăirea brodează cântarea. În jurul meu cresc lucrurile diafane ale Frumuseții. Poate că tocmai ele m-au zămislit. Sunt vesel, sunt bucurie, sunt cântare! Frumusețea vine ca o mireasă și mă încântă. În juru-mi totul cântă. Peste tot sunt chemări și adieri înmiresmate de cântec. A mai trecut o Clipă! Sâmburele vieții se joacă pe ulița anilor. Afară
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
scoarța străbună, picături grele de apă și sânge se revarsă spre aura Cerului în psalmi de mulțumire. E cântecul și ruga Neamului nostru frumos care nu a încetat. Lumina lui învăluie vălul vieții, apropiind miresmele cerului de pământ ca să se zămislească menirile divine. Frumusețea și-a deschis cerurile sale ca să pună cunună albă pământului din care odrăslește țărâna sfântă a Neamului. Trupul Crucii sale hristice, E mustit din Via lui Dumnezeu, ca sens al credinței, al suferinței, al jertfei, al iubirii
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
pe Arie care a nădăjduit că poate să-și impună în chip tiranic în Biserică părerea să cu ajutorul puterii împărătești, îngerul minunat și de mare sfat al sfintei Biserici a lui Dumnezeu i-a răspândit în closet măruntaiele care au zămislit erezia. Și acestuia, care nădăjduia că prin ajutorul nedrept al împăratului, să facă mai mult rău decât înainte, i-a luat-o înainte îngerul păzitor al Bisericii Tesalonicului împreună cu marele mucenic Dumitru și în locul în care era și punea la
LIVADA DUHOVNICEASCA (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365110_a_366439]
-
care inițial erau norme neinterpretabile, se supun interpretării și atunci o faptă oarecare poate să apară ca bună sau rea în funcție de criteriul interpretării( ). Astfel, avortul apare ca o faptă condamnabilă dacă se consideră că prin ea se atentează la viața zămislită în trupul femeii, dar apare și ca fapta "normală"dacă se ia în considerare dreptul femeii la autodeterminare, dreptul ei de a considera o sarcină ca fiind dorită și benefică pentru ea sau de a o considera nedorită în contextul
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
printr-un tainic simț al echilibrului și armoniei lăuntrice, ea se ferește să depășească anumite limite trasate de bunul simț al esteticului pe care artistul și-l autoimpune, iar receptorul îl așteaptă și-l pretinde.Căci creațiile artistice sunt opere zămislite de oameni pentru oameni, pentru nevoile lor de frumos și pentru aspirațiile lor înspre mai frumos. Constrânsă la imitație, arta se vulgarizează, după cum dacă navighează doar în apele irealului (literatura științifico-fantastică, de exemplu), aceasta intră în categoria sui-generis de artă
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
ȘI MODELUL Autor: Dan Caragea Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului Așa grăit-a Dumnezeu: „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră” ... „bărbat și femeie i-a făcut”, ceea ce înseamnă că Divinul a zămislit cele două arhetipuri ale umanului după propria-i înfățișare. Ulterior, povestea e mai detaliată, Dumnezeu modelează lutul, apoi îl însuflețește și așa apare Adam. Pentru facerea Evei, Atotputernicul îl anesteziază pe Adam, îi ia o coastă și, astfel, os și
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
ploaia caldă, iar norodul De păsăret din lan fugit, Sătul de bobi m-au risipit, Purtat pe-aripe sus pe cer, Să fiu schimbat în fulg de ger! În urmă, cel mai mic se-ndeamnă: - Eu sunt odorul mamei Toamnă! Dar, zămislit de dimineață, N-am reușit să văd prin ceață Cum vântul lacom rupe-o frunză Și-o zboară-n zare s-o ascunză. Iar eu, plăpândul giuvaer, Am fost schimbat în fulg de ger! Eh ! Asta e ! În horă prinși
TREI FULGI NĂSCUŢI DIN TREI SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366355_a_367684]
-
Toate Articolele Autorului Tot mai departe rătăcești, tot mai aprope tăcerea cade... Un gând nerostit se sparge, eres în unda de cleștar. Voit a fost că tu să fii o ultimă dezlegare când spinii germinează pe tălpile căutărilor. Pygmalion, imi zămislesc iubirea din mine și din tine, înainte ca soarele eternității să-mi scuture cuvintele împrăștiate într-un ochi de timp. Câte clipe nebune foșnesc la frângere de drum când trupul își seamănă risipirea! Vânători ai luminii ne întoarcem acasă... Arată
ARATĂ-MI DRUMUL, IUBITE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366420_a_367749]
-
Să vă rămână-n amintire, semn de carte, Mai scrieți rime lângă un pahar Și versul să-mi citiți și după moarte. Dar pân-atunci, din când în când, pe prag, Să bateți potcoviri de stele și din vise Să zămisliți, la doruri, un toiag Pentru cărări ce nu pot fi ucise. Viorel Gongu Mai lasă-mă... Îți scriu de-ntâmpinare și risipă, Când zarea dintre noi adoarme stinsă Dar zimți de sloiuri mușcă din aripă. Iar zgomotul e-o liniște
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
Romei. Sfântul Arhanghel Gavriil a binevestit apropierea mântuirii. El a arătat misiunea Mântuitorului Iisus Hristos în lume ca Fiu al lui Dumnezeu, când a spus Sfintei Fecioare: „Nu te teme Marie căci ai aflat har la Dumnezeu. Și iată vei zămisli în sânul Tău și vei naște un fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Prea Înalt se va chema; și Domnul Dumnezeu îi va da Lui tronul, părintelui său David. Și va împărăți
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
și lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte auziseră și văzuseră precum li se spusese. Și când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger, mai înainte de a se zămisli în pântece". De menționat că în anul 747 toate orașele și satele din Iudeea au fost înștiințate de porunca împăratului August, ca fiecare iudeu să se înscrie in locul de naștere al părinților săi. Quirinius de care amintește Sfântul Evanghelist
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
o vădească, a voit s-o lase în ascuns. Și cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va naște Fiu și vei chema numele Lui: Iisus, căci El va mântui poporul Său de păcatele lor. Acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a zis de Domnul prin
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
S-ar fi întrupat și în eventualitatea în care omul n-ar fi păcătuit, caz în care desigur că nici propășirea sau înmulțirea neamului omenesc nu s-ar mai fi făcut prin lucrarea poftei (că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit și întru păcate m-a născut maica mea - Psalmul 50, 6), iar modalitatea și motivația Întrupării s-ar fi sprijinit predominant pe destinația pentru care a fost proiectată lumea: ca să fie umplută de prezența lui Dumnezeu în ea și ca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
precede apariția marilor civiliații ale Orientului Apropiat și antic, așa cum precizează Mircea Eliade în „ De la Zalmoxis la Gengis-Han“, atunci cultura românească este posesoarea unei zestre spirituale de mare preț, ale cărei valori autentice nu sunt încă descifrate. Cum s-au zămislit aceste valori, acest tezaur constituie și astăzi o enigmă ce a rodit ipoteze și fantezii dintre care nu întâmplătoare a fost aceea că orfismul ar fi de sorginte egipteană și preluat de traci, daci și geți prin filiera culturii grecești
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Iacob , publicat în Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014. Iarnă Iarna, cu ochii cârpiți de nesomn, se zbate pe albele dealuri, undeva mai latră un câine pribeag și râul e-nghețat între maluri. E ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi ca lințoliu; iarna mea-i tristă că pe albe poteci copacii se-nșiruie-n haine de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Să vă rămână-n amintire, semn de carte, Mai scrieți rime lângă un pahar Și versul să-mi citiți și după moarte. Dar pân-atunci, din când în când, pe prag, Să bateți potcoviri de stele și din vise Să zămisliți, la doruri, un toiag ... Citește mai mult POEZII DIN VOLUMUL ,,SĂ NU-L UITĂM...'' Un ultim versUn ultim vers am să îl dau pe-un banSau poate milă și iubirea, în pereche,M-or îndemna, la masa de la han,C-
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
să-mi exteriorizez sintetic simțirea, într o frază concluzivă, aș spune că această lucrare monografică, realizată predominant cu ajutorul artei fotografice, e Zâna bună care deșteaptă duhul românesc din somnul rațiunii, salvându-i de monștri (cei ce-ar fi putut fi zămisliți de noaptea spiritului) și pe cei tari, și pe cei slabi. (Va urma.) Notă : Albumul monografic al profesorului Vasile Șoimaru a apărut cu cinci ani in urma, dar tema și spiritul acestei lucrări editoriale este de actualitate. Autorul lucrează acum
UN ALBUM MONOGRAFIC CARE FACE...UNIREA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366634_a_367963]
-
să oprească a răului înverșunare, astfel ca drepții să acceadă la liniște și mântuire. Scena 2 (Adam și Eva sunt foarte speriați de cele auzite) Adam: (cu năduf) Doar tu, femeie preavicleană, pentru bucluc ești vinovată! Mai bine nu te zămisleai decât s-o pat cu-așa netoată... Cum naiba te-ai lăsat momită să iei din pomul interzis, când ni s-a spus cu strășnicie că rodul lui nu ni-i permis?! Ba și mai și, mi-ai dat și
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]